361 matches
-
nisipurile mișcătoare de sub pașii lui. *** Auzi bang, bang, bang, bang în timp ce se deplasa spre centru și întoarse pe toate fețele o serie de ricoșeuri legate de vechile lui gafe, ca să vadă cum păreau acelea în comparație cu ultima tâmpenie. În ’33 se încăierase cu șase greviști bătăuși în față la MGM, încasase în umăr câteva bâte de baseball ghintuite cu ținte, îi spulberase pe toți cu bastonul și făcuse infecție tetanică. Stupid, dar curajul de atunci l-a ajutat să fie primit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
gogoși coapte la... soarele capitalei. Eu cred că în capitală (refuz a îi spune numele) nu "se există" stradă, bulevard, cartier, și mai nou parc unde să nu fie un generaționist sau un promoționist. Asta o spun nu ca să mă încaier cu "capitaliștii" literari. Dragă Adriane, până și ție, aflat la doar... două-trei străzi de Sighet, constat că nu prea le ai cu grupările. O spui totuși bine că "părem" o grupare coerentă, este doar așa, a "părea", pentru că fiecare face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ele, mi-aș da duhul (si frustratus fuero, spiritum exhalabo). Pe dată Iuda a sărit în livadă și iute a început să culeagă merele. Dar între timp vine Ruben și-l găsește pe Iuda culegându-i merele. Atunci, amândoi se încaieră și adaugă și înjurături cu nemiluita. După înjurături ajung la bătaie și se rănesc unul pe altul. În cele din urmă, Iuda îl izbește cu o piatră în locul unde capul se întâlnește cu gâtul și pe loc îl omoară. Apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dintre Știința Municipal Dedeman Bacău și Steaua MFA București, cei circa 1800 de spectatori au avut parte de un spectacol șocant: aflați pe banca de rezerve a oaspeților, Ionuț Georgescu și Marius Stavrositu au fost la un pas să se încaiere! Cei doi au fost despărțiȚi cu greu de antrenorul Bozo Rudic și de președintele Cazacu, spre stupefacția generală. Conflictul dintre cei doi steliști începuse cu câteva minute mai devreme în teren, când Stavrositu nu a recepționat o pasă a coechipierului
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
90 Pricop), Vasiliu - Drăgan. Antrenor: Ciprian Panait. PETROTUB: Costea - Lupușoru (46 Pop), Marin, Ghidarcia, Drugă - Vlaicu, Sărițanu, Popa, Pătrașcu - Marțolea (77 Alexandru), Vulpe. Antrenor: Costel Enache. Arbitru: Ionuț Iacob (Slobozia). Asistenți: Ionuț Dimache (Slobozia) și Florin Burlacu (Urziceni). S-au încăierat la vestiare ! Componenții și oficialii celor două formații au încins o bătaie generală după încheierea partidei S.C. Bacău - Petrotub Roman 1-0. Cele două tabere au versiuni diferite asupra originii incidentului, fiecare aruncând vina asupra celuilalt. Astfel, antrenorul Ciprian Panait susține
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a pus pălăria pe cap și a ieșit, în timp ce noi toți ne-am ridicat în picioare. O dată ușa închisă și rămași singuri, ne-a apucat pe toți deodată o sminteală, am răcnit literalmente de entuziasm și am început să ne încăieram azvârlind unii în capetele altora cu ce ne venea în mână, manuale, caiete... A intrat pedagogul, care ne-a întrebat foarte nedumerit din ușă ce era cu noi înnebunisem? Câteva luni mai târziu, micul nostru profesor deodată a lipsit. Și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
arbitrar, nu se înțelege mai nimic. Pasajele licențioase, chiar dacă atrag atenția cititorului, nu fac istorisirea inteligibilă: „Trenul nu-i aglomerat. Îi reîntâlnesc pe Pluto, pe Burcă și Nan. Duhnesc a băutură și au chef de arțag. [...] Neavând succes să se-ncaiere cu necunoscuți, se iau de mine. Ce-i, Didelule, mă-ta te-a făcut fătălău, râde gros Burcă. Nan sare pe mine și dă să-mi descheie cureaua la pantaloni. Burcică are dreptate, hai, fraiere, dă-ți țoalele jos, să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stradă? E Eisen? — Nu el, celălalt tip are probleme. Tânărul, bărbosul. Cred că o Încasează. De cealaltă parte a străzii În pantă era oprit de-a curmezișul trotuarului un autobuz care bloca traficul. Sammler putea vedea acum că unii se Încăieraseră acolo, În mijlocul unei mulțimi. — Unul din ăia e Feffer? — Da, domnule Sammler. — Se luptă cu cineva - cu șoferul autobuzului? — Nu cu șoferul, nu. Nu cred. Cu altcineva. Atunci trebuie să mă duc să văd ce se Întâmplă. Ce nebunie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Într-o bentiță de argint. Chinezul de la casa de