1,037 matches
-
restrînge exercițiul puterii, nu poate funcționa într-un asemenea mediu [...] Și pentru că în situații revoluționare sistemele rivale sînt preocupate nu atît de ajustarea diferențelor, cît de răsturnarea loialităților, locul diplomației este luat fie de război, fie de o cursă a înarmărilor." (Kissinger 1957: 2-3) Cu alte cuvinte, sentimentul insecurității și al amenințării este inevitabil numai în anumite situații, cum ar fi, de exemplu, cea creată de relațiile dintre SUA și URSS în punctul culminant al războiului rece. În celelalte situații avem
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
externă asupra societății sovietice, cu scopul de a provoca un colaps. Datorită descurajării nucleare reciproce, această postură tipică războiului rece nu a provocat un conflict militar deschis. Dar ea a perpetuat competiția la toate celelalte niveluri, de exemplu în ce privește cursa înarmărilor și concurența în domeniul sistemelor de asistență socială. Alteori, îngrădirea era pur și simplu o formă de politică a destinderii, bazată pe speranța că guvernul sovietic va adopta în cele din urmă o politică non-expansionistă. Această poziție nu a atras
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Vance (secretar de stat) și "durul" consilier în probleme de securitate națională, Zbignew Brzezinski. Statele Unite erau privite tot mai mult de opinia internațională ca o putere imperialistă și antireformistă. Uniunea Sovietică a încercat să profite de această situație, accelerînd cursa înarmărilor și lansînd o ofensivă diplomatică în lumea a treia, curtînd India, de exemplu. De cealaltă parte, reacția americanilor consta în încercarea de a restabili o anumită legitimitate, ilustrată, printre altele, de politica drepturilor omului a președintelui Carter. Noua politică de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ușor, pentru că toți folosim frecvent un criteriu asemănător. Tehnologia militară, de exemplu, este minunată. Sunt pasionat de aviație și Îmi este imposibil să nu admir perfecțiunea unui avion de vânătoare, saltul său de delfin metalic străpungând aerul pur. Dar cursa Înarmărilor are loc Într-un context irațional. Această frumusețe servește doar pentru a ucide. În timpul Războiului Rece, În arsenalele nucleare existau destule bombe pentru a distruge planeta de o sută de ori. Adică 99% dintre bombe erau inutile. Fără Îndoială că
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
acestei uriașe și monstruoase mașini de război și crimă! Nici o cheltuială nu li s‐a părut prea mare acestor granguri ai tuturor națiilor. Până și evreii, c are aveau să fie cele mai lamentabile victime, au dat prinosul lor pentru înarmarea apărătorilor burtăverzimei! Hitler n‐a cucerit teritorii. A intrat în ele ca la complici. Nu el a creat Quislingii, Lavalii, Cochenii și Antoneștii. I‐a găsit gata pregătiți. Și nu în grabă, ci de generații . Hei!, paraziți din toate țările
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și Turcia"100. Povestea continuase cu proclamarea unei păci imposibile între cele două părți ale lumii și cu o adevărată "cruciadă americană" împotriva noului dușman, comunismul. Manualul amintit nota cu insistență potențialul destructiv al Estului, care justificase, decenii în șir, înarmarea Vestului: bomba atomică, controlul deținut asupra unei mari părți din suprafața și populația lumii, gigantica Armată Roșie. Investigând sumar interiorul acestui "rău" mondial, cartea respectivă amintea pe scurt de "stalinizarea" țărilor estice. Și această descriere concordă cu multe din relatările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
eroului i se adresează o rugăminte sau o poruncă, este trimis undeva; • Contraacțiunea incipientă eroul se hotărăște să înceapă contraacțiunea; • Plecarea eroul pleacă de acasă; • Prima funcție a donatorului eroul este pus la încercare (atacat, iscodit etc.), pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul magic; • Reacția eroului la acțiunea donatorului; • Transmiterea obiectului magic eroul intră în posesia uneltei, armei năzdrăvane; • Deplasarea eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării sale; • Lupta
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
