657 matches
-
două zeppeline nemțești printre stalagmitele luminoase ale proiectoarelor. În sfârșit, a existat o zi, acel 14 iulie 1919, în care nenumărate șiruri de soldați au traversat Neuilly-ul îndreptându-se spre capitală. Trași la patru ace, cu privirea semeață și cu încălțările bine lustruite - războiul își relua aerul de paradă. Se afla oare printre ei și ostașul care avea să strecoare în mâna Charlottei o pietricică maro, schija de obuz acoperită de rugină? Erau oare îndrăgostiți? Logodiți? Întâlnirea aceea nu a schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Nu reținusem titlul tabloului, dar cuvântul „ultimii” figura în el. Erau ultimii care înfruntau dușmanul, chiar ultimii care mai puteau mânui armele. Acestea erau, de altfel, foarte rudimentare: câteva sulițe, securi, săbii vechi. Curios, le-am privit vu atenție veșmintele, încălțările grosolane cu catarame mari de aramă, pălăriile și, uneori, o cască ponosită, asemănătoare cu a conchistadorilor, degetele noduroase crispate pe mânerul sulițelor... Franța, care îmi apăruse întotdeauna în fața ochilor cu fastul palatelor sale, în ceasurile de glorie ale istoriei ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi și plecarea în infern a lui Enkidu, după instrumentele magice de percuție cu ajutorul cărora Ghilgameș a construit mobilierul sacru al templului). Echipat cu opinci de fier (tipice încălțări pentru o călătorie în Lumea de dincolo), Väinämöinen - după o serie de întâmplări semnificative, pe care nu le mai trecem în revistă - ajunge în pântecele uriașului geoantropomorf Antero Vipunen, pe care îl constrânge, în final, să-i destăinuie tainicele rune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
șalelor cu un fel de sfoară. Avea chipul rotund, ochii albaștri, care păstrau o privire mirată, și se mișca destul de greoi, semn că pe sub haina largă se ascundea un trup greu încercat de lupte sau de boli. În picioare purta încălțări ciudate, care erau făcute din câteva cordele de piele ce legau o bucată de lemn subțire de talpa piciorului. Fără să vrea, Xtyn se întrebă cum trebuie să fie să mergi încălțat cu niște sandale atât de greoaie. Bărbatul care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și Suze. Pe bune acum. Nici măcar nu știau ce voiam să spun. În seara respectivă, cînd ajung acasă, apartamentul e Întunecat, gol și fără Luke. E cu ea. Nu. Nu-i cu ea. Termină. Îmi fac un sandviș, Îmi arunc Încălțările și mă fac covrig pe sofa cu telecomanda În mînă. Tocmai zapez, căutînd Povești despre naștere, de care sînt total dependentă (doar că, atunci cînd vine momentul crucial, mă uit printre degete), cînd sună telefonul. — Salut. E Luke, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vulgarizată în termenii simpli ai planificării „nevoilor”. Astfel, pentru o societate de 22 milioane de locuitori, cum era România comunistă, ținând cont de faptul că orice om are două picioare - excepțiile pot fi ignorate -, ai nevoie de 44 milioane de încălțări, dintre care jumătate pentru piciorul stâng și jumătate pentru piciorul drept. Analiza poate fi dusă mai departe. În România, care are un climat temperat, există diferențe mari de temperatură între vară și iarnă și, prin urmare, oricare român - spre deosebire de oricare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
poate fi dusă mai departe. În România, care are un climat temperat, există diferențe mari de temperatură între vară și iarnă și, prin urmare, oricare român - spre deosebire de oricare locuitor al Africii ecuatoriale - are nevoie de cel puțin două perechi de încălțări diferite. Nu toți românii au picioarele la fel de mari, dar putem afla, prin mijloace științifice, structura de vârstă a populației țării, mărimea medie a piciorului pentru fiecare sex și grupă de vârstă, precum și abaterea de la medie, astfel încât putem planifica în detaliu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românii au picioarele la fel de mari, dar putem afla, prin mijloace științifice, structura de vârstă a populației țării, mărimea medie a piciorului pentru fiecare sex și grupă de vârstă, precum și abaterea de la medie, astfel încât putem planifica în detaliu necesarul producției de încălțări care ar satisface nevoile populației. La urma urmei, șefii logisticii militare din orice țară modernă fac în fiecare an asemenea calcule referitoare nu doar la încălțăminte, ci la toate nevoile militarilor pe care îi conduc - de la hrană până la