496 matches
-
ce rămăseseră pe jos. Și pe urmă, trebuia să-și hrănească oamenii, să-i încurajeze și... Bătălia cumplită îl făcuse oare să-și piardă forța interioară, spiritul neîmblânzit? Ce era acea frământare pe care o simțea în piept, care-i încețoșa mintea și îi făcea vorba nesigură? Dar nodul acela care îi strângea gâtul? De ce ochii i se umeziseră? Era doar oboseală? Era amărăciunea înfrângerii? Sau ce altceva? Nu se mai simțise astfel din ziua în care-și pierduse părinții. Copleșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
promptă, pară, făcu o eschivă și îi aplică o lovitură directă sub clavicula stângă: o durere ascuțită, înfiorătoare, îl obligă să sară într-o parte, rotindu-și fără țintă sabia, pentru a putea înainta, în vreme se privirea i se încețoșa. Dar Frediana nu-i dădu răgaz și, după un duel scurt, printr-o altă lovitură directă, îi înfipse sabia în încheietura coapsei stângi. Căzu în genunchi în fața ei. Sprijinindu-și vârful săbiei în pământ și agățându-se de ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bine aminte, poliția a luat imediat punga și a dus-o undeva. Când m-am dus la birou să sun, nu-mi dădusem seama încă, dar nasul îmi curgea și aveam o senzație ciudată la ochi. Nu mă dureau, erau încețoșați și mă înțepau. Nu mai vedeam bine. Încercam să-mi concentrez atenția pe un obiect și ochii mă dureau de nu mai puteam. Nu mă deranja în mod deosebit că vedeam ca prin ceață, ci durerea aceea mă seca. Luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se întâmple mie una ca asta... Era trecut de ora prânzului când m-am dus la Spitalul Central al Forțelor de Autoapărare din Setagaya. M-au internat doar o noapte. M-au externat a doua zi, dar privirea îmi era încețoșată, contracția pupilelor a durat cam o lună. În această perioadă am avut senzația că purtam ochelari de soare. Nu știu dacă e din cauza aceasta sau nu, dar, după accident, dintr-odată, a trebuit să-mi fac ochelari. Apropo, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cu mine de acum încolo. Dacă aș spune că nu am simțit nimic, ar fi o minciună. Eram confuză și nu înțelegeam motivul. Nu mă gândeam că viața îmi era pusă în pericol. Creierul nu îmi mai funcționa normal, era încețoșat, și de aceea nu m-am gândit până într-acolo. În seara respectivă nu am reușit să închid un ochi la spital. Visam că cineva se sinucidea. Stăteam într-o rezervă, dar, când deschideam ochii, vedeam o siluetă și îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
prea dormeam. Nu pot să spun că aveam dureri fizice. Era mai degrabă o traumă psihică. În ziua de după externare mi-am reluat munca. Senzația ciudată din ochi m-a mai ținut mult. Din când în când, ochii mi se încețoșau. Mi se punea un văl pe ochi sau, mai bine zis, aveam impresia că intram într-o cameră plină cu fum de țigară. Salivez abundent. Dacă nu sunt atent, îmi cade din gură. Deseori visez că mă prăbușesc dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
teren de fotbal în fața vacarmului dintr-o tribună. Din aparat se auzea vocea reporterului în timpul fluxului și refluxului mulțimii agitate, era sâmbătă după-amiază, pe ecranul de sticlă alergau jucătorii albi-negri pe terenul de fotbal. Și în fața ferestrei atârna o lumină încețoșată deasupra grădinii familiei Rusch. Felix susținea că jocul se desfășura în Anglia, era finala Cupei și nu un film despre asta, nu, aveam să vedem exact ceea ce se întâmplă „acum acolo“. În acest moment suntem, datorită aparatului, în Anglia, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru o clipă pe Moni și Zoe, un monoclu și o lornietă, un joben și o pălărie cu voaluri, un baston de abanos și o umbreluță diafană de dantelă. Văd și acum ceașca japoneză atârnată de firul salvator, mi se încețoșează ochii și, ca și atunci, fac efortul de a nu plânge. Dar este din ce în ce mai greu, căci toată tinerețea mea este acolo și este, săraca de ea, atât de departe și atât de singură. PAGINĂ NOUĂ MARCELINO La multe m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Bătrînului îi îngreunează fiecare mișcare făcîndu-l să semene cu un animal împovărat. Mai trebuie să-ți înșeli somnul încă două, trei ore, și în zori o să te simți ca nou, începe să-și facă socotelile, simțind cum mintea i se încețoșează tot mai tare. O să urmeze și zile mai bune, cînd nu va mai fi nevoie