amanet l-a privit o clipă cu lupa și i l-a dat Înapoi. E fals, a zis el dând din umeri, un fals ieftin. A ieșit cu scandal, s-au Încăierat, s au Înjurat, fără Îndoială că și pe seama originii. Ceva mai târziu, când s-a lăsat noaptea, fierbinte și apăsătoare, cineva, nu-i limpede cine, a stropit cu benzină ușa casei de amanet și a aruncat pe ea un chibrit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ale grafului. Rufus avea o meteahnă pe care graful o cunoștea, dar pe care i-o tolera cu îngăduință. Noaptea, bătrânul servitor cutreiera satul cu un hanger la brâu, sărea gardul în curtea vreunui gospodar și se repezea la câine, încăierându-se cu el, încercând să-l castreze pentru a răzbuna rușinea familiei și moartea fiicei sale. Se întorcea la castel, în toiul nopții, rupt și prăfuit în încăierare, zgâriat și mușcat de câini sau ciomăgit de țărani. Trofeele le colecționa
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
prispă cu pragul căpătâi. Dar fețe mai lățoase, mai cornorate, turmă Nășteau sub țarc de gene și se prindeau în șir La hora dezmățată a spaimei, ce se curmă Târziu, când mâini de lună presară tibișir... Și haimana, și pururi încăierat cu vîntul: Din târg, în mahalale; din Schei, în vreun cătun, Un strigăt de-nserare își trăgăna cuvântul Ca o manea de moale și larg: "Hai, bragă bun!" Hazliu și larg, ca turul ce-l vântură șalvarii, Așa sporea un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu picioare lucii, precum o piele de mătase, avea, de mai sus de genunchi și în continuare, un păr abundent, tot atât de flocos cum se întâlnește, de obicei, pe Muntele lui Venus. Când terminară de miorlăit, de zbătut, de înfipt ghearele, încăierându-se, nu se mai miră că, în înfierbântarea luptei de pisici, Melania se eschivă, apelând la o stratagemă: E timpul să facem ca iepurașii, zise ea, printre aprigi gâfâieli. Nu mai băură decât o carafă de whisky, pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
început să roiască furioase, au mai căzut pe podea zbătându-se, numai în ochi dacă nu și-ar înfige acul, poți să și mori din asta. - Împielițaților, a răcnit un moșneag apărut c-o lumânare. Ce faceți, zănaticilor? O să vă-ncaiere viespile de nu mai știți cine sunteți! Eram stropit cu apă, mi se umflase buza de sus, mă durea. - Să freci cu pătrunjel și trece, îmi spune moșneagul și-i văd dinții. Cum de nu lipsește nici unul? Joi Un creier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Purtând această mască, am putut să stau de vorbă cu mine însumi fără să fiu deranjat, să-mi țin predici inflamante și să-mi dau răspunsuri nimicitoare. Mă ascundeam în tăcerea mea și-mi vedeam de treabă. Puteam să mă încaier cu mine, să mă cert, să mă apăr violent, ferit de ochi indiscreți, ceasuri și zile întregi, în vreme ce altul, văzîndu-mă, mă putea crede și mort deoarece nu făceam nici un gest, nici o mișcare și uneori închideam și ochii ca să mă aud
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ei, bila ruletei - aproape oprită într-o adâncitură câștigătoare - i-a luat, o clipă, graiul. Dar în secunda următoare s-a făcut întuneric și turul a fost anulat; nici unul dintre parteneri nu a vrut să recunoască jocul valabil, s-au încăierat. Au spart. Au strigat. Câțiva au cerut capul Magistratului. Unul - probabil norocosul cel nenorocos - a zis că va pune foc. La flacăra unei lumânări care prin formă și dimensiuni nu exprimă o destinație precisă - tort, pom de Crăciun, ornament -, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
rămâne trupa descompletată... GHIMIZDROC: Tu, mie? Nu vezi că te proptești în coadă ca să nu cazi jos, slăbănogule! ASCHIMODIE: Slăbănogi și neisprăviți sunt cei din sămânța ta, cu tine-n frunte, fandositule! Ia ține ici, să ai de cheltuială! (se încaieră) CODÂRLIC: Ho, urechiaților! Stați locului până nu-mi bag ghiara între coarnele voastre. Ați uitat pentru ce treabă am venit aici? (Îi desparte. Cei doi își fac semne de amenințare) Al treilea: Muțachi Șmecherosu'. (liniște) Muțachi, unde ești, jigodie? Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vreme am început să ne intuim unul pe celălalt, de când ai început să te ciondănești cu mama ta. Știi, așteptam momentul acesta, am stat cu brațele încrucișate atâția ani. Ai întâlnit zâmbetul meu la ieșirea din baie, pentru că acolo vă încăierați întotdeauna, în chiloți, cu fardurile de ochi răsturnate în chiuvetă. Ți-am zâmbit. Și tu mi-ai zâmbit. Mama ta s-a enervat: — În sfârșit, aveți aceeași vârstă, a spus. Ea nu vroia să-ți cumpărăm scuterul, nici eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
