76,615 matches
-
Cu alte cuvinte, Munch, Klinger sau Barlach sînt înveliți în vastele broderii imperiale din producția lui Klimt. Ceea ce rezultă, însă, din această asociere nu este nicidecum un exercițiu exterior, o simplă retorică a formelor istoricizate, ci o altă pistă pentru încercările existențiale. Între gestul crispat și contemplația lină, artista încearcă să plaseze echilibrul fragil al unei lumi cu o puternică încărcătură metafizică. Printre decoruri vagi și contorsiuni ale unor anatomii și ele sumare, pictura Mirelei Trăistaru configurează o lume ritualizată, încremenită
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
să-l sacrifice, ba chiar să-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut și la case mai mari. Sunt tare curios cum va ieși premierul din capcana în care, în egală măsură, a intrat și a fost vârât. Încercările de a-și reconfigura identitatea (înfrățirea cu liderii vulgarității de la „Vacanța Mare”, abordarea repertoriului de mahala, plasarea aiuristică de așa-zise ironii, în fond, niște piruete lingvistice jalnice de nivelul curcilor bete, etc. etc.) arată dimensiunea crizei cu care se
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
Georgeta Drăghici Revenirea în țară a poetului Ilie Constantin coincide și cu o dorință de întoarcere la scrisul în limba română, după ce, timp de peste două decenii și-a adaptat gîndirea poetică și expresivitatea la alte rigori lingvistice. Interesant e că încercarea de refacere a legăturii cu literatura română seamănă cu felul în care a intrat în literatura franceză în 1983 (cu volumul „L’Ailleurs”): prin reluarea unor poeme mai vechi pentru a putea regăsi unitatea. Antologia Mulțimea singurătate (Editura Albatros, București
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
tot spus, referitor la beletristica lui Mircea Eliade, că modalitatea de lectură cea mai potrivită e cea oferită indirect de scrierile sale de istorie a religiilor. O afirmație care a pornit chiar de la mărturisirile făcute de Eliade în Memorii, în Încercarea labirintului sau în diferitele interviuri. Prost înțeleasă, afirmația aceasta a dat tot soiul de analize în care, urmărindu-se decriptarea unor sensuri camuflate în operele literare ale lui Eliade, sînt citate, tale-quale, diferite pasaje din studiile scriitorului. Și cam atît
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
suficient pentru a ne aștepta la o lectură completă și complexă a beletristicii scriitorului - și poartă, pe coperta a patra, recomandarea lui Sorin Alexandrescu, care admiră „curajul autoarei în a aborda un autor «clasic-modern» cu atîta prospețime și inventivitate.“ Dincolo de încercarea - altminteri eșuată pentru că analiza autoarei nu aduce nimic nou - de a-l citi pe Eliade cu ajutorul instrumentelor pe care le oferă el însuși, două ar fi tezele cărții: mai întîi că Eliade e, avant la lettre, un scriitor postmodern - „primul
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Libertate: DADA, DADA, DADA, urlet al culorilor crispate, împletitură a contrariilor și ornamente grotești și inconsecvențe ale tuturor contradicțiilor: VIAȚA.» S-a făcut oare ceva mai bun în materie? Și cîți plagiatori nu a avut acest manifest! Deși o primă încercare, a fost o lovitură de maestru! Și Zürich-ul dădea în clocot. Pe terasele cafenelelor, Manifestul trecea din mînă în mînă, spre satisfacția evidentă a tuturor. Legenda lui Tzara încolțea cu adevărat. Alimentată și de cîteva găselnițe geniale, precum metoda lui
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
eseuri este un volum care reunește publicistica Magdei Cârneci din perioada 1979-2002. El conține răspunsuri la interviuri și diverse anchete literare, mici studii de literatură comparată, critică și teorie literară, amintiri, texte prezentate la diverse colocvii internaționale și chiar unele încercări de analiză politică. Dincolo de aspectele punctuale ridicate de fiecare text în parte, această carte poate fi citită și ca o foarte interesantă trecere în revistă a mutațiilor suferite de scrisul Magdei Cârneci în douăzeci de ani de carieră. Comparînd textele
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
victorian când exclamă: „Ce caută un copil cuminte ca mine într-o mizerie ca asta?” Mai puțin fericite sunt articolele în care Cornel Nistorescu îmbracă toga procurorului. Iar de-a dreptul nefericită — ca să cobor în concret — mi s-a părut încercarea de-a institui un fel de „justițiarism preventiv” pornind de la cel mai nepotrivit dintre exemple: Mircea Dinescu. Într-un articol scris cu o acreală care doar la un ardelean poate fi atât de contraproductivă, directorul „Evenimentului zilei” demască un potențial