să faci tururi din astea de forță epuizante, cînd fantomele revoluțiilor o să te lase în pace, cînd îți vei găsi în sfîrșit liniștea alături de Delfinaș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la fel cum era apreciată cu treizeci de ani în urmă, în peștera din Yenan. Își aude iar propriul glas, declarând iubire printre bombele care cad. În devotamentul ei, el se recunoaște din nou drept erou. Treptat, privirea lui se încețoșează. Își coboară glasul. Îmi doresc ca totul să fie doar în capul meu. Un bătrân sărit, paranoic fără nici un motiv. Îmi doresc să fi fost doar căderea dinților cea care mă supără. N-ai să crezi că azi-dimineață am aplaudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
o petrecere, am explicat. Lynn și Harry păreau nedumeriți. Am fost salvați de alarma unui ceas din bucătărie. E gata prânzul! anunță Lynn. Avem friptură de vită și budincă Yorkshire, preferata ta. Și a lui Mark. Privirea lui Mark se încețoșă. —Hai, i-am șuierat eu. Și să faci bine să mănânci tot, că dacă nu, își vor da seama că ceva nu e în regulă. Lynn puse platouri de jur împrejurul mesei. Iar nouă ni se părea că nu se va opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
spus că am avut noroc că nu am ajuns în spital. Mi-a prescris o grămadă de antibiotice pe care le-a luat Mark și m-a supravegheat foarte grijuliu să le iau pe toate. Zile și nopți au trecut încețoșate de un abur de autoînvinovățire și febră. Din când în când, în momentele mele de luciditate, Mark mă punea la curent cu starea lui Alfie, care își revenea, toată lumea așteptându-se la o însănătoșire completă. Dar niciodată nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
lungi. M-am simțit mic și neînsemnat din pricina frigului și a stelelor și mi-era frică de ce o să se întâmple cu noi acum că tata a plecat. A început să mă usture vârful nasului. Dintr-odată toate stelele s-au încețoșat pe măsură ce ochii mi se umpleau de lacrimi și au început să-mi tremure foarte tare umerii și mi-am pus capul pe genunchi și am plâns și-am tot plâns. Când m-am ridicat să intru în casă, pe strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
care încă îl mai puteai vedea acum. M-am gândit la scrisoarea în care tata zicea c-o să mă ducă să văd plaja și valurile când o să se întoarcă acasă și peticul de pământ curățat al lui tata s-a încețoșat, iar eu știam că plâng. Capitolul șase Apoi războiul a luat sfârșit. În ziar au apărut titluri mari de cincisprezece centimetri, iar drogheria a dat artificii pe gratis la care toată lumea le-a dat foc pe Main Street. Era vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
pătrată, cu pereți orbitori de albi. Lumini și umbre se amestecă într-o goană nebună prin fața pupilei, refuzând să se oprească din mișcarea lor haotică pentru a reuși să distingă unde se află. Ieșită cu greu din toropeala care-i încețoșează creierul, percepția realității lumii înconjurătoare se materializează atunci când vede calendarul agățat lângă ușă. Citește ușor data înscrisă pe el. Șapte aprilie 1944. Prin urmare, stătuse inconștient trei zile. Privirea continuă să înregistreze un scaun obișnuit, din lemn, o masă mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pasul cu cei din fața lui. Aruncă îndărăt o privire scurtă și vede cum acesta sare greoi peste o groapă după care, fără să se oprească din mers, scoate o batistă murdară cu ajutorul căreia își șterge fruntea asudată. Revine cu ochi încețoșați de oboseală la spinarea ușor gheboșată a sergentului care-i conduce. Pas după pas, acesta se mișcă precaut, atent unde pune piciorul, în timp ce de sub căciula trasă până peste sprâncenele groase scormonește neobosit cu privirea împrejurimile. Brusc, se lasă pe vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Pingree, Milton se ghemuiește În spatele conservelor crenelate de ulei de măsline. Din toate geamurile Întunecate de pe stradă zboară gloanțe, de la salonul de biliard al lui Frank, de la barul Crow și din clopotnița Bisericii Africane Episcopale, așa de multe gloanțe Încât Încețoșează aerul ca ploaia, făcând singurul felinar rămas În funcțiune să pară că e gata să se stingă. Gloanțele izbeau blindajul tancului și ricoșau din cărămidă și tatuau mașinile parcate. Gloanțele retezară cu totul picioarele unei cutii a Serviciului Poștal al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un caz grav de Zona Zoster, care i-a făcut coastele și spatele de culoarea și textura căpșunelor coapte și care o Înțepau ca niște ghimpi; nouăsprezece răceli; o săptămână de pneumonie „ambulantă“ pur figurativă; ulcer; cataracte psihosomatice care Îi Încețoșau privirea la aniversările morții soțului ei și pe care și le Înlătura singură prin plâns; și o contractură Dupuytren, În care fascia palmară inflamată Îi Încovoiase dureros Înspre palmă degetul mare și Încă trei degete, lăsând ridicat doar degetul mijlociu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
