2,291 matches
-
V̀) este: -i după e și i, -ï după a și ï, -u după o și u. Acest sufix este productiv. Formează nume de la substantive, adjective, verbe. Substantivele abstracte formate pot exprima o calitate, o ocupație, o îndeletnicire, o situație, un teritoriu, o instituție, o colectivitate, un loc în care există mai multe obiecte de același fel. Sunt de gen masculin, cu terminații xenoclitice neaccentuate la N. sg. și pl.: -i, -ă (-lV̀ci / -nV̀ci
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
au zdruncinat și mai mult viața. Descoperirea și începerea exploatării cărbunilor deschide o nouă filă de istorie din viața socială și economică a Văii Jiului. Momârlanii, urmași ai dacilor, ocrotiți de munții lor, au rămas neclintiți, urmându-și vechile lor îndeletniciri, urmărind de la înălțimea munților viața agitată a oamenilor de pe fundul văilor, veniți aici să-și lege viața și destinul de exploatarea cărbunilor. La Petrila, ca de altfel în întreaga Vale a Jiului, apar două forme de viață diferite una față de
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
am auzit, carele din Dunăre, îndemânare la vâslit, pentru a-ți purta iubita înspre mal și înspre inima ta, păstori care să zăgăzuiască o brânză trainică, angajați de tine sau tu să ai o asemenea (în general e moștenită) veche îndeletnicire; pe cer, noaptea, împlinind curiozități proprii de om relaxat, să numeri stele și să identifici zodii configurate molcom, în marea de grâu a doua zi să te afunzi, ca mâna în aluatul de pâine, asta da, viață la țară. Aș
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i-2/ [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
la malul mării. Totodată diferă oamenii care trăiesc în mediul urban respectiv de cei din mediul rural. Despre nimeni nu se poate spune că ar fi în afara culturii. Doar că unii indivizi se rezumă la cultura mediului natal și al îndeletnicirii părintești pe când alții asimilează vaste elemente culturale în intelect. In general un intelectual este inerent și un om de cultură și se poate face înțeles mai ușor de către semenii săi. Școala oferă numai condițiile minime de a putea asimila cultură
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1420806513.html [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
nu dormea nicodata culcat și numai șezând. CAPITOLUL 24 VIAȚA UNUI CĂLUGĂR CARE LOCUIA ÎN CHILIA HOZEVA Era un bătrân care locuia în chilia Hozeva. Bătrânii locului acelia ne povesteau de el zicând: Când era în satul lui avea această îndeletnicire: dacă vreodată vedea pe vreun om din satul lui că nu era destul de înstărit ca sa-si samene țarina, se ducea noaptea, fără știrea stăpânului ogorului , lua boi și sămânță lui și semăna ogorul celuilalt. Când ai venit în pustie și
LIVADA DUHOVNICEASCA (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379473361.html [Corola-blog/BlogPost/365067_a_366396]
-
ori acționând, cum spuneam noi pe atunci, „ca o soacră”, era prof. univ. dr. Petre Ionescu-Muscel, cel care nu ne dădea deloc răgaz pentru odihnă. „Muzeu, băieți, muzeu al satului. Să lăsăm vremurilor ce vin, copiilor și nepoților, obiectele, tradițiile, îndeletnicirile, portul național al moșilor și strămoșilor noștri”, ne spunea dânsul. Și așa, cu căruța bătrânului Stelian, am mers pe la curțile gospodarilor din Domnești și am scotocit, timp de o vară întreagă, podurile și magaziile. Marele profesor nu avea liniște, parcă
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
sătesc aranjat de niște specialiști în muzeografie: profesorii Iulian Rizea și Grigore Constantinescu, dr. Spiridon Cristocea și Romeo Maschio, cercetători avizați ai domeniului arheologiei așezărilor feudale. Toți au muncit zi și noapte, cu un mare entuziasm, panotând obiectele, aranjându-le pe îndeletniciri, epoci, tradiții, port. Se strânseseră în jur de o mie de exponate, toate au fost sortate și astfel reușind aranjarea „camerei bune” care se găsea în toate casele domnișanilor. Era poate, în acea perioadă, cel mai important muzeu din mediul
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
științei? Poate fi un politician al regimului dictatorial apus să fie astăzi om de referință, membru plin al Academiei Române? Pare o absurditate, mai ales omul ce a cucerit prin gândirea sa însăși dictatorul care i-a încredințat cele mai importante îndeletniciri, aceea de reprezentant plenipotențiar al țării în SUA și la Clubul de la Roma. Dar acest Om (cu majusculă meritată) gândește ciudat și pentru epoca de „bunăstare și unire socială” pe care o trăim astăzi. Vârstnic, aproape 90, dar ar putea
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443805918.html [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]
-
