995 matches
-
adusă de Stăpân. Carnagiu de minute, secundele adorm, pe somnul ce ne-apasă, în viața de artist minunea nu se vinde, apare în loc trist oceanul se revoltă în aer se cern ape. Sunt supărat și te lovesc mânie, cu ura încleștată în dinți de măcelar scrâșnesc și freamăt, trec peste amar până și el tot plânge, dânsul... Dracul. Poate m-am pus în ,,cheie sol" greșit partitura tremură a frig in simfonie prin nefiresc indus de ironie aplaud si mușc mărul
MĂRUL INTERZIS de PETRU JIPA în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359054_a_360383]
-
de mort, Iar când, tăcut ca piatra, mă vei găsi la cină, O să-ți arăt cum steaua se stinge în avort; Tu vei păși pe ape, la fel ca și cum mina Ascunde flăcări albe.Atras de-al ei focos, Ți se-ncleștează dinții și tremurându-ți, mâna O duci spre tâmplă palid și fără de folos. Cu șoapte-or să te cheme divinele miraje În pârguirea sacră, creând implozii, iară, Străfulgerări în noapte ca-n tragice melanje Îți vor străpunge trupul, ființa să
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
activ pe front, printre ostașii de pe câmpurile de luptă, care o chemau, răpuși, în ajutor, numind-o „Mama Regină”, „Mama tuturor”, „Mama noastră”, „Mama răniților”, „Regina soldat”, „Regină soră de caritate”... Aceste apelative s-au născut din gloria unei femei încleștate în confruntări aprige despre care s-a revărsat multă cerneală în pagini de literatură română și universală, de atunci și până azi. Adâncile mâhniri ale Reginei Maria, provocate de grozăviile războiului nu au putut fi scrise încă de nimeni mai
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
Comanda s-a repetat, dar cu prelungirea ultimului cuvânt „Hai hup, hă-hu, hăp!!!” și turma oropsiților s-a oprit în fața tribunei. Au făcut mișcarea „La drep-ta!” și au prezentat arma, Klașnicovul care a băgat spaima în americani, rămânând cu mânuțele încleștate pe pe tocul și patul puștii. - Să trăiți tovarășe comandant! „pervaia ranga”! la care Vitican îmi șoptește: „Să-i vezi ce fac la ranga de gradul doi!...” și ne-am amuzat copios când un butoi de om, ce purta pe
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
bani pentru Georges. Acei oameni au bănuit ceva dar n-au descoperit încă locul, iar actrița se pare că refuză să păstreze acei bani. - Atunci îi vom dona clinicii Med Heart! hotărî Tania. În sprijinul copiilor cu autism. Emilia își încleștă pumnii pe spătarul scaunului de care se sprijinea, își mușcă buzele, apoi zise în șoaptă: - Asta a fost... Într-un colț al camerei tremurau câteva pânze de păianjen, peste tăcerile arse pe rug... Gina Zaharia, 23 iulie 2013 Referință Bibliografică
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
a fascinantului Lev Tolstoi, cu doar câteva zile înainte de a muri? O ultima șansă de a îndrepta pe făgașul cel bun o viață guvernată de legile compromisului, ale contradicției și neînțelegerii? O primă decizie luată contrar voinței celor din jurul său, încleștați într-o luptă muta, dar crâncena, obsedați de persoana, de scrierile sau de averea marelui scriitor? Recurgând la un colaj de mărturii și însemnări spicuite din jurnalele apropiaților lui Tolstoi, care au avut privilegiul de a privi și lua parte
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
se petrece nimic hazliu. Mă dumiresc brusc că acesta-i primul râs adevărat pe care-l aud de ani de zile.”? Apoi secvența în care McMurphy și Brom fac cunoștință: ,,Mi-amintesc cum degetele lui butucănoase și puternice s-au încleștat în jurul palmei mele, și prin mână mi-a trecut o furnicătură ciudată, făcând-o să se umfle pe osul brațului, ca și cum McMurphy mi-ar fi împrumutat propriul lui sânge. În mâna mea gâlgâia sângele și puterea.’’ Brom, ca și ceilalți
Mirela Teodorescu – Cronică de film: Zbor deasupra unui cuib de cuci () [Corola-blog/BlogPost/339535_a_340864]
-
Mulți rătăcim pe cărări de timp care nu sunt ale noastre. “Te iubesc” este nu numai sărutul inimii, el poate fi sărutul vremii tale, el poate fi cărarea ta de viață, poți fi tu în viitor. Atingerea buzelor fierbinți, gura încleștată-n unire, atingerea mâinilor, iar degetele fremătând pe rotunjimi și-n pântec simțind dorința vieții, prin poarta lumii, poate fi o altă revenire din raiul de unde am fost izgoniți. Nu uita, iubirea nu uită că prin ea transcezi. La izvorul
IUBESC NESFÂRŞITUL DIN TINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342143_a_343472]
-