distracții... Marea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de filat și până la computerul contemporan, este un rezultat implicit al influenței pieței asupra producției. Conform paradigmei comuniste, evoluția tehnologică urmează abordarea rațională a eliminării pierderilor din producție și a satisfacerii necesităților populației stabilite științific - după modelul calculului numărului de încălțări prezentat mai înainte -, iar organizarea de tip industrial a producției este rezultatul imediat al acestei raționalități. Industria, comună celor două moduri opuse de organizare economică și socială a societăților, comunistă și capitalistă, este revendicată ideologic de fiecare dintre ele. Nedumerirea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
hainelor Doamnelor, și cu cojocarii, și ei atestați în veacul al XVII-lea, cu siguranță în epoca lui Matei Basarab și Vasile Lupu. în condicile de vamă și în privilegiile comerciale există puține informații în legătură cu materialele din care se produceau încălțările. O breaslă a ciubotarilor există însă și membrii ei erau înstăriți, semn că meșteșugul lor era eficient. Izvoarele ne vorbesc, la fel, despre calapodari, specializați în confecționarea unor botine cu toc înalt. Dacă slujnicele însărcinate cu pieptănătura Doamnelor aveau mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plată, vai săracul, A plătit tot nemâncatul. Ciuboțelele ogarului-Călin Gruia Vedea un brad pentru copii Cu bunătăți și jucării Și pe bunica sa, Așa cum își dorea. Fetița cu chibrituri-H.Ch. Andersen Caută de-atunci prin apă Încolo și-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace. Papucii gânsacului-George Coșbuc Într-un basm cu,,a fost odată,, Știți voi cine a purtat Cizmulița ca să-i poată Fi cuvântul ascultat? Motanul Încălțat-Charles Perrault Cine merele de aur Le-a păzit să nu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
șocante. Curzio Malaparte a relatat bătălia Leningradului pentru ziarul Corriere della Sera. Iată o descriere devenită celebră, în care autorul surprinde o scenă crâncenă, surprinsă după ce soldații ruși s-au înecat în lacul Lagoda, încercând să spargă blocada nemților: Sub încălțările mele, imprimat în gheață ca într-un cristal transparent, era un șir de frumoase fețe umane, un șir de măști de gheață ca o icoană bizantină. Se uitau la mine, mă fixau cu privirea. Buzele înguste și palide, părul lung
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
știu ceva de toporul dumitale ! - Ioane, nu-ți fă păcat cu tine ! Ai urma pe omăt din poartă până la șură ș-aduc meliția cu cânele dacă nu dai toporu’. - Să crăp, Dumitre, dacă știu. - Bine, zic, șezi jos și scoate încălțările să-ți văd urma. N-ai fost tu, n-ai de ce te teme. Ion s-așază pe sanie și începe a se descălța. - Ce faci, Ioane, răcnește la el femeia din tindă. Ce dai acolo? - Dă bocancu’ încoace, zic eu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca un cuc, înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lustruiți, cu părul Încă umed, răsfoiam Frankfurter Allgemeine când am văzut-o intrând În vagon cu bicicleta aia incredibilă. Pe vremuri puteai să depistezi naționalitatea unei persoane după chip. Acest lucru s-a sfârșit o dată cu emigrația. Apoi deslușeai naționalitatea după Încălțări. Acest lucru s-a sfârșit o dată cu globalizarea. Focile finlandezilor, calcanii nemțești - nu mai vezi așa ceva. Doar Încălțăminte Nike În picioare de basci, de olandezi, de siberieni. Cel puțin din punct de vedere genetic, biciclista era asiatică. Părul negru Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ajungând în domul imens, lumina era ceva mai generoasă și îmi permitea să îmi dau seama că nu eram singuri acolo. Mai erau câțiva oameni, asemeni celui care ne însoțea. Totuși, aceștia, spre deosebire de călăuza noastră, nu aveau rombul argintiu pe încălțările lor, iar hainele le erau mai sărace decât ale lui. Îi salută pe ei cum ne-a salutat și pe noi, dând din cap. Fără a ne opri pentru vreun control sau vreo parolă de siguranță, am mers în continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
temperatură. Dacă erau folosite pe o temperatură mai mică de zero grade Celsius, se cristalizau și la cea mai mică atingere sau forță aplicată. Se fărâmițau asemeni zahărului și te puteai trezi că, în loc de un baston, țineai aer în mână. Încălțările erau reprezentate de niște bocanci cu talpă groasă. Pantalonii erau lungi și strâmți pe șolduri, dar evazați la glezne. Păreau niște umbre ale nopții sub soarele zilei. Din această cauză, erau ușor de remarcat și de ocolit, căci nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
