888 matches
-
din jalea mea, un grai născut din fericire și durere, peste vatră, peste neam, peste văzduhul Carpaților, roi izgonit din ceara de matcă prin nămoluri de aur, din horele bunicilor și din curățenia fecioarelor, un imn sunteți, cuvintele mele dragi, încrustat în veșnicie, căci a iubi-iubire e magia voastră , verbul care ne-a născut dulcea limbă românească. sâmbătă, 30 august 2014 Referință Bibliografică: în templul limbii române / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1338, Anul IV, 30 august
ÎN TEMPLUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370436_a_371765]
-
curățime și dorință de frumos, de liniște... și de bine - susură-n orbitele pietrelor șlefuite de puhoaie până ieri mânioase - azi, bucuria arinilor îmbrățișați în umbra amiezii și-n nesfârșirea dragostei de viață... Cresc brațe de lumină pe inelele gorunilor încrustate cu nume sfinte tropotesc adâncurile în hora libertății pe pământul din care răzbate duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub plesnetul cnutului într-un timp nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
A înflorit pe glezne de iubiri Și a străpuns neobservat înalturi... Au tresărit atingeri jucăușe, Amestecând iubiri neastâmpărate Au coborât atâtea primăveri Printre plăcerile demult uitate... S-a copt sărutul între buzele - perechi S-a scuturat petale, rânduri, rânduri Am încrustat în trupuri doruri vechi Să nu mai rătăcească printre gânduri... SĂ-ȚI DAU DIN IUBIRI NEMURIREA Prin vene curg lacrimi, nu sânge Se scutur în noi clipe-vise Atinge-mi un gând, să nu doară Cuvintele-flăcări neplânse Mă cerne prin nopți
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
meșteșugari din județele Hunedoara și Mehedinți. Piesele expuse de Borza Mircea și Borza Petru, Tomești, județul Hunedoara, se remarcă printr-o foarte mare simplitate. Sunt realizate după model roman, fondul de smalț, cu ornamente simple, linii în formă de zig-zag, încrustate în vas sau făcute pe roată cu ajutorul cornului de vacă în capătul căruia se pune o pană de găină. Vopseaua albă se obține dintr-o piatră specială, moale, care se macină sau râșnește și se amestecă cu apă pentru a
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
dușmanului, cuvânt de leagăn și blestem, far în noapte de furtună, porumbiță zburând spre infinit... ai împroșcat chipurile în tușe groase de cenușă presărând-o , apoi, cu gesturi moi peste visele de pe pereții camerei tale dar, zeița-fulg , zeița-cuvânt, și-a încrustat adânc în zid frumusețea neucisă de visul efemer. ÎN AȘTEPTARE... Sloiuri de gheață Topesc deșertul din mine Brațele își înalță rădăcinile Când torța nopții arde Tot ce n-ar trebui uitat. Amintirea nu trăiește în vălmășagul de amintiri terorizat, timpul
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
folosind figuri de stil pe-o plajă întinsă, transmite emoții și dorința de-a fi citită. Învelit de cuvânt, universul poetului în creația duțiană este pe un drum ascendent, iar numele creatorului de frumos va rămâne scris pe un sâmbure încrustat în fructul timpului. (SABIN IOAN CERNA) ***8. ELENA CĂRUNTU * Italia: A CINCEA CARTE (Versuri, A5, 180 pagini, grafica: Radu BERCEA - Gura Humorului, Copertă: Anca BULGARU, Iași) Poezia Elenei Căruntu este, fără nici cea mai mică umbră de îndoială, o bucurie
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
sămânța-copilăriei! ochi și toiag să-ți fie pentru acel mai târziu. TAINICĂ AMINTIRE O tainică amintire rătăcește năucă în ora blestemată a blestemului când se mai nasc umbre de lacrimi pe pânzele albe ale destinului dăltuind flori-de-nufăr îngemănate cu flori-de-colț încrustate pe sufletul meu ce plânge după nostalgia fulgilor și a zăpezii dintâi. ALTAR DE RUGĂCIUNE Fă din sufletul meu altar de rugăciune pentru tine! Ocrotește flacăra albă și așază-mă, candelă-vie, în templul inimii tale! Pulberea sufletului meu așterne-o
TAINICĂ AMINTIRE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368139_a_369468]
-