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
primul caz omul încearcă să iasă din «ascundere», să fie el însuși într-un moment și într-un context nepotrivite. Iar în celălalt încearcă să se adapteze locului fără a avea plasticitatea necesară, iar propria substanță e diluată. E o încercare de ascundere de sine, dar care ajunge tocmai la ieșirea din ascundere pentru că îl arată pe om așa cum este - o ființă politropică inversînd uneori măștile”. Din punct de vedere etic, este prezentată teoria lui Nicolai Hartmann privitoare la fenomenele vieții
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
și un asemenea sens al dezvoltării narațiunii presupun apelul la criteriul verosimilității și asumarea, chiar dacă ușor ironică, a omniscienței naratorului de tip balzacian pentru care orice sacrificiu este posibil și scuzabil în orizontul scopului romanesc propus. La cincisprezece ani după încercarea de la 1848, generația lui Ion Ghica, deși scindată oarecum artificial în liberali și conservatori, păstrează intactă dorința schimbării, ca pe un reflex al romantismului din tinerețe: iată doar una dintre afirmațiile „preliminare” ale personajului, care explică atitudinea foștilor parlamentari față de
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Constanța Buzea În așteptarea cărții, aceeași mișcare delicată a sufletului în încercarea însinguratei de a sensibiliza lumea la rugăciunea sa, de a fi ascultată și iubită: „Obosită de ritmul sângelui/ Curgând prin vene solitar/ Asemenea stelei fără noapte/ Și a valului fără țărm./ Iubire a mea, orfană de/ iubire”, (Talia Kleiman, Israel
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
mai degrabă un anumit gen de ideal în care concretețea și pulsațiile vitale se resorb, fără a dispărea însă. Dacă acestor lucrări le mai asociem Sărutul și Rugăciunea, încă două direcții ar mai putea fi inventariate în acest moment al încercărilor patetice ale sculptorului de eliberare din prizonieratul unei convenții culturale posesive și lacome. Sărutul redeșteaptă memoria arhaicității, a imaginii sumare, subordonate unei exclusive funcții magico-simbolice, în timp ce Rugăciunea, prin austeritatea formei și prin expresia lapidară, se duce instinctiv, însă profund și
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
nu-i mai era îngăduit să fie student la École des Beaux-Arts. Este momentul când, la recomandarea Reginei Elisabeta a României, Brâncuși fusese primit să ucenicească la Meudon, în atelierele lui Rodin. Evocând acest moment, N. Iorga scria despre “îndrăznețele încercări în ireal” ale tânărului artist, care “abia dacă va atinge în treacăt o realitate pe care n-a prins-o încă delicata vigoare a mâinilor sale creatoare”. Înfățișată acum cititorului român în premieră absolută, lucrarea aduce tulburător de mult cu
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
său de consecințe ce nu s-au încheiat. Trăim încă în umbra unora dintre ele. A fost clipa în care scriitorii și-au dat seama că s-au înșelat, socotind că-și vor putea „umaniza” dușmanul inconvertibil. Clipa în care încercarea lor de-a ameliora pe dinăuntru sistemul s-a descoperit a fi un eșec. Comuniștii și neocomuniștii sînt, în realitate, intratabili. Spre a-și consolida pe plan intern puterea pe care pînă atunci s-a străduit a și-o consolida
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
și «trecerea» versurilor celorlalte, izvorîte din lumina libertății ascunse”. E un răstimp al ambiguităților determinate deopotrivă de presiunea exterioară și de cedarea lăuntrică, în diverse grade, la care concedea creatorul: „Scriam mult, angajat parcă într-o cursă contra cronometru, o încercare de a recupera golurile tăcerii, o căutare de a mă regăsi pe mine însumi, cel de la începuturile poeziei mele. Umbrele duplicității și ale compromisului erau foarte greu de înlăturat. De la satisfacțiile ieftine de a strecura cîte un vers de adevăr
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Că ieșirile sale - mult prea frecvente pentru a fi tolerate chiar de către o etnie care a dovedit adesea înțelegere pentru comunism - lasă amprente adânci în ce privește destinul țării nu pare să-l afecteze prea mult pe omul de la Cotroceni. Într-o încercare disperată de-a drege busuiocul, el a dat iarăși vina pe ziariști. Pe cei evrei, de data aceasta, care au „răstălmăcit” blândele sale vorbe despre frățietate, pace și progres... Ridicol până la capăt, văzând că se strânge lațul, Iliescu s-a
