951 matches
-
multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau ! De sărbători biserica era ne-ncăpătoare. Eram mai ortodocși, supuși canoanelor ... Și-n zi de sărbătoare era ... tot sărbătoare. Și școala era școală ! Avea respectul ei. Copiii erau cu mult mai educați. Învățătorul, părinții și oamenii din sat erau, cum se cuvine, la fel de respectați. Azi fără
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
și mulți papi excomunicați.Nu depatre de aceste locuri se află și mormântul apostolului Petru,martirizat și închis la Roma ,la Mamertin. Castelul Sant-Angelo în timpul când era folosit ca refugiu pentru papi, avea amenajate și iatacuri ,unde se dormea, săli încăpătoare și frumos picate,cu mobilier luxos,unde se servea masa, sau aveau loc ospețe,dar și aici personalitatea depravată,criminală a lui Cezar Borgia și-a lăsat amprenta. Iatacul unde dormea a fost pictat de un celebrul pictor, Pierto da
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
că se poate ceea ce vedea. Nu a pus întrebări. Dorea să înțeleagă singură și să povestească la Craiova cât de bine este organizată activitatea în capitală, convinsă fiind că așa se procedează în toate situațiile. Rezerva destinată pentru Iustin era încăpătoare și avea, în plus, un pat obișnuit, îngust, la peretele opus ușii de intrare. „Acesta este pentru însoțitoare, adică pentru tine”, a atenționat-o Eugen pe Iulia printr-un semn cât se poate de explicativ. La ora 11.00 punct
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
socotit prea strâmt și puțin înălțat pentru rotunjimile lor, scruta, mimând înțelepciunea atât de tânjită scurgerea leneșă a vremii, ori dirijând prin dosnică încolonare pe”mișmașii” timpurilor noi și pe năpăstuiții zilei, deopotrivă. Gesturi și logoree de nestăvilit, imperative în încăpătoarele voaluri de bâțâială scremută, mulțimea prosternată (dar și consternată) în fața „omnipotenței și omniscienței sale. Mulțimi vernerând în delir „înălțimile-i „celeste” și stăruind într-o trudnică rugă să le fie calea luminată, ca la începuturile lumii când Dumnezeu despărțit-a
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
reînviate, cărți bisericești aduse din scrinuri vechi și retipărite și pagini de adevărată istorie românească, rafturi întregi de bibliotecă. Iar celor care l-au iubit cu adevărat, dânsul le-a mai lăsat ceva. O inimă mare și largă, pentru toți încăpătoare, în care, cu brațele făcute roată, dânsul pe toți i-a strâns. Și pe cei care atât de mult l-au urât și cumplit de mult rău - pe nedrept - i-au făcut”. Iată că de două milenii încoace, adică de la
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
mergem la masă și poate după aceea ne mai rămâne timp să vă cunoașteți mai bine, să nu mai fie o surpriză sâmbătă când vă veți revedea. - După dumneavoastră, domnișoarelor, răspunse Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă cum doriți. Se răcește ciorba și-i păcat spuse tatăl. La vederea lui Andrada
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
aveau ce pregăti. Femeile purtau doar câte o geantă cu ele, iar Eugen venise cu mâinile goale. Hârtiile în care era înscrisă averea mamei lor, mai bine zis a familiei înainte și după împărțeala succesorală, le aranjase grijuliu în geanta încăpătoare de care avea grijă Florica, sora lui cea mică. Au așteptat să se oprească mașina și să coboare toți călătorii. Eugen și Florica au ajutat-o pe bătrână să se ridice și au deplasat-o la ușă apucând-o fiecare
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
probleme... Una dintre ele este să-mi faci mie viața insuportabilă. Ei bine, ai reușit! Ești mai mulțumită acum? Marshall se repezi la el în cameră și-și aruncă câteva lucruri din șifonier la întâmplare într-un rucsac nu prea încăpător. Mama lui îl urmă ținându-se de pereți. - Unde te duci? - Undeva unde să scap de tine și de infernul ăsta! Chiar vrei să-ți traduc ce fac? Nu este evident? - Văd și eu ce faci, că doar nu sunt
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
ochii noștri „ ... materialismul brutal îi ia locul” scria și Mihai Eminescu la vremea sa. Acum, parcă mai mult ca atunci. Tot ce se străduiește să facă Biserica în folosul sufletelor oamenilor, este răstălmăcit, blamat, neacceptat. Dacă se fac biserici mai încăpătoare pentru credincioși să se poată ruga în tihnă și să se concentreze asupra slujbelor și rugăciunilor, nu este bine! Iubim desigur bisericile mici - adevărate perle - construite în vremuri de demult, dar nu ne gândim că atunci oamenii erau mai puțini