început să facă gropii, să-l caute și-n adâncime, era logic, a fost cu succes. Astfel au apărut primele gropi, primele galerii pe marginea pâraielor, a râurilor, fiindcă în credința lor practică aurul venea din adâncuri! Geto-dacii au observat îndeletnicirile agatârșilor și au început să caute și ei aur în albiile râurilor sau prin mineritul primitiv și au adunat mult aur. Atât de mult încât istoricul roman Diodor spune că regele geto-dacilor, Dromichaites, când l-a bătut pe Lisimach, generalul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372265005.html [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
privește viața zilnică, ocupațională, integrarea tinerilor în muncă și producție, “valul” schimbării din anii 60-70 i-a “luat” și pe ei și nu i-a prins deloc nepregătiți, chiar dacă mulți dintre ei nu au renunțat în viața privată, la vechile îndeletniciri și obiceiuri tribale. Aria preocupărilor s-a diversificat, în afara celor casnice exprimarea lor este dovedită în munci diferite și noi, în minerit: cărbune, feroase și neferoase, zinc, cupru, uraniu, vanadium; în industria de morărit, de ape minerale, silvicultură, textile, cojocărie
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
o adiere de briză peste un pământ arid care are mare nevoie de prospețime... Dar impulsurile venite din partea mea foloseau doar pe tărâm literar, nicidecum în sfera creativității în domeniul în care este senator de drept - arta plastică și „hand-made”, îndeletniciri și pasiuni zilnice, dar și sursă de trai, aici, departe de România. La puțin timp după sosirea în Cipru am vizitat-o și m-am convins că intuiția nu m-a înșelat nici de această dată... „Cred că venirea mea
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_geta_elia_georgeta_resteman_1376528772.html [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
influența ruteană la vremea respectivă era practic nulă vizavi de cea maghiară, ce sens avea ca uniunea obștilor sătești din acest areal traco-getic să împrumute un termen inexpresiv pentru semnificația sa constitutivă, când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale multimilenare, cu ajutorul cărora localitatea putându-se numi Târgul Oilor sau Târgul Oierilor, de pildă?! Dar, îndeosebi în ultimul timp și în lumina noilor descoperiri arheologice, tot mai mulți cercetători leagă toponimul Sighet de cuvântul traco-getic „zeget” cu înțelesul de
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
sădească în mințile lor necoapte sămânța adevărului chiar dacă nu îl poate dezvălui în fața lor. Privirile i-au fost atrase de o carte, aflată de demult în bibliotecă, aproape uitată. Citind, așa a gândit, va fi din nou aproape de vechea lui îndeletnicire. Nu era decât o carte de povești, scrisă pentru copii, pe care încă nu o citise. Una, dintre cele câte erau în cuprins, depășea însă puterea de înțelegere chiar și a unor adulți. Dovada era faptul că trecuse de cenzurări
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1477764122.html [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
folosesc tehnica rotirii culturilor, mai precis număratul câmpurilor. Tehnica asolamentului bienal și chiar trienal este folosită în regim propriu: sistem 2 + 1, adică acela de două câmpuri alternative și un al treilea cultivat permanent. Cultura cerealelor determina implicit și o îndeletnicire secundară: morăritul. Acesta reprezenta însă monopolul exclusiv al stăpânului feudal, aducându-i venituri importante acestuia. Erau multe mori pe Someș, până în urmă cu aproximativ 20 de ani; exista o moară la care veneau nu numai locuitori ai satului, ci și
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era pregătită îmbrăcămintea țărănească. Altă îndeletnicire importantă, aducătoare de venituri, nu numai atunci, ci și astăzi, era vânzarea băuturilor, crâșmăritul. Stăpânul impunea satului Ulmeni, ca și celor din jur, drept crășărit (obligație în vin și țuică), câte două buți anual, una la Crăciun și cealaltă de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
a se ocupa de cele de cuviință. Nu știu dacă și în alte lăcașuri de cult în afara celor ortodoxe s-a procedat în acest fel. Biserica ortodoxă nu cheamă televiziuni și ziariști pentru a i se face publicitate pentru aceste îndeletniciri firești, creștinești, nu se laudă cu ele, nu se face paradă în fața mulțimii. Preoții se adresează lui Dumnezeu, cu smerenie și credință, pentru iertare și ajutor. Până și iertarea cerută de Patriarh a fost huiduită, greșit înțeleasă fiind... Cei care
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1448405066.html [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
desemna un nou „cronicar”, care să consemneze în scris modul de desfășurare a ședințelor. Cunoscând-o bine pe scriitoarea Ioana Stuparu, care scrisese deja, sub îndrumarea poetei Victoria Milescu, cronicile literare de la „Întâlniri cu scriitori”, am propus-o pentru această îndeletnicire literară, știind foarte bine că nu este „o rugăminte de moment”, ci, așa cum s-a dovedit mai târziu, o responsabilitate pe care numai un scriitor generos și dăruit total menirii sale ar fi putut să o ducă la bun sfârșit
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