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
armonie. Și la Șerban există această mișcare a straturilor lingvistice care produce uimiri, uneori chiar stări de năuceală, dar această mișcare nu este doar o demonstrație gratuită, simplă probă de virtuozitate, așa cum ar părea unui ochi grăbit, ci efectul unei încercări de armonizare lăuntrică a oceanului de cuvinte, a lichidului lingvistic care vuiește și care se zbate pe dedesubt. Acum, într-un tîrziu, mi-am amintit de ce am luat Opera somnia și de ce am căzut în lectură ca într-un vis
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
și chiar la încorporarea textului în desen, în benzile desenate). Analiza detaliată (cuprinsă în capitolele centrale ale cărții) se bazează pe alegerea unor cazuri semnificative: tabloul cu temă literară, ilustrația de carte, seriile de gravuri satirice, banda desenată. E interesantă încercarea de a delimita și de a controla criteriile de potențială narativitate a imaginii: referirea intertextuală la o poveste (metoda non-vizuală) sau reprezentarea unei ființe în acțiune (metoda vizuală). Din combinarea acestor tipuri ideale rezultă grade diferite de narativitate; de altfel
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
persoana I singular). Limbajul vizual e descris în această carte ca limbaj într-un sens larg semiotic; nu lipsesc însă interesante observații asupra rolului limbii în stabilirea gradului de narativitate a imaginii: tipologia titlurilor de picturi, în relație cu imaginea; încercările de a transpune în imagine nonsensul, jocul de cuvinte; implicarea în imagine a textului (dialog, onomatopee) în special banda desenată - considerată „artă narativă prin excelență”. Clar, elegant, articulat inteligent, discursul despre relația dintre imagine și literatură e și o mărturie
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
din inimă, din suflet și din cuget" cu o trainică prietenie. Parte din aceste "scrisori din exil" au fost tipărite în 2001 la Cluj, după cum la București vrednicul Nicolae Țone avea să-i tipărească un volum simbolic intitulat "Piatră de încercare". Dar trecutul bucureștean al lui Lucian Boz a fost - am putea spune - fabulos - după cum și apare și în periodicele culturale ce se tipăreau cu duiumul în vechiul Regat și la care a colaborat asiduu. Semnătura șuie Lucian Boz apare astfel
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
Cronicar Terfelogul JURNALUL LITERAR continuă să pună la încercare răbdarea cititorului, ignorînd orice reguli de machetare: texte prea multe și prea lungi, cu literă măruntă, înghesuite la maxim, continuări pe care le găsești cu greu în paginile mari. Cred că în privința numărului de materiale și de semne din cele
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
care scriu și mă dedic,/ ca unui lan un simplu spic/ să am din viața ei o parte". Poet al "lucrării" și al "libertății între frați", Gheorghe Pituț, covârșit de nepăsarea milenară a Sfinxului, nu pregetă să-i pună la încercare misterul, inexistența și neantul în sonetele pariziene. Nu eternitatea Sfinxului, inumană expresie a dezumanizării artei, a râvnit-o Gheorghe Pituț, ci perenitatea învederată de geniul creștinismului, de la sonetele lui Dante și Eminescu, la siderala elegie blagiană. "Noblețe" nu este doar
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
susțină proiectul parizian al lui Brook. Brook nu și-a ascuns niciodată atracția pentru călătorii. Așa a cunoscut personaje, locuri și culturi. Artistul se confruntă astfel cu lumile străine, în Afganistan că și în Africa sau în India, supunandu-se încercărilor, reușind de fiecare dată să convertească experiență trăită într-o concluzie intimă. Să uiți de timp amintește de alt român al devenirii: personajul lui Goethe, Wilhelm Meister, acționează la fel. Călătoria favorizează și duce la descoperirea de sine. Altă sursă
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
valorile care le sînt atașate pot fi chiar contradictorii. E și motivul pentru care rareori o controversă se sfîrșește, ca în manualele de comunicare, cu un compromis fericit sau cu un act de convingere. De obicei, valorile personale rezistă tuturor încercărilor persuasive. Am avut de mai multe ori bănuiala, acutizată în preajma sesiunilor de examene, că termenul a copia nu se bucură de consens în lumea românească școlarizată: nici ca semnificațe, nici ca evaluare. De vină e probabil un uz școlar restrictiv
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]