403 matches
-
percepută aici într-o ipostază căzută și trecătoare. Dacă citesc Sein und Zeit, care este într-adevăr una dintre marile opere ale filosofiei, eu înțeleg altceva, să fiu iertat. Parcă urmărit de o umbră, de o obsesie, ca un ateu încrîncenat pentru care nu există decît ceea ce crede el că există, ce poate fi tematizat și turnat în concepte, dl. Liiceanu consideră capodopera heideggeriană drept "o investigație în caracterul misterios al banalului și familiarului accesibil, și nu în cel inaccesibil al
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
realității, iar adeseori au doar o idee fixă, pe care încearcă să o impună tuturor. E cu atît mai greu de înțeles cînd e vorba despre niște liberali care, prin definiție, ar trebui să fie mai concesivi și mai puțin încrîncenați, mai deschiși către dialog. Stilul lor este unul opac, specializat în exces. Eu sunt mai curind o vulpe heterodoxă, deși, cu vîrsta, credințele și ideile s-au așezat într-un anumit sistem, dar e unul deschis. Nu mă pot ghemui
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vreo fantomă răzbunătoare. La a doua apariție a spectrului, Macbeth încearcă să-l izgonească, poruncindu-i să redevină trupul neînsuflețit, rece și orb care fusese, dar nu are cum să se împotrivească privirii intense ațintite asupra lui de către Banquo, privirea încrâncenată, nemiloasă, a fantomelor antice. Când același spectru se va înfățișa pentru a treia și ultima oară (actul al patrulea), el va fi însoțit de câteva năluci chemate de soborul vrăjitoarelor, umbre care vin și pleacă, se ivesc și pier îndată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Ceea ce am numit setul aferent postmodernismului este întrețesut, în formulă parazitară, în ariergărzile și avangărzile celor două concepte radical diferite. Adevărul este că percepția de decadență în Marea Trecere este doar sugerată de valorile postmoderniste, căci determinanții țin de apărarea încrâncenată a consecințelor modului de organizare, de tip ierarhic, generat de prima modernitate pentru a nu lăsa spațiul liber pentru manifestarea ordinii globale, ca expresie a celei de-a doua modernități. Ceea ce îndeobște se așteaptă a fi sens al discontinuității dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și unica face din ființa Poetului (așa ne place să-l numim pe cel nenumit în piesă) prilejul și pretextul unor aprige și încrîncenate dispute. Manevrantul al vedere este, firește, Șeful sectorului suflete, în varianta mai puțin comică, deloc binevoitoare. Intră în joc și soția jignită, părăsită pe jumătate. Intră în joc, sub presiunea "socială", frica, slăbiciunea, și protagonistul, din fericitul soartei, devine un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
relațiilor. Din clipa când l-am cunoscut mi-a fost limpede că e un ins special, un copil teribil al teatrului românesc, că are în sânge destin de lider. Spre deosebire de Manea, Micu, sentimentali, poetici, ludici, Alexa e mai tot timpul încrâncenat, în alertă, de o gravitate cel ține mereu sub presiune. În nicio împrejurare nu se mulțumește cu jumătăți de măsură. Nu suportă îngrădirile, rutina, limitele impuse din afară, îi sunt suficiente cele interioare cu care se confruntă doar talentele autentice
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion este un teatru brutal, lucid, fără menajamente, necruțător, un teatru politic în cel mai înalt sens al cuvântului, un teatru umanist în înțelesul lui cel mai profund. Rareori am văzut, pe scenă, o pledoarie atât de deschisă și de încrâncenată, despre libertate, pentru vigoarea și pentru limpezimea morală a ceea ce trebuie să însemne adevărul... (Dinu Kivu) ... Aveam imaginea limpede a ideii de trupă. [...] Și mai concludentă pentru ideea angajării politice a teatrului mi s-a părut versiunea regizorală pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
motivații clare: dragoste brutală, elementară, senzitivă și speculația politică abjectă, două așa-zise "idealuri" ale unor ființe abrutizate, amorale. Alexa Visarion nu vede în eroii lui Caragiale doar niște mahalagii oarecare mimând ridicol dragostea și crezul politic, ci niște ființe încrâncenate, obsedate de aceste orizonturi de viață ce prin trăirea lor devin grotești. Personajele iau în serios fiecare replică, iubesc cu patimă, comentează plini de importanță și patos politica și de aici atmosfera încrâncenată a acestei "Nopți", la care hohotul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dragostea și crezul politic, ci niște ființe încrâncenate, obsedate de aceste orizonturi de viață ce prin trăirea lor devin grotești. Personajele iau în serios fiecare replică, iubesc cu patimă, comentează plini de importanță și patos politica și de aici