martir în viața Bisericii. Referirile riguros documentate privesc rolul de prim plan jucat de Mitropolitul Bucovinei în ridicarea Așezământului Românesc de la Ierusalim, acolo unde, prin inițiativa superiorului de atunci - Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, ierarhul cel ziditor, Visarion Puiu, a fost încrustat ctitor la 50 de ani de la marea sa trecere din lume în amara pribegie. Inserarea portretului ierarhului cu țara în inimă se constituie, totodată, într-un binemeritat omagiu postum, adus prin cuvinte ce ard ca lumânări întru veșnica amintire a
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Limba română Dulcea mea limbă română, Încrustată de străbuni în sufletul meu, În slova ta , toate se-ncunună, Ancestrala chemare ne adună mereu. În tine susură izvoare, Munții falnici îi zărești, Foșnetul pădurii în șoapte, Spice de grâu unduiești. Ești primul cuvânt de pe lume Și ultimul de pe
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
a cetățenilor făcea parte din idolatrie și, pe deasupra, stă cu respect în fața conștiinței religioase a idolatrilor, pe care nici nu-i persecută, și nici nu-i încreștinează cu forța. (Sfântul Constantin cel Mare..., op. cit. p. 317) Deși Împăratul i-a încrustat noii Capitale numele său, convins că Înțelepciunea Sfântă a Dumnezeului Tată sălășluiește în lumina Logosului-Fiu, a închinat Constantinopolul Mântuitorului Hristos. Nichifor Calist, ne redă cuvintele augustei inscripții puse de Constantin cel Mare sub statuia sa: Ție, Hristoase, Care ești Dumnezeu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
spre Împărăția Cerurilor. El este poarta dreptății (Psalm 117): Deschideți-mi mie porțile dreptății. Intrând în ele voi lăuda pe Domnul”. Cântec pentru tăcere, rugă pentru dreptate, Sfeșnic în rugăciune este și o „Candelă de argint, pe care luna/ O încrustează cu tăceri întruna”. Iau cu mine „Fuga-n Etern”, ca pe un talisman: „Ești țară, sunt o țară/ Ce-apusă-a răsărit. Trăiesc o pururi vară/ Că-n veac s-au întâlnit./ Și nici măcar o moarte/ Nu poate-a le desparte”. Elisabeta
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
Prima piesă este făcută din marmură, de dimensiunea 60x60 cm, pe care este aplicată efigia în bronz a poetului nostru național. Cea de-a doua, tot din marmură, de dimensiunea 60x100 cm, este așezată sub basorelief, pe care au fost încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui Eminescu, scris, dăltuit în limbile română și italiană: „Dumnezeul Geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
piept, lorica segmentata, din aramă aurită, acoperită pe jumătate de mantia sa de procurator, albă și tivită cu fir de aur. Doar sabia numită gladius era agățată în neorânduială, de cingătoare, pe spătarul unui jilț pe a cărui spetează era încrustată aquila romană, simbolul imperial al cuceririi și stăpânirii omnipotente. Pe peretele principal al încăperii se aflau expuse la loc de cinste insognele cohortelor romane aflate în Iudeea precum și două scuturi dreptunghiulare folosite de Ponțiu Pilat pe vremea când fusese tânăr
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ÎNNOBILAȚI CU SUFLET Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Înnobilați Ne naștem lut, înnobilați cu suflet Și clipele le încrustăm în noi, Viața adesea ni-este urlet, Lacrima o transformăm în ploi. Arareori gustăm din fericire, Nectarul zeilor, pentru aleși, Dorim un strop de nemurire, Puterea de a fi-nțeleși. Călite suflete fragile, De vorbe grele care dor, Strădanie în
ÎNNOBILAŢI CU SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354098_a_355427]
-
fără nici o introducere, vrând în acest fel să-și arate din nou ostilitatea către dânșii. -Am venit într-o problemă urgentă, îi răspunse arhiereul Caiafa făcând încă un pas. Procuratorul îi arătă jilțul anume pregătit pe a cărui spetează era încrustată steaua în șase colțuri. Arhiereul Caiafa se așeză, iar ceilalți din suita lui rămaseră în picioare și după câteva clipe în care nimeni nu spuse nimic, se trecu direct în subiect. -Ne-am amintit mărite procurator, că acel înșelător răstignit azi
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumină, binevoitori, reflectând zestrea românului dintotdeauna-Omenia, singura care n-a putut fi nici privatizată, nici vândută străinilor. Din bunătatea
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
