1,244 matches
-
alte, Am scris eu pitit în munți, C-a tot nins de-o săptămână Și-s de tot albiți, cărunți, Precum e și povestariul Ce aici s-a străduit Să vă spună o poveste Cum nu ați mai auzit. Și încălecând pe-o roată, Cum se scrie-n povestire, Vă doresc ca-n orice zi Să aveți numai iubire. Leonid IACOB Referință Bibliografică: poveste / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 423, Anul II, 27 februarie 2012. Drepturi de Autor
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
acum cum vine. Văd o fântână cu fluturi mari albaștri Văd Cerul luminos cu sclipitorii aștri! Este Realitate ceea ce simt acum? Sau sunt deja acolo...la sfârșit de Drum? Un cal alb, minunat, galopează-n grabă... Se-nclină și-l încalec, îmbrăcată-n mantie albă. Uniți ca-ntr-un gând ascuns, zburăm pe acel drum. Tot ce-am visat odat', s-a transformat în...scrum! O arsură în piept mă trezește...și privesc Văd fețe mirate și... toate-mi zâmbesc. Ce
CALUL ALB... de DOINA THEISS în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364034_a_365363]
-
o petardă Gata-s hainele să ardă pe-acest pat ca de jăratec chiar și dragostea eu cred că o-mblânzești numai sălbatec Pe-aceste pat ca de jăratec hai s-o ardem împreună noaptea ca pe-un cal o-ncalec haide noapte haide lună Din cer Doamne stă să cadă steaua mea ca o grenadă Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: FOC DE ORHIDEE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1069, Anul III, 04 decembrie 2013. Drepturi de
FOC DE ORHIDEE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362926_a_364255]
-
cu mângâiatul ”propietăților”. Îi era o ciudă pe clownul mucalit care scotea mereu limba la ea...Mașinal,cu ochii aproape închiși,scoase și ea limba la el: -Pe-ze-ven-ghiu... Dar pleoapele grele îi ferecară ochii.Rămas de unul singur,Gigi a încălecat pe telecomandă și a-nceput să haiducească pe toate canalele.Peste tot moderatorii și invitații lor se bălăcăreau,se agitau,amenințau...Gigi tremura...scrâșnea...Iar Silvica sforăia ușor cu fluierături duioase.Încet,încet,sforăiturile s-au amplificat cu zgomote tremurătoare
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și cât de bucuros a fost boierul Negulici când a primit, cu ospitalitatea-i caracteristică pe avocatul și scriitorul Delavrancea care, auzind că se întoarce Sultănica, a încălecat pe capra caleștii trasă de cai albi și s-a grăbit să ajungă la conac, la Domnești, chiar dacă a doua zi trebuia să fie la București, să apere pe prietenul Caragiale în procesul Caion, care-l acuzase de plagiat. Îl
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
vesel: - Ce vești ne aduci, Vasilică, încă de dimineață? Parcă ajungeai mai târziu pe la noi. - Apoi am știut că mă aștepți dumneata cu nerăbdare și am schimbat traseul, răspunde el îndreptându-se în grabă spre Șerban, fără să-și mai încalece bicicleta. Ajuns în fața acestuia care îl privea mirat - iată că simțurile lui nu îl înșelaseră, chiar primea o veste, doamne, doar de-ar fii una bună, dar ce veste, că el nu are de unde să primească vești nici bune, nici
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
numele localității, Prundul Bârgăului, declanșase ceva în minte și amintirile năvăliră ca și cum o apă rupsese stăvilarul ce o ținea într-o matcă ce nu îi era de-ajuns. Poștașului nu îi scăpă tremuratul mâinii, care curios din fire, nu își încălecase bicicleta, aștepta ca cel din fața lui să-i confirme bănuiala, ca să o spună mai departe. Că neconfirmată, nu prea putea să o facă, era doar secret profesional, iar el știa să-l păstreze, altfel risca să își atragă asupra lui
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
plus! - Măi Vasile, nu e chiar ce crezi tu - își reveni Șerban - așa că e bine ca lucrurile astea să se uite, arătă el spre scrisoare încă nedesfăcută. - Buzele-mi sunt lipite nea Șerbane, n-ai grijă. Puțin dezamăgit, poștașul își încălecă bicicleta și se îndepărtă urmat de ceata de copiii care părăsiseră în grabă tuburile și se luară la întrecere cu el. Șerban mai zăbovi o clipă în poartă, cu privirea pe plicul alb ca zăpada, neîndrăznind să îl deschidă. O
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
fie în sufletul nostru. Și dacă trebuie spus ceva, ar trebui spus în gând. În sensul că, neștiind de unde vii și nici încotro te duci, păstrezi acea scânteie divină din tine, și în acel timp binecuvântat nu mai poți fi încălecat nici de doctrine, nici de ideologii și nici de interese economice. Pentru că stăpânul tău suprem, în sensul bun, este acest mare anonim căruia îi spunem Dumnezeu. Și atunci multe lucruri s-ar anula, și iată, în acest fel, este un