este locul unde se plămădește viața, se cresc copiii, se pregătește mâncarea, se practică activități tradiționale în care utilul se împletește cu frumosul, hărnicia cu creativitatea, unde se păstrează toată zestrea familiei, costume populare, ștergare, icoane, țoale, blide, obiecte specifice îndeletnicirilor practicate în localitate sau în zonă, este locul unde bucurii și necazuri se împletesc pentru a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea inexorabilă a timpului. Biserica este așezământul nelipsit oricărei comunități omenești, este locul sacru care îl ajută pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mese, grăiesc de statornicia dragostei pentru frumos și pentru tradiții a gazdei, în ciuda influenței tot mai nefaste a orașului, care se face simțită în multe zone ale țării. O altă modalitate de prezentare a specificului Văii Gurghiului și îndeosebi a îndeletnicirilor au fost concursurile: gastronomic, de pescuit, de costume populare și de fasonatori care au evidențiat deopotrivă: priceperea, hărnicia, dragostea de frumos, originalitatea, spiritul conservator și de competiție al participanților și al localității sau categoriei sociale pe care au reprezentat-o
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
La o masă rotundă ținută la Consiliul Europei, despre „Cartea de ziarist”, s-a spus așa: are dreptul la o asemenea legitimație, carte, carnet, badge etc. orice persoană ale cărei venituri provin în proporție de peste 50 la sută din practicarea îndeletnicirii de ziarist. Cu alte cuvinte, să trăiești în primul rând din ce produci ca ziarist, nu din „tunuri”, șantaje, „binemeritări” sau atâtea altele, se știe prea bine care. Poți fi oricât de eminent ca eseist, articlier, dezvăluitor sau autor de
Să vorbim despre… Condiția jurnalistului by http://uzp.org.ro/sa-vorbim-despre-conditia-jurnalistului/ [Corola-blog/BlogPost/93053_a_94345]
-
din partea privitorilor și ascultătorilor - a demersului jurnalistic de față, cu scuzele de rigoare presupuse de limitele noastre în domeniu. Preocupări științifice de cercetare ale regiunii au existat, ele au vizat aspectele geologice (petrografice, paleontologice și pedologice), cele de geografie economică (îndeletniciri, resurse, organizare și debușeuri, etc.), de habitat (locuire, dinamică demografică, structuri și instituții, ierarhii sociale și politice), de istorie, cultură și civilizație (constituire comunitară și statală și lupta pentru supraviețuire în fața vrăjmășiilor dinăuntru sau din afară,, pentru libertate și identitate
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
care nu necesitau un efort colectiv, ci o specializare, cărora li se consacrau unii dintre membrii obștii: meșteșugurile. În privința acestora a fost consacrată regula că meșteșugarii sunt proprietarii muncii lor și o puteau valorifica în cadrul obștii sau în afara ei. Înmulțirea îndeletnicirilor personale a reprezentat o premisă a procesului de diferențiere socială și de avere în cadrul obștii. 2. Norme referitoare la proprietate. Geto-dacii cunosc două forme de proprietate: proprietatea comună a obștii familiale (forma dominantă) și proprietatea privată (aflată, încă, în formă
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
o tradiție a familiei. Unul dintre frați și un văr o mai practică chiar dacă” nu mai este cape vremuri”. Ca orice locuitor la malul oceanului și Jara este pescar. Deși cunoaște tainele pescuitului, mi-a mărturisit că nu este o îndeletnicire care să îi placă, o face doar pentru a asigura o parte din hrana familiei. A lucrat în hotel în tinerețe și îi văd din strălucirea ochilor,atunci când povestește despre această perioadă,că a fost ceva ce a făcut cu
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_cap_3_helene_pflitsch_1358917632.html [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
mult uitate, din timpurile străbunilor noștri geto-daci, ce-și aveau turmele la păscut, pe culmile munților Parâng și Făgăraș, din Carpații de Curbură. Majoritatea celor ce s-au născut în satele din zona Loviștei, au îmbrățișat, vrând-nevrând, frumoasa dar greaua îndeletnicire a ciobănitului, moștenită dealtfel din tată-n fiu, căci era singura viabilă pe cele meleaguri, în afară de cei care mergeau la Sibiu sau la Vâlcea, să se angajeze la Căile Ferate Române. Aș putea spune că, eram cu toții, încă din timpurile de demult
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
apostol: < >(2Cor.XII,10). Dar pe cât sunt de folositoare bolile acestora, pe atât de vătămătoare sunt ele celor ce-au sporit în ostenelile virtuților și s-au ridicat deasupra simțurilor și au ajuns la vederi cerești. Căci îi întrerup de la îndeletnicirea cu cele dumnezeiești, le îngroașă prin dureri și greutăți partea înțelegătoare a sufletului, o tulbură cu norul descurajării și usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare este proporțional cu patimile noastre sau cu treapta de- săvârșirii noastre
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]