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
mergem la masă și poate după aceea ne mai rămâne timp să vă cunoașteți mai bine, să nu mai fie o surpriză sâmbătă când vă veți revedea. - După dumneavoastră, domnișoarelor, răspunse Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă cum doriți. Se răcește ciorba și-i păcat spuse tatăl. La vederea lui Andrada
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
necunoscute și nescrise. Sânii săi dansau liberi în ritmul mișcări corpului, iar Mircea îi alinta cu mângâieri tandre pe deasupra mugurilor întăriți ca și instrumentul său de joacă. Primeau și își transmiteau senzații dorite și savurate în comoditatea patului larg și încăpător. Săndica se lăsa pe spate sprijinită cu mâinile de gambele tânărului și se ridica din bazin, continuând descrierea cercurilor sale, răspunzând la mișcările de du-te-vino ale lui Mircea. Dorea să prelungească cât mai mult aceste sublime clipe. Dacă Mircea va
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
și-n acest caz: MUNCA L-A DES-FĂCUT PE OM! Chiar din prima clipă Dio și-a luat în primire roaba repartizată de bos. Pe care Dio o numește cu duioșie: ROABA,MON AMOUR! Roaba este recunoscătoare și suficient de încăpătoare pentru înălțimea și dragostea necondiționată a lui Dio. Și nu scârție nimic.De obicei.Însă când este supraîncărcată mai ezită: între tril de privighetoare și lovitură de tun! În rest, dacă-i împinsă bine, înaintează! Fără probleme : cântând din toate
DEŞERTUL DE CATIFEA (36) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348030_a_349359]
-
luase din cui o oglindă, pe care i-o puse în față. Cârciumarul s-a înroșit tot. Fusese prins cu minciuna. “Deverul” s-a mutat, pentru ceva timp, la altă unitate din sat cu același specific, chiar dacă nu atât de încăpătoare ca cea a lui jupân Nae Moldoveanu. (din vol." Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu Gheorghe Pârnuță" de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Jupânul Nae Moldoveanu și culoarea vinului... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
sutienul era parcă cu un număr mai mic după cum se reliefau sânii săi pietroși în cupe. Luă prosopul în geanta de plajă, ochelarii de soare pe nas, șepcuța să-i protejeze capul și soluțiile antisolare alături de carte în aceeași geantă încăpătoare. Porni agale pe cărarea cu dale din beton sau plăci din piatră calcaroasă, coborî prin mijlocul grădinii direct pe faleză, apoi pe nisipul aglomerat la acea oră de turiștii hotelului umplut până la refuz. Își alese un loc cât mai aproape de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mor de dor să-ți mai deschid ,dragă, o ușă. dacă eu mor, și tu mai mori prin rătăcite cimitire, acolo vom găsi comori de sentimente pentru tine. mai vine iarna, bate vântul, năluce gânduri mă omoară, e-atât de-ncăpător pământul, c-aș vrea să plec în altă țară. visez plângând că pot să-mi scot capul căzut pe eșafod și câteodată mai socot că sunt absent ca un nerod. robe serafice de sfinți se-nalță falnic spre alt astru
ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350128_a_351457]
-
ori iahnie de fasole. Dar mai ales, tomogei, zdrențe de făină fierte în lapte, cu zahăr pe deasupra. Se băteau turcii la gura noastră, la micuța masă rotundă, moromețiană, cu scaune pentru pitici și cu linguri de lemn și o strachină încăpătoare în mijlocul mesei. Poate că nimic nu mi-a rămas în minte mai clar din copilărie, decât atunci când Zonia Grecu, mama mea de-a doua, răsturna mămăliga uriașă, vârtoasă, aburindă, pe masă și o tăia cu o ață groasă. Nimic nu
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
aveau ce pregăti. Femeile purtau doar câte o geantă cu ele, iar Eugen venise cu mâinile goale. Hârtiile în care era înscrisă averea mamei lor, mai bine zis a familiei, înainte și după împărțeala succesorală, le aranjase grijuliu în geanta încăpătoare de care avea grijă Florica, sora lui cea mică. Au așteptat să se oprească mașina și să coboare toți călătorii. Eugen și Florica au ajutat-o pe bătrână să se ridice și au deplasat-o la ușă, apucând-o fiecare