resemnate a fi iluzii. uneori doare tâmpla stângă de atâta neiubire. tâmpla dreaptă zvâcnește a groază. urile adunate s-au învelit în pereții stâncilor pe care nu am reușit să le trec, atunci când, ajunsă în al treilea nivel al visului încrustat în sufletul meu, am ales să rămân lângă cele trei cascade. una mi-a înghițit plânsul și am crezut că mă iubește. alta, mi-a îmbrățișat gândurile, lăsându-și trupul răcoros să-mi atingă venele fremătânde și alta, cea mai
UNDEVA, COLORÂND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354696_a_356025]
-
pe de rost poeme... De târziu, nicicând nu i-a fost teamă, Își invitase moartea ca să bea, Cum o făcea cu prietenii de seamă, În casa lui, o ultimă cafea... A mai plecat din viață un român, Cu semnul crucii încrustat pe frunte, Din neamul meu tot mai puțini rămân Pe cei ce ne vând Țara să-i înfrunte. Văzduhul pare-acum un patrafir Și azi în zi de sfântă sărbătoare A mai plecat din viață un martir Visând mereu o Românie
A MAI PLECAT DIN VIAȚĂ UN TRIBUN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347143_a_348472]
-
orașul Târgu Neamț, județul Neamț, pe drumul național ce duce spre Girov, Piatra-Neamț, Roman, la 2,5 km de comuna Țibucani, din mila și din darul lui Dumnezeu, într-o minunată poiană înconjurată de păduri, se păstrează o nestemată monahală încrustată pentru veșnicie în diadema vestitelor focare de credință și spiritualitate românească ale județului Neamț - Schitul „Sfânta Maria Magdalena” Țibucani, pendinte de Mănăstirea Secu. Sihaștri vor fi viețuit aici, încă din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, când din
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > UN ORAȘ TRANSILVAN Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nimbul orașului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă și bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agață de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenușa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberații mirate ale drumețului grăbit de nevoile prezentului. La porțile impozante
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
Acasa > Poezie > Familie > PĂRINȚILOR S-ADUCEM MULȚUMIRE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 520 din 03 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt porțile deschise spre lumină Și-i încrustat pe stâlpi câte un sărut, Să înflorească-n timp și să revină Tot ce a fost frumos și a dispărut. Râdă soarele în frunze la arțari Pe ulița dorului de pe-acasă, O să se întoarca fiii, acum mari, La casa
PĂRINŢILOR S-ADUCEM MULŢUMIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358268_a_359597]
-
materia eliberând eul fără umbră, lăsat să-și parcurgă drumul în singurătatea sumbră și palidă: „Veșnic, veșnic, veșnic..., / Rătăciri de-acuma / N-or să mă mai cheme - / Peste vise bruma, / Veșnic, veșnic, veșnic...” (Rar). Veșnicia fiindului va rămâne codul bacovian încrustat în pereții de plumb ai spațiului timp, ai unei culori neînțeleasă de profanul îmbujorat pe fața umbrei palide care pășește pe lângă el spre locul meditației profunde. Din întuneric Bcovia a eliberat ideea ce s-a îndreptat fără întoarcere spre matricea
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
a ținut loc de faclă nestinsă a spiritualității, cea fără de cenușă și a creat curente de opinii cu întreaga sa operă, trasând coordonate morale și etice de necontestat pentru orice om de bună cuviință. Numele său va rămâne pe veci încrustat în memoria Ființei Neamului românesc pe care l-a slujit în chip jertfelnic. Ca puțini alții, Andrei Vartic a simțit în carne, în inimă, în suflet, pe limbă, „dulcele românesc al ființării”. În prag de Rusalii, să aducem un gând
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
Prima piesă este făcută din marmură, de dimensiunea 60x60 cm, pe care este aplicată efigia în bronz a poetului nostru național. Cea de-a doua, tot din marmură, de dimensiunea 60x100 cm, este așezată sub basorelief, pe care au fost încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui Eminescu, scris, dăltuit în limbile română și italiană: „Dumnezeul Geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]