denunță pe față scumpirea neregulată a pregătirilor de război, ce nu trebuia admisă de un stat precum cel roman care își construia pacea pe militarism, impunând considerabile sacrificii pentru finanțele Imperiului, scoate în evidență până și vanitatea acestei curse a înarmărilor, în fața simplității unei vieți trăite în pace și în iubire, concepte pertinente nu doar individului, ci și societății în genere. În Stromata (Miscelaneea), IV, 8, 61, 2-61, 1, propune reevaluarea femeii într-o epocă în care aceasta se afla într-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe Petrovicescu la Interne. Replica generalului Antonescu nu se lasă așteptată: destituirile continuă. Sunt îndepărtați directorul general al Polițiilor, Al. Ghika, și C. Maimuca, directorul Siguranței Statului din Direcția Generală a Polițiilor. Cei doi au avut un rol substanțial în înarmarea legionarilor și în acoperirea actelor lor provocatoare sau de dezordine. Considerând că sosise momentul, Horia Sima a dat dispoziție să se treacă la acțiune. În consecință, Ghika și Maimuca nu s-au supus ordinului Conducătorului Statului, baricadându-se în reședințele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
directă a indivizilor și a grupurilor de persoane la probleme variate se realizează, din ce în ce mai mult, prin intermediul acestor organizații. Ele joacă un rol tot mai activ în raport cu problemele mari ale societății actuale, precum combaterea subdezvoltării, a sărăciei și bolilor, a cursei înarmărilor și armelor nucleare, chimice și bacteriologice, promovarea și protejarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, protejarea mediului înconjurător, menținerea păcii și securității colective 150. Problemele esențiale cu care se confruntă aceste organizații și societăți țin de identificarea unor locuri optime pentru
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
colaborare pe care au binevoit s-o dea Societății Națiunilor în probleme importante privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ritm substanțial". Nixon a subliniat că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să accepte un compromis rezonabil, ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii lui sînt "gata
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de divergente. Ceaușescu spusese deja că în România nu este nevoie de glasnost' și perestroika. Mai mult decît atît, inițiativele luate de Gorbaciov în politica externă subminaseră rolul lui Ceaușescu în relațiile internaționale. Cînd liderul sovietic a optat pentru reducerea înarmării, "inițiativele de pace" ale președintelui român au rămas în umbră. Întrucît Gorbaciov voia să-și îmbunătățească relațiile cu China, nu mai era nevoie ca Ceaușescu să fie mediatorul celor două puteri 2441. Rolul României în lume scăzuse semnificativ prin faptul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
imperiului; gândirea aceasta a preluat de la comuniști acel găunos "patriotism sovietic" și se mândrește cu "marea putere statală sovietică", care în timpul măscăriciului de Ilici al II-lea n-a făcut decât să secătuiască ultima forță productivă a deceniilor trecute pentru înarmări nemărginite, nimănui necesare (acum distruse pe apucate), făcându-ne de rușine, prezentându-ne întregii planete ca pe niște cotropitori cruzi și lacomi când în realitate genunchii noștri tremură și iacă-iacă ne prăbușim vlăguiți"151. Soljenițân credea că toate nenorocirile Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
România este acceptată doar la nivel de guverne, rămânând ca validarea parlamentară să se facă mai târziu, României impunându-i-se și condiția să plătească băncilor occidentale o parte din creditele nerecuperate de la Uniunea Sovietică. Aceste bănci creditaseră industria și înarmarea Rusiei țariste, credite nerecunoscute de guvernul bolșevic. România ar fi acceptat șantajul occidental plătind, între 1922 1926, ceea ce i se ceruse, cu speranța că apartenența Basarabiei va fi recunoscută de parlamentele marilor puteri, ceea ce a făcut, în 1927, doar Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trebuie să manifeste o exigență corespunzătoare, constantă, permanentă față de munca elevului. Dacă exigența profesorului este superficială și formală, dacă controlul este aparent și fictiv, învățarea elevului devine și ea formală și mecanică. Un alt mijloc pentru formarea atitudinii pozitive este înarmarea elevului cu metode și procedee raționale de învățare. Mulți elevi vor să învețe dar nu pot pentru că nu știu cum să învețe. În această situație, remediul este înarmarea elevului încă din primele clase cu tehnica învățării, a studiului individual. Un rol important
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
devine și ea formală și mecanică. Un alt mijloc pentru formarea atitudinii pozitive este înarmarea elevului cu metode și procedee raționale de învățare. Mulți elevi vor să învețe dar nu pot pentru că nu știu cum să învețe. În această situație, remediul este înarmarea elevului încă din primele clase cu tehnica învățării, a studiului individual. Un rol important în consolidarea atitudinii pozitive îl are idealul de viață, prezența unor perspective clare, precis conturate. Prezența idealului îi dă elevului țel și avânt, îi dă forța