memoria mai poate trasa granițele unor locuri, pentru a descoperi și decodifica în chiar inima lor punctul central în jurul căruia se învârte totul. Și cum memoria, ca orice lucru lipsit de siguranța rece a unei hărți bine întocmite, se poate încețoșa într-atât, încât, bunăoară, din imaginea bunicului Mircea să rămână doar reverberația gravă a unei voci și amintirea aproape fantastică a unor pași imenși, e nevoie ca pe undeva, prin cotloanele acelea abia știute ale creierului, să se furișeze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de-a o duce bine În pușcărie În timp ce execută pedeapsa de libertate, ocupau funcții administrative ajutând gardienii să nu se obosească prea mult, erau duri, loveau cu pumnii și picioarele dacă vre-un deținut deschidea gura să comenteze, urlau de Încețoșa atmosfera timorând la maximum pe noii veniți. Acest „Liber” pușcăriaș, Îl luă În primire pe Tony Pavone, Îi ordonă să-l urmeze arătându-i intrarea unei alte barăci de lemn, făcându-i semn să intre Înăuntru. Câteva momente proaspătul sosit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fiert orez Într-o cratiță cu apă și, cînd s-a făcut, a strecurat apa aplecînd ușor cratița deasupra chiuvetei, În timp ce ținea capacul cu mîna Înfășurată Într-un prosop. Un nor de aburi s-a ridicat dinspre chiuvetă și a Încețoșat fereastra. El s-a uitat la mine și a zis „Bau”. A rîs, iar vocea aspră i-a reverberat pînă În plămîni. A turnat niște sos de soia peste orez și l-a amestecat. A dat la o parte teancuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
se scufunda în tăcere. Prin minte îi trecu niște imagini încețoșate. Ochii începură a se învăța cu lumina slabă din cameră. Și-a recăpătat respirația, dar inima încă îi bătea nebunește în piept. Își aminti frânturi de imagini din trecut, încețoșate... Se lupta cu amintirile, încercând să le puie cap la cap, să-și dea seama ce se întâmplase. Și-a amintit povestea biblică, a încercării prin care a trecut Avraam cu fiul său Isac... Nu este oare, sacrificiul celui pe
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
desfoiați, pe un ger limpede, care îmbrăcase fiecare crenguță cu o pojghiță de gheață. Priveam casele fărâmicioase, intram în piațete cu statui diforme în mijloc, încercam să-mi dau seama ce sau pe cine reprezintă statuile, dar privirea mi-era încețoșată de la scris... Nu știu cum m-am trezit în fața clădirii galbene și masive, cu zeci de ferestre încadrate în chenare complicate de stuc, cu o mare poartă neagră la mijloc. Două cariatide, cu cornuri ale abundenței în mâini, își scorojeau în frig
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a gripelor celor imaginare pe care, ca alibiuri, le flușturau pe dinaintea apoticarilor neîncrezători. Adevărul e că nu știu dacă așa o fi fost să fie în Chicago, în prohibiție; fizica prezentului s-a învăluit în metafizica trecutului, povestea s-a încețoșat prin trecerea anilor, tot așa cam cum se aburea sticla geamului când stăteam eu iarna, la vremea de grădiniță (căruia i se spunea ghindăgartă sau obodă), gripat eram și în casă mă nevoiam și mă bleojdeam în curte ca să văd
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
plimbi pe malul apei râului și simți metafizicul trecerii celei veșnice a valurilor care leagănă frunze și o sticlă din aceea de plastic goală cu o etichetă intitulată Izvorul minunilor". Mult se minunează tovarășul meu, confesorul meu la acel confesional încețoșat în fum și lărmuială bețivă. "Ești caz psihanalizabil", zice, "îți place să vezi cum tot felul de non-valori, de mediocri tâmpiți, de canali joviale te bat pe umăr și cum îi ai de șefi". Vă mărturisesc că dinaintea unor asemenea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]