era În stare. Bande mascate - cine putea să distingă vreun chip sub căștile cu vizierele lăsate? - gonind amețitor, mai ales noaptea, vremea fărădelegilor, prin orașul obosit; la ore tîrziii, cînd circulația era mult redusă, puneau stăpînire pe asfalt; bandele se Încăierau - Își disputau teritorii ori doar Își Încercau, orgolioase, puterile; pumni, lanțuri, chiar și răngi; răcnete, urmăriri, coborîtorii din vikingi erau bărbați, nu fantoșe, genele strămoșilor Își cereau dreptul; un joc, la urma urmei, ce mări mai erau de străbătut, ca
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
plin, să vezi trupul căzînd, să nu mai poți, pe urmă, dormi noaptea, tot Întrebîndu-te dacă ești soldat, ucigaș plătit sau justițiar și să nu-ți dai niciodată un răspuns liniștitor. Iar Thomas nici măcar prin urbe, civil, nu se mai Încăierase de ani buni cu cineva. Nu mai suporta violența. Jesper era liniștit; Încheiase un capitol. Ușor albit, arăta și mai bine, ar fi putut să joace Într-un film. În care să fie eroul principal; Jesper jucîndu-se pe sine: ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dublul meu nepotrivit, umbra zilelor mele bune, lipsite de mustrări de conștiință - cine a mai inventat și sintagma asta? -, ce limpede era totul, aveam gașca mea, nu omoram oameni, nu furam, alergam pe motociclete, nebuni - nu eram nebuni -, ne mai Încăieram cu alții ca noi, culcam fetele care se vroiau culcate, coboram În răstimpuri În barurile de sub pămînt, erau cîteva, un fel de iaduri-raiuri, vroiam să uităm de tot de lumea asta, să nu o mai vedem nici pe fereastră din
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
clipind din stopuri și semnalizându-și trecerea cu piuituri, se cățărau pe stâlpii de telegraf. Tramvaiele își modificau traseele, luând-o direct pe caldarâm, cu pantograful bălăngănind, trecătorii își schimbau brusc atitudinea. Din oameni pașnici pe care îi știa, se încăierau, cel mai vânjos făcea pârtie printre grupurile curioase și nepăsătoare pentru trecerea ei, ultimele deveneau, la rându-le, interesate de eveniment și, ca o undă de șoc, își transmiteau voința și adulmecând pe lași îi aduceau la realitate citând tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a tăiat un rățoi din curtea lui Ion Sumanu.S-au bătut... -Vă mulțumesc.Dăm microfonul dlui Ion Puțanu. -Am câștigat la table,marți.N-am tăiat nici o gâscă.Am tăiat coada motanului pentru că mi-a mâncat ouăle.M-am încăierat cu nea Ioniță pentru că mi-a furat peștele din undiță... -Carmen,cam atât de aici.Inainte de a preda legătura,vă anunț că digul a fost inundat. Nivelul Dunării a crescut cu 11 kilometri... „Vă spun că bărbatul este născut
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
tot nu voi reuși să aflu. Și pasul greșit să-l faci chiar Înainte să pășești În balconul de la camera Luminiței... * L-aș fi putut striga, l-aș fi tras de pe balustradă, jos, pe balcon, și, dacă ne-am fi Încăierat, ceilalți ar fi sărit să ne despartă. A trebuit să-i ascult, de ce? Să mă duc după țigări, de ce fac asta Întotdeauna? Și, când mi-am făcut loc printre cei strânși În jurul lui, cu lumânări, lanterne, n-am mai avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
înainte și-i porunci lui Bill Ghioagă să plece. Era un bărbat foarte zdravăn, deprins să nu lase clienții să facă prostii, așa că Bill începu să șovăie. Patronul nu era un bărbat cu care ar fi avut chef să se încaiere, căci poliția ar fi fost de partea acestuia, așa că scoțând o înjurătură se răsuci pe călcâie. Dar tocmai atunci dădu cu ochii de Strickland. Se clătină până spre el. Nu vorbi. Își adună în gură saliva și-l scuipă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a consorei sale mai vârstnice, La Duparc: nimeni n-a alergat după ele ca să-și tocească picioarele până la genunchi. Greșeala e a bărbaților care și le-au făcut soții, când de fapt ele erau flori prea parfumate ca să nu se încaiere fluturașii pentru polenul lor... ― Exact: soțul Iolandei, Manole n-a știut să se oprească la timp. A voit să sechestreze numai pentru sine grațiile acestei femei talentate. ― Ascultă, Mihaela, eu nu mă refer decât la necinstea actriței. În loc să mărturisească bărbatului
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]