așa cum gata-gata stau să se destrame anii mei. SALTUL Șoricelul cenușiu s-a balansat dispărând deodată-n depărtare oh, asta-i chiar teleportare icnește-n mine-a râs ceva și mă trezesc peste prăpastia dintre lumi în salt cu degetele încleștate-n cearceaful dimineții aterizând pe burtă-n pat largul peron pe care-n neorânduială zac șifonate răvășite după ultima călătorie bagajele toate burdușite cu penele de gâscă marca Niels și gata-gata să cadă pe jos pledul în carouri zburător îmi
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
au și gerul îi îngheață, Iar norii răvășiți de-acum asupra lor Îi spală până-n poale la ceas de dimineață. Din pâcla care țese atâtea ramuri nude Nasc curcubeie calde pe-nsinguratul lac; Doar tinerii postați sub câte un castan Și încleștați puternic își pierd timpul prin parc. Dă soarele-n chindie; pâlcuri de ciori rotesc Peste golașii arbori; o atmosferă gri de scris! Toamna și-a intrat în drepturi după legile naturii, Doar în parc viața rămâne amintirea unui vis. Ion
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
abia se mai ține într-un nerv. Îți pipăi craniul care e la vedere, acoperit de fașe vechi de mii de ani. Îți bagi mâna în burtă și ea iese prin spate, trecând printre oase putrezite. Ridici pumnul în aer, încleștând falangele verzui de pe care carnea se scurge, urli din toate puterile tale de mumie proaspăt ieșită din sarcofag și accelerezi, cautând o victimă. Deschizi geamul și tragi în piept aerul poluat, țintind cu volanul o biciclistă cu patru capete, care
Când te urci la volan încetezi să mai fii om () [Corola-blog/BlogPost/338023_a_339352]
-
înfricoșător, era nesfârșit. - Io-te, până și “albitru” s-a prins!reînvie soacra, mai cu juma de gură. Nici el nu ține cu ai noștri, numa’ tu te-ai dat cu ei... Ei fură și ...Mutu’ plătește! ( Pumni munciți se încleștează pe pahare.) - Fantastic! Ai noștri mai rateaz-o fază clară! strigă comentatorul. - De ce nu i-ai trimis pe ei pușcărie? Hă?!strigă și baba. - Șut și...barăăăăă! Incredibil! se țipă la tv. - Zi, Mutule... ce taci? Zi! De ce-ai dat
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
de cuvinte grele și cu un stil de a-și manifesta furia foarte înspăimântător. Chipul, de obicei vesel, cu niște ochi animați mereu de zâmbet, arăta înspăimântător atunci când se enerva. Aripile nărilor se mișcau pe ritmul suflului greu, pumnii erau încleștați și sprâncenele foarte încruntate. Chipul parcă nu aparținea unui copil. Nu dura mult până căra primul pumn. La un moment dat, disperată fiind de situațiile dese în care ceilalți părinți veneau să se plângă de comportamentul lui, în miezul unei
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” () [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
iarnă (3 zile la sfârșitul lunii ianuarie) și Gădinetele sau Sânpetru hăl șchiop, în 16 ianuarie. Sânpetru împarte prada lupilor la Gădineții de toamnă. Dacă în cursul anului lupul găsește o pradă care nu i-a fost rânduită, i se încleștează gura. Unul din lupi e șchiop și nu ajunge decât o lună mai târziu la locul de întâlnire a haitei. El, prin urmare, nu mai are prada rânduită și poate ucide orice, chiar și pe oamenii care nu îi serbează
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
el în pieptul băiatului. - Ce-i? întreabă băiatul și când are ochii deschiși normal vede un deget de la mâna dreaptă a fetei direcționat către capul mortului aflat peste picioarele ei. - Băi, boule, zice el către mort și impinge cu pumnul încleștat în capul lui. Fata se ridică lasând capul mortului să cadă pe banchetă. Se ridică și băiatul care, surprinzându-și partenera, loveste cu piciorul în capul celui căzut. Și nu se oprește la o singură lovitură... -Stai, ce faci?...vrei
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.3 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342753_a_344082]
-
nu știe cum scrie, să-și acorde șansa de a fi mistuit în universul contemplației din cuvânt măiestrit cu grijă de limba română, șlefuit și aurit cu iubiri, suspine și surâsuri trăite și transgresate în poezie pentru a consola sufletul încleștat de patimă, ori a-l urca în extazul vieții estetizate prin muzică aleasă și fericită de frumusețea clipelor scufundate în sărbătoarea vieții. Alcătuirea unor texte poartă rodul și al unor colaborări benefice cu Marian Stere și Daniela Doroftei, iar unele
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
un om care stă acolo până spune unde și-a ascuns bunurile de valoare și apoi este eliberat, nu mai este om-amanet... Este o situație îngrozitoare, fără ieșire. Suntem arestați pe rând, după importanța noastra. Și nimeni nu se revoltă... (încleștându-și cu putere pumnii mici) - Dacă m-aș revolta eu? De una singură. Să ajung un fel de „Viteaza Iudit” ca în vechime și să retez cu sabia capul vreunui Holofern - jandarm ungur, ori Holofern - ofițer neamț cu grad înalt