diplomatici ai Japoniei și cred că e firesc ca și aici să fie întâmpinați așa cum se cuvine să fie primiți niște trimiși diplomatici. Cu toate acestea, japonezii aveau o înfățișare prea prăpădită pentru a fi trimiși diplomatici. Și hainele, și încălțările le erau pline de praf, căci merseseră care lungă. Pe deasupra, tăceau mâlc și chipurile le erau posomorâte și lipsite de orice bunăvoință. — Noi vrem să vă poftim la masa de seară, concluzionă primarul după ce se sfătui în șoaptă cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ce-și suflau nasul. La început japonezii râdeau de asemenea lucruri, dar încet-încet începură să fie stânjeniți de privirile și întrebările lor obraznice. S-o fi isprăvit înfruntarea lui Velasco? murmură Tanaka parcă pentru sine, în timp ce-și scotea încălțările din piele, ude de ploaie. Samuraiul, Nishi și însoțitorii lor își cumpăraseră din Sevilia ghete de piele la fel ca cele ale lui Tanaka. Cred că nu. — Mă îngrijorează. Samuraiul încuviință din cap. Tanaka se așeză și el pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Să mergem, dară! Drumul până la izlaz n-a prea fost ușor. Nimeni însă nu s-a plâns. Chiar dacă pe Sorin începuse, sau i se părea că a început, să-l strângă un pantof, chiar dacă Sorina simțea mare milă văzându-și încălțările cele noi așa de colbuite și de murdare încât nu mai știai ce-s și chiar dacă anii bunicului îl făceau să meargă când mai repede, când mai încet. Că, de câteva ori, copiii l-au cam lăsat în urmă și-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
folosite de la baza copacului. În Birmania, În ciuda poveștilor triste, Încă te mai poți bucura de ceea ce se află În mâna dreaptă: arta, În primul rând, festivalurile și Îmbrăcămintea tradițională a diferitelor triburi, gestul religios și fermecător de a-ți scoate Încălțările Înainte de a intra Într-un templu. Asta le place vizitatorilor, acest romantism rustic, acest pitoresc Învechit, lipsa cablurilor de electricitate, a stâlpilor de telefon sau a antenelor parabolice care ar putea umbri peisajul. Caută și-ți vei găsi iluziile prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de vizibile, se dădură jos din autocar sub soarele cald de decembrie. O luară pe jos spre centrul orașului și se treziră curând Înghițiți de animația cotidiană a pieței: negustori de tot felul, tarabe unde se vindeau materiale, haine și Încălțări de plastic care arătau a rebuturi chinezești. Peste tot, bișnițari de valută care stăteau pe vine Încercând să le atragă atenția. Drept Înainte, făcându-le cu ochiul ca fiind paradisul chilipirurilor, se Înălța un cort imens care adăpostea piața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
jungla. Planul suna rezonabil până când Roxanne a Început să povestească despre oameni pierduți În Galápagos care Încercaseră să găsească un drum Într-un mod similar și fuseseră găsiți peste treizeci-patruzeci de ani cu niște bilețele acoperite cu mâzgălituri legate de Încălțări, În rest - o mână de oase Împrăștiate care-ncotro. Wyatt adăugă că de curând citise Într-o revistă de călătorii despre doi tipi care se pierduseră În Peru și supraviețuiseră. E drept că erau experți În cățărat, aveau piroane la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și gândurile ei. Dar interiorul casei Îl uimi. Mobila era confortabilă și simplă, fără pretenții, cum și-o imaginase el. De fapt, În cameră domnea dezordinea dintr-o cameră locuită, o dezordine plăcută, cu un teanc de ziare pe masă, Încălțări Împrăștiate pe podea, o cutie de șervețele Kleenex și albume de poze unele peste altele, la grămadă, pe măsuța de cafea. Era uimitor, ținând cont de cât de inflexibilă era pe vremea când erau căsătoriți În legătură cu lustruirea impecabilă a tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
condiție fizică cu speranța că va afla noi indicii despre unde se află prietenii lui. Slavă Domnului că deasupra scărilor sunt coroanele copacilor care să-i protejeze spatele de soarele arzător. Harry se conformă instrucțiunilor și se descălță, apoi ridică Încălțările În dreptul camerei și spuse: În locurile sfinte nu e voie Încălțat. Și Își Începu lungul urcuș. Treptele de piatră erau netede și răcoroase Într-un mod senzual. Se gândi la milioanele de tălpi goale care urcaseră aceste trepte În ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]