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
la trecerea aproape unui veac de atunci. Ele spun despre fapte, încet și adevărat. Vorbele tari de azi, nu triumfă cât ale blândului Rege, al cărui gând a fost o împărtășire a simțurilor românești, fără a avea în spinarea cuvintelor încălecate de interese, ură, incultură, minciună, trădare. Din timpul domnniei Regelui Ferdinand I, istoria scoate la lumină mai presus de toate, două momente cruciale pentru țara căreia i-a fost suveran: participarea oastei române, eroice și jertfitoare la Primul Război Mondial
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
bandajăm, Domn - domn să-nălțăm Și la nobody vă-ncadrăm Domn - domn să-nălțăm. Maica Domnului v-ajute Domn -domn să-nălțăm Prin găurici nestrăbătute Domn - domn să-nălțăm Ne dați, ne dați, ori nu ne dați, De noi sunteți încălecați! 27.03. 14 Referință Bibliografică: Colindul țiganilor / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1182, Anul IV, 27 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
COLINDUL ŢIGANILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368398_a_369727]
-
dacă n-ar fi apărut celalte racile ale personajului, chiar în perioada intermediară celor două tururi de scrutin. Racile care nu-i mai aparțineau numai lui, ci sistemului negativ pe care, după cum se vede acuma, îl reprezenta. Și chiar îl încăleca bine, ca un jokeu ce călărește cravașând victorios în aer către adversarii din cursă, față de care pare și abil și avantajat, dar lăsându-se purtat de cal cu năravurile căpătate de la cei care l-au călărit înainte, sau de la cei
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
mănânci, nu faci altceva. Se oprește, mă privește cu seriozitate. „Slavă Domnului!” Se ridică în picioare, îmi trage o pupătură mare, plină de maioneză și mă anunță că a terminat de mâncat, după care se rotește într-un echilibru precar, încălecând scaunul de pe care tocmai se ridicase și mimând zborul dragonului pe deasupra tăvii cu mâncarea neconsumată. Privirile adulților din jurul meu sunt atât de grăitoare, încât, mă cuprinde cea mai aprigă dorință de a striga că Miță nu e copilul meu și
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
hotărât să fie însoțită de credinciosul Zefir, căpitanul nostru, și de viteazul Nor Alb cu oștile sale, ca să asigure ocrotirea prințesei. Cei numiți făcură plecăciuni adânci. Apoi, împăratul și slujitorii plecară la palat. Începură pregătirile de plecare. Mărțișor și Norocel încălecară pe cai înaripați și se alăturară căpitanului Zefir în fruntea gărzilor. Primăvara, după ce-l îmbrățișă pe împărat și-l sărută plângând, îi spuse: - Iartă-mă, tată, pentru toate supărările pe care ți le-am făcut! Deși te iubesc mult, totuși
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
fiul său. Duceau de căpăstru un măgăruș pe care tocmai îl cumpăraseră. Pe drum, unul dintre trecători le spuse: - Dacă tot aveți un măgar, nu înțeleg de ce nu merge unul dintre voi călare? Țăranul a dat dreptate drumețului și a încălecat. Apoi și-a îndemnat măgărușul la drum, lăsându-și copilul să se grăbească în urma lui. Curând au întâlnit un alt drumeț care a vorbit țăranului astfel: - Frumos îți șade, om în puterea vârstei, să mergi călare și să lași copilul
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
după aceea un alt drumeț și-a dat cu părerea: - Ia te uită, ștrengarul ăsta, care cu siguranță bate acasă toate coclaurile, își lasă acum sărmanul tată să-și frângă picioarele încercând să se țină după el. Atunci țăranul a încălecat și el pe măgăruș în spatele fiului și așa, e drept mai anevoios, au purces mai departe. Aproape au ajuns acasă, când un al patrulea drumeț s-a răstit la ei cu indignare în glas: - Nu vă e rușine, oameni fără
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
cei mai îndărătnici vilegiaturiști spre adăpost. Nu doar zarea dinspre apus, ci și aceea dinspre nord se întunecaseră atât de mult, de parcă o perdea de arbori imenși ar fi crescut fără veste în vecinătatea stațiunii. Peste noi alergau nori zdrențuiți, încălecându-se la diferite înălțimi, când negri, când albi, lăsând pe alocuri să se întrevadă pete de cer cu marginile orbitor luminate. Apoi începuseră să zboare prin văzduh mici crengi, fragmente de panouri publicitare și obiecte de camping. Să plecăm, spusesem