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
ca într-o filmare cu încetinitorul, telefoanele mobile, sau aparate de fotografiat și încep să fotografieze scena de luptă, ca într-o judecată post factum a istoriei pentru ca, în final, cei doi protagoniști - Haftling Eva Heyman și Doktor Josef Mengele, încleștați într-o încăierare pe moarte și pe viață, să încremenească într-un clișeu ultim de poziție grăitoare și semnificativă de luptă...) -------------oOo------------- CADE CORTINA -------------oOo------------- -------------------------------------------------------------------------------- * Antonio Faur, „Istoriografie, cultură și politică în vestul României” (volum îngrijit de Radu Romînașu), Editura
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ROPOTUL VREMII Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1750 din 16 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Plâng frunze pale încleștate pe vânt, Ropotul toamnei apasă, iar, pe gene, Un abur presară argint pe pământ, Scurs din frigu-nflorit pe tăceri de vreme. Din colorata clipă stinsă-n livezi Gol de pictură stă în vântul ce-aleargă, Jalea viorii prinde umbrele verzi
ROPOTUL VREMII de LIA RUSE în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344123_a_345452]
-
pas înapoi! Mă ridic.Arma e singurul tovarăș prin vuietul ce îmi taie urechile, ochii mintea.Explodează aerul în bombe, bucăți de srapnel ce se aud intrănd în carne, țipete.Agonie.Pieptul care ar vrea mări de aer și mâinile încleștate pe patul puștii.În fața mea zeci de gropi în care s-au ascuns ruși.Cădem peste ei și înfigem baionetele.Valul de ură nu s-a diminuat și nici nu se va diminua prea curând.Dumnezeu s-a ascuns și
INGERI CAPTIVI P5 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343654_a_344983]
-
copiii care nu comunică - Scala FLACC (face, legs, activity, crying and consolability - față, picioare, activitate, plâns și consolare) Față 0 - nicio expresie facial sau zâmbet 1 – grimasă sau încrutare ocazională, aspect retras, dezinteresat 2 - bărbie tremurândă frecvent sau constant, maxilar încleștat Picioare 0 – poziție normal sau relaxată 1 – incomod, neliniștit, încordat 2 – lovituri cu piciorul sau membrele inferioare flectate pe piept Activitate 0 – stă liniștit, poziție normal, se mișcă ușor, fără dificultăți 1 – agitație, mișcări înainte și înapoi, încordare 2 – trupul
ANEXE din 16 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275449]
-
strălucitori și cu plăcere, scuturându-și șuvițele de păr căzute peste ochi, iar buzele i le simțeam umede și calde. Își desfacu ușor picioarele, mă trase spre ea și mâna ei căută fermoarul pantalonului meu. Simțeam cum coapsele i se încleștau de dorință. Cu gesturi frenetice, începu să scoată totul de pe mine. Desfacu cu nerăbdare nasturii cămășii, care săreau împrăștiați prin cameră. Am încercat să nu mă împiedic în pantalonii căzuți peste pantofi, în timp ce îi scoteam bluza și sânii zvelți se
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
Toate Articolele Autorului DOR DE ALB Tânjește mut pădurea la zbor de fluturi albi, întinsă către cerul uscat de-orice poveste, cu lacrimi înghețate în vârf de lumânări ademenind deschiderea ferestrelor celeste. Îmi tremură pământul lipsit de puful vieții și încleștat agonic în vis de rădăcini, în așteptarea densă a timpului în care îl vor acoperi, gingașe, petalele de crini. Pierdută-i orice urmă ce n-a găsit covorul în care să își țeasă destinul absolut. De-atâta dor de alb
DOR DE ALB de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378604_a_379933]
-
dovadă de un tulburător sacrificiu personal ! Ciudățenia survine însă în următoarea jumătate de oră când, ajungând în fața unei alte săli în care reprezentanții celuilalt partid își clamează cu spume la gură dragostea pentru Țară și Popor înfierând astfel cu maxilarele încleștate de furie tâlhăriile, furturile și oribilele infracțiuni săvârșite de patrioții celuilalt partid îți faci cruce înfiorat și mulțumești Domnului că poate scapi de hoții și de tâlharii care au jefuit și care poate încă mai jefuiesc Țara și Poporul! Dar
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
câte puțin într-o parte și alta până s-a convins că merge drept. Era aproape de poartă. Instinctul i-a dictat să-și proptească picioarele puternic în podea și să-și rezeme capul, apăsat, pe tetieră, iar mâinile le-a încleștat pe volan, cu brațele încordate. Mașina căpătase viteză pe pantă. Stratul subțire de zăpadă proaspătă acoperea zgomotul ușor făcut de motor. Bărbatul era aplecat și trăgea de acel zăvor înfipt mai bine de-o palmă în gaura înghețată din beton
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]