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
fost invitată, ca ori de câte ori dorește să vină în capitală, să vină să stea la ele. Fetele lucrau la fabrica de bere Grivița aflată în vecinătatea Gării de Nord. Administrația intreprinderii amenajase pentru ele, în mansarda unei clădiri, un spațiu de cazare destul de încăpător. A acceptat cu mare bucurie. Putea să-și vadă oricând iubitul fără să mai fie nevoită să dea ochi cu Mitru. Nu au nevoie de nimic mai mult decât să fie împreună. Fiecare, simțind prezența celuilalt, nevenindu-i să creadă
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
Ad inițio, constatăm că forma și esența acestor creații, profesiunea de credință sau misia se înscrie în poezia religioasă, cu atât de mulți reprezentanți (pornind doar de le Roman Melodul), încât dacă ar fi antologați s-ar constitui într-o încăpătoare biserică sau însingurată mănăstire. Aș aminti aici doar câțiva poeți excepționali, cum ar fi Rainer Maria Rilke, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Dosoftei, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ioan Alexandru, Daniel Tulcea, Virgil Mazilescu. Poezia religioasă ( și implicit poeții religioși
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
reputatei eseiste, cuprinzând un succint și impresionant portret al celei ale cărei principale trăsături de caracter, dincolo de talent, sunt Iubirea și cultul Prieteniei, ambele fiind întruchiparea „unui chip blând, a unei voci calde, a unui suflet cât se poate de încăpător și a unei conștiințe demne de un român autentic”, a vieții omului care „a iubit și iubește mai presus de orice, lumea”. Pentru că respectul și prețuirea Cezarinei Adamescu pentru „opera închegată” și pentru „activitatea literară impecabilă” a Elenei Buică nu
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru desfășurarea cultului. 2. Despre necesitatea Ei publică... Potrivit Legii privind „Libertatea religioasă și regimul general al Cultelor” nr. 489/2006, Cultele sunt persoane juridice de drept privat
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
durerile" îl lăsaeră aproape complet, în timp ce Naie îl consola umplându-i pahar după pahar. Acum trecuseră la un vin roze din Dealu Viilor, care luneca pe beregată... asemenea unui pârâiaș ce se coboară din coasta munților drept într-un butoiaș încăpător. Mușchiuleții, trandafirii, murăturile proaspete le deschisese apetitul la amândoi, că aproape uitaseră de necaz și de numărul paharelor golite, când Naie îi zise holbându-și ochii lui de vițel oprit la poarta nouă. - Se mai îmuie, boierule?... - De unde, Naie!... E
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
Avusese grijă de puișorii care acum sunt găini în toată firea și nu le lăsa să se amestece cu celelalte orătănii de la vecini. Când acestea se răspândeau le alerga până le aducea acasă. Acum Nero avea o cușcă frumoasă și încăpătoare în care nu dormea singur căci se mai cuibăreau și copiii când făceau câte o năzbâtie sau ploua afară. Totul era ca în povești. Din Nero cel mic și ștrengărel crescu un câine mândru cu blana albă ca zăpada, o
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
te aduce/ Nimicul te reia/ Nimic din tine însuți/ Nu va mai rămânea/ ... ) Așa se face că, din toate cele discutate până acum putem deduce că și Nimicul e Ceva important, că și el face parte din “familia” tolerantului Univers încăpător, atât pentru bune și rele cât și pentru umbre și lumini! Altfel și cu alte vorbe, omul caduc nu-și poate explica nicicum originea și apariția seminței dintâi, fiindcă, în mod natural, el finitul, nu dispune de mijloacele prin care
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
casa părintească, folosind, mai ales, argumentul că nu putem obține o locuință de la stat sau loc de casă, dacă ancheta socială, făcută de comisia ce repartiza locuințe la mine la serviciu, ne va găsi la țară, într-o casă destul de încăpătoare. După ce ne-am vizitat viitoarea locuință, într-un cartier mărginaș, însă nu așa departe de locurile noastre de muncă, deoarece aveam traseul autobuzelor în apropiere, am închiriat un camion și, fără să anunțăm pe nimeni, am apărut în poarta casei
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]