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
compensație: - Bine ați venit sănătoși; dar ce îmbli, împărate, să afli? Dorința ce ai o să-ți aducă întristare.(18) Eroul se destăinuie unor anumite ființe, alese după trebuință, care îi devin confidente: - Stăpâne, strânge chinga cât poți de mult, și, încălecând, să te ții bine și în scări, și de coama mea, picioarele să le ții lipite pe lângă subțioara mea să nu mă zăticnești în zborul meu.( 19) O particularitate a basmului românesc, pe care nu am întâlnit-o în celelalte
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
a fost prea dulce”; Veselie; Vramniță construită prin suduire; Verjelul, horă unică în an, ocazie prinsă ori ratată; Vioara speriată de țăranul uriaș Gheorghe „plângea o melodie învălmășită”; Vaida și fiul lui cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de joc”; „vreo zece ani de agoniseală, pe șantierele de la oraș” pentru un clopot de suflet; „Vaca Vioara care mă fugărea pe pășune când o pășunam dimpreună cu ceilalți copii de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
ea devenind cel mai înspăimântător simbol al Californiei. Este de fapt un sistem uriaș de fălii care închide, delimitează și glisează întinderea pământului de deasupra pe peliculă mâzgoasa a astenosferei, un fel de strat subțire “lubrefiant” pe care alunecă, se încalecă, se întrepătrund plăcile și subplăcile tectonice, este zona de contact, de acumulare și de eliberatre a unor uriașe energii planetare, unde se încarcă și se detensionează mișcări telurice de o intensitate catastrofală. Falia principala Sân Andreas coboară din nordul Californiei
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
vin sau bere, din care mieii vor bea. Cu ce rămâne sunt stropiți pe cap, și li se scot coronițele. Dimineața se aduc lăutari ce cântă, se pun coronițele pe capetele mieilor, se aprind lumânările care sunt ținute de copiii încălecați pe miei, iar bărbații ce îi sacrifică se închină cu fața spre răsărit și îi taie. Femeile ce au făcut bradul colectează în farfurii sângele ce curge de la gâturile mieilor și fac copiilor câte un punct pe frunte. După hâderlez
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
cârnească din loc. / .../ - Da, el nu poate să și-i moaie? - Auzi, măi leneșule: te prinzi să moi posmagii singur, ori ba? - Ba, răspunse leneșul. Trageți mai bine tot înainte!” Pe 11 decembrie va fi Ziua cetățeanului turmentat? Ș-am încălecat pe-o șa și v-am scris tableta așa...! * Toate bune!?! P.S. Vrei tabelete? Ia de aici http://blogulluigabu.blogspot.ro/ Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Să se vadă! Ne-am eliberat
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]
-
bărbat șarmant, cu vastă experiență, vechi membru de partid, bla, bla, bla!” Ei, aș! O superbă sabină, tehnocrată 100%, ofertă de nerefuzat, va conduce, se pare, pentru un semestru guvernul României! După aceea, el grande comandante, spălat de Parlament, va încăleca pe calul alb și bice la Palatul Victoria! Deși, dacă troica PSD-ALDE-UDMR se va lua de Justiție& DNA, va fi mare deranj! Prin piețele patriei! Nominalizarea lui Se(r)vill a lăsat întreaga oaste pesedistă cu gura căscată! Ponta, însuși
TABLETA DE WEEKEND (180): SURPRIZE SURPRIZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368701_a_370030]
-
sunt? -Au plecat în ...aia mă-sii... -Știi ce, ia dă dosu până la nașu și roagă-l să-l încerce el că-i știe meșteșugul! Te-au păcălit, prostule, țiganii... Tudor din galben se făcu negru, fugi în grajdul cailor, încălecă pe calul lui roib și într-o clipită fu la nași-său la poartă. -Nașule, nașule! -Ce e, fine Tudore? -Să-ți spun sau să nu-ți mai spun? -Ce e, omule, hai în casă! Ai pe finica bolnavă? -Nu! -Atunci
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
începu să se închidă la culoare. -Fine Tudore, ai dreptate, te-au păcălit țiganii, e tinichea curată, uite-te și dumneta cum se negrește! ți-au dat aramă în loc de aur... Tudor nu mai așteptă ca nași-său să termine vorba, încălecă pe cal și-o luă prin porumburi să le iasă înainte țiganilor. Așteptă toată după masa pe Drumul ăl Mare, doar-doar se va întâlni cu țiganii, dar degeaba, nici urmă de balaoacheși! Dacă văzu și văzu că nu mai apar
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]