atmosfera încrâncenată a acestei "Nopți", la care hohotul de râs apare mai rar și e curmat de judecata celui din stal obligat să gândească la pericolul inumanității reflectat de aceste triste, de fapt, personaje. Dacă suntem de acord că marele Caragiale înspăimântă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și învăța să se bată cu ciomagul, asculta cu încântare povestirile tatălui său. Doar mama încerca să-i priceapă pasiunea pentru învățătură și dorința copilului se va îndeplini, după fuga fraților mai mari, la București. Niculae este un copil maturizat, încrâncenat, care renunță la partea lui de pământ în favoarea surorilor, orientându-se spre studiu. El se înstrăinează de tatăl său după ce acesta l-a retas de la școală: "să stea acasă și să pună mâna pe sapă". Se confruntă două concepții diferite
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
incarnat al omului din vis, ci și o copie fidelă, premonitorie, a propriului viitor, o incarnare perfectă a inerentei sale prăbușiri. Simte doar o pornire de neoprit de a-l învinge, pentru a alunga toate fantasmele trecutului, într-o singură, încrâncenata partida de cărți cu celălalt, în același spațiu de joc al sufletelor, clubul în care se materializează malefica viața nocturnă: "Între mine și Iorgu Ordeanu s-ar fi părut că e o luptă fără iertare, tăcută și strânsă, așa cum va
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
că tratatul acordase independența a 26 de comitate predominant catolice la sud -, dar menținuse cele 6 comitate predominant protestante sub influența Regatului Unit. Cei cîțiva comuniști irlandezi nu s-au putut sprijini pe nici o personalitate marcantă dintre "republicanii" cei mai încrîncenați. Această situație l-a făcut pe Swarakowski să spună că "rebeliunea irlandeză este exemplul unic al unei revoluții în care socialiștii radicali, anarhiștii au fost incapabili să-și extindă influența"8. De fapt, partidul comunist a fost dizolvat în 1923
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mâna în mână cu efortul extrem de a cizela formă. Nouă manieră de a scrie, cu hipersemantismul sau, care, în viziunea ermeticilor, se află din multe puncte de vedere în conflict cu metodele literare tradiționale, semăna cu opera antecesorului prin căutarea încrâncenata a formulei, a cuvântului care să sugereze durerea umană.176 Nu în ultimul rând singurătatea funciară a poeților ermetici și izolarea lor le reflectau pe cele ale romanticului. Conștienți de solitudinea dezolanta și de incapacitatea omului de a descifra lumea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și elegantă de factură arcadică și neoclasica către care îl îndemnase educația primită până atunci. Nutrea dorința de a traduce un text, daca remarcă în acestă o oarecare dezinvoltura, prospețime, limpezime și puritate a stilului. Consideră, de exemplu, că lupta încrâncenata și violență a titanilor este descrisă de Hesiod cu o simplitate pe care dacă vreți să o numiți necioplire nu o să vă trag la răspundere, atâta vreme cât recunoașteți că nu există pe lume comoara care să se măsoare cu acea necioplire
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un cuvînt plin de (ne)înțelesuri: globalizare. Marșul său pare irezistibil, ținînd capul de afiș în programele universitare, în discursurile politice, în dezbaterile mediatice și în folclorul cotidian. Toată lumea discută, lansează opinii pro și contra, adoptă poziții dintre cele mai încrîncenate. S-a spus că avem de-a face cu o tendință ineluctabilă, cu un proces aproape natural. Procesul poate fi firesc, dar depinde pe ce coordonate se realizează. Or, vectorul principal al globalizarii nu este, din păcate, unul de natură
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai prozaic: marele capital și suportul oferit de noile tehnologii. Totuși, în plină recesiune mondială, apar primele semne ale unui proces contrar, de deglobalizare. Nu discutăm aici despre reafirmarea tot mai puternică a identităților cultural-religioase, ci de evidențierea tot mai încrîncenată a rolului statului-națiune și de eludarea liberalismului în favoarea politicilor economice etatiste; din punct de vedere economic, semnalele noii tendințe sînt date de evoluțiile bursiere, de limitarea cotațiilor speculative, de segmentarea piețelor, de îndiguirea fluxurilor financiare și de o anumită deconcentrare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care "semnifică în fond două variante de postmodernism malgré soi: cea care rezultă dintr-o părăsire "soft", dar definitivă, a modernismului și a modernității, și o situare senină în afara lor deschisă marelui muzeu al culturii (Eliade); sau varianta "hard", polemică, încrâncenată pentru că este încă nedecisă și