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
propus și nici n-am fi putut să le evidențiem pe toate în prezentul text. Ne-am referit îndeosebi la problemele generale, am enumerat doar acele căi, valabile pentru toate disciplinele. Învățătorii și profesorii, toți educatorii trebuie să înțeleagă că înarmarea elevilor cu cunoștințe nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru formarea și dezvoltarea capacităților lor intelectuale și morale. În acest sens, ni se par deosebit de actuale cuvintele lui E. Lavisse: Spiritul se educă nu îndopându-l
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
învățământ pe cea formativă. Accentuarea caracterului formativ al procesului de învățământ, impusă de revoluția științifico tehnică mondială, acționează ca o cerință didactică generală, cu valoare de principiu. Una dintre sarcinile formative prioritare ale procesului de învățământ în școala normală este înarmarea viitorilor învățători cu metodologia cercetării pedagogice, dezvoltarea interesului și atitudinii pozitive față de această activitate. Fiecare educator (învățător, profesor) poate și trebuie să fie un cercetător al propriei sale activități, să-și pună probleme, să caute răspunsuri, să găsească modalitățile și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
capitalismul? Cît de sănătoasă și cît de durabilă este ascensiunea pe credit a economiilor? Mai mult rezolvă, sau mai mult creează riscuri? Unde mai e economisirea lui Ricardo? Nemaivorbind despre faptul că mare parte din aceste datorii sunt făcute pentru înarmare, pentru tehnologii autodestructive. Cum să nu implodeze asemenea sisteme? În loc să se revină la marile echilibre clasice, se inovează în continuare orbește în virtual. Cum să integrezi comportamentul corect și moral în cultura Wall Street-ului? Acolo trebuie pusă o bombă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pentru un nou conflict major" Ce m-a îngrijorat însă mai mult sunt aluziile lui Putin la o Europă care "ar îndeplini condițiile pentru un nou conflict major" și intenția sa de a cheltui 500 de miliarde de euro pentru înarmare în următorii zece ani. Mă mai deranjează și faptul că toate aceste desfășurări actuale sunt așa, ca un teatru al umbrelor, pe care se proiectează singurii decidenți cu adevărat importanți în cauză: Putin și Merkel. Din nou istoria ne-o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o planificare centralizată, renaționalizarea prin-cipalelor sectoare industriale și financiare, o reformulare a politicilor monetare și bugetare, un control selectiv al prețurilor ș. a. Dar, așa cum avertiza F. Clairmont, criza capitalismului anilor '30, să nu uităm, a fost rezolvată doar prin cursa înarmărilor, apoi prin război. Este o lecție pe care domnul Putin și amicii săi trebuie să o aibă prezentă în minte atunci cînd se străduiesc să elaboreze modele de dezvoltare pentru o Ru-sie aflată la marginea prăpastiei. Acest avertisment sună ciudat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cât mai mari din piața mondială (market share). c) Are loc o deplasare a interesului de la alianțe și baze militare pe teritorii străine către formarea de comunități economice, blocuri și zone economice. d) Deși scade ca intensitate și volum, cursa înarmărilor nu dispare; marile puteri continuă să-și mențină și să-și perfecționeze forța militară ca instrument al politicii lor, iar numeroase țări mici și mijlocii fac eforturi deosebite pentru a dobândi armament modern, inclusiv arme nucleare. e) Tendința spre cooperare
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
faptul că folosirea forței împotriva unor națiuni care au dobândit conștiința demnității și independenței nu mai operează ca în trecut. În pofida acestor considerații raționale, constatăm că marile puteri continuă să se înarmeze și să se pregătească de război, iar cursa înarmării, goana după arme cât mai avansate și mai distrugătoare continuă cu febrilitate. Odată cu mutarea confruntărilor pe câmpurile de luptă ale Lumii a Treia, cursa înarmării este exportată spre țările Africii, Asiei și Americii Latine, unele dintre acestea fiind stăpânite de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
că marile puteri continuă să se înarmeze și să se pregătească de război, iar cursa înarmării, goana după arme cât mai avansate și mai distrugătoare continuă cu febrilitate. Odată cu mutarea confruntărilor pe câmpurile de luptă ale Lumii a Treia, cursa înarmării este exportată spre țările Africii, Asiei și Americii Latine, unele dintre acestea fiind stăpânite de militarism, de pofta de dominație și de ambiția de a juca rolul de jandarmi regionali. Ce forme vor căpăta toate aceste fenomene în secolul XXI
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]