indecidabilă (Cioran). Pentru noi, românii, cele două tipuri de discurs sunt însă mai mult decât două moduri de a ieși din modernitate, ele sunt chiar două moduri de a concepe și trăi cultura"93. Astfel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Plin de amărăciune, iau din nou metroul spre stația Tineretului. La gardul cimitirului Bellu, se încropise un nou cimitir, cel al morților din „revoluție”. Un excavator săpase trei gropi noi și surprind pe peliculă tristele înmormântări. Oameni cerniți și fizionomii încrâncenate. Blesteme dar și resemnare. Noroiul, până la jumătatea pantofului. Dau de mormântul lui Răducu Durbac, poate cel mai mare rugbist pe care l-a avut România. Mai pe dreapta, o fată frumoasă mă privește din poza i lipită pe o pancartă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
năzui doar la o stimă literară rezonabilă. Că eroii lui Mateiu sunt niște nobili de extracție și coloratură balcanică sesizează Edgar Papu, propunînd o provocatoare comparație cu Ghepardul lui Lampedusa: "Spre deosebire de excesivul prinț Salina, personajele lui Matei Caragiale au ceva încrîncenat, de delectatio morosa, de spirite subterane, unde sub orgolioasa încăpățînare turcească se ascunde premeditatul calcul diabolic. Această insistență plină de ură pe o poziție pierdută, de care ei sunt atît de mîndri în cilibia lor, trădează, în fond caracterul suspect
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
28 ianuarie 1990, idila revoluției întregului popor dispare pentru totdeauna din discursul oficial al FSN. Ea e reluată într-un alt registru doar de forțele politice și civice care se opun Frontului și elaborează tema revoluției confiscate, parte integrantă a încrâncenatei confruntări care desparte și antagonizează pe termen foarte îndelungat nu doar clasa politică incipientă, ci și societatea în întregul ei. Scandările manifestației anti-FSN reluau temele revoluției, acum împotriva Frontului "Ole, ole, ole/ Frontul ăsta ce mai e?/PCR"; "FSN=PCR
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fost „corectate”. Nu s-au înțeles asupra segmentelor incriminabile. Capodopera a fost ciopîrțită inutil. Dar s-a salvat singură. Toate acestea se bine cunosc, dar trebuie repetate și iarăși repetate, ca să nu se piardă din memoria vie, în vremurile de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare. B. Ispita comparatistă De la Caracostea ne-am obișnuit să operăm o anume separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
câte un „nechezol”, cu caimac, o cafea aromată, atât cât se putea să se facă din cafeaua aceea artificială. Discutam multe chestiuni despre viață, dar mai ales despre ceea ce suferise în prizonierat. Mi-a relatat povestea lui și eu ascultam încrâncenat de ceea ce-i în stare să sufere un om într-o viață, atât cât îi este dat unui om. L-am cunoscut pe domnul Sfedu la Prut, pe o margine de mal cu nisip. Eram la o distanță de vreo
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
faptul că respectivele manipulări sunt atat evidente (cum ar fi folosirea accesoriilor vestimentare), cât și mai puțin evidente (cum ar fi apelurile telefonice pe care aranjam să le primim la momentul oportun) ne face să ne apropiem, dar mai puțin încrâncenați decât înainte, de nucleul conceptului de manipulare. Astfel, controlarea impresiei pe care o lăsăm celorlalți (prin ceea ce spunem despre noi, despre ei sau despre lume sau prin ceea ce facem cu cadrul fizic sau spiritual-ritualic al situației de comunicare) reprezintă, în
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
danseze; să ne grăbim a-i repune în drepturi, fie și în dauna noastră. Saloanele și-au închis ușile de câțiva ani; situația politică este atât de tensionată, finanțele, atât de suferinde, jocurile politice, atât de puternice, ambițiile, așa de încrâncenate, grijile, de așa natură, încât relațiile sociale au devenit extrem de dificile; casele bogate nu mai primesc; abia dacă s-au dat câteva baluri cu ocazia căsătoriei și dacă au existat două sau trei invitații pe iarnă. În plus, am avut
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
însăși două petreceri. Orașele, satele chiar trimiteau în fiecare zi asigurări de fidelitate. Furtuna, limitată la incinta sălii de ședințe, lăsa atmosfera politică a Principatelor absolut pașnică. Și cum să iei în serios aceste agitații artificiale, când adversarii cei mai încrâncenați, în aparență, se dedau la demonstrații amicale și la izbucniri de ilaritate coborând de la tribună în sala Pașilor Pierduți? Pe 21 februarie, deputăția adresei fu primită la palat cu ceremonialul obișnuit. Domnitorul refuză să o asculte; în ciuda insistenței sale, președintele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]