12,713 matches
-
șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună să o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
ceva de niște sandale pe care le cauți. Oricum, îți spune el totul, dragă. Te las, acum. Mă duc să dansez, sunt așteptat, mai adăugă și închise telefonul. Se lumina de ziuă și cu toate acestea, zorii mi se păreau îndepărtați. Am deschis fereastra, iar lumina slabă a dimineții și zgomotul domol și firav al orașului ce zăbovea să se trezească, au cuprins odaia. Ape tulburi adusese cu sine această întâmplare. Nimic din ceea ce se petrecuse nu îmi sugera rostul ei
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1428310222.html [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
somn profund. La infirmerie stătea mai mult noaptea, fiindcă munca la culesul merelor, la cositul și strânsul strugurilor brumați din vie, îl acapară. Trăia într-o stare de beatitudine continuă, încercând să-și închipuie viitorul apropiat de elev și, mai îndepărtat, de învățător.. După începerea școlii, primi un pat în dormitorul celor de clasa a - I - a. Nu întâmpină greutăți la asimilarea noțiunilor și a cunoștințelor noi, însă mereu la “Limba română“ nu se simțea în largul lui, probabil din cauză că ultimului
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
sau defectează. Nu se preface că nu vrea să audă de altceva decât de muzica zisă cultă, ca și cum oricare dintre celelalte genuri ar fi desăvârșit opuse și prin urmare inculte. Nicidecum! Considerând natura muzicii întregită prin mai apropiatele sau mai îndepărtatele lirismului cu tendință spre absolut, aproape matematizat, aproape funcțional ca ceasul elvețian, fără nici o vagă falsitate, defecțiune de notă ori minusuri compoziționale, interpretative vocal sau instrumental. Muzician profesionist incontestabil, cu sobrietate de statuie, la pupitru, atunci când este vorba de condus
TIBERIU SOARE. NATURA MUZICII, ÎNTREGITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432101209.html [Corola-blog/BlogPost/367698_a_369027]
-
sfântă a Bisericii, relatările de mai sus se confirmă a fi realiste și aplicabile. Omul, tânărul european poartă în chip vizibil rănile unei deziluzii existențiale tragice, trăind într-un vid sufletesc - spiritual, ce îl aduce permanent mai aproape de Orientul Apropiat, Îndepărtat sau Mijlociu. Prin moartea Metafizicii, el caută Adevărul (care îl va face liber) ca experiență de trăire și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori substituți religioși, care sunt oferiți de către ocultismul oriental. Tocmai la această
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
sfântă a Bisericii, relatările de mai sus se confirmă a fi realiste și aplicabile. Omul, tânărul european poartă în chip vizibil rănile unei deziluzii existențiale tragice, trăind într-un vid sufletesc - spiritual, ce îl aduce permanent mai aproape de Orientul Apropiat, Îndepărtat sau Mijlociu. Prin moartea Metafizicii, el caută Adevărul (care îl va face liber) ca experiență de trăire și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori substituți religioși, care sunt oferiți de către ocultismul oriental. Tocmai la această
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
momeala securității și ne-au supus emoțional unor suplicii și unui proces lung de detenție și nesinguranță. George ROCA: Ce va determinat să faceți saltul la Antipozi? De ce nu Canada, sau Statele Unite? Ce v-a atras aici pe acest continent îndepărtat? V. NICHOLS: Statele Unite, Canada și Australia au fost și sunt principalele țări de emigrare. Noi am depus cereri de viză la toate trei, dar am fost sfătuiți să plecăm din Austria cât mai repede... Australia a fost prima care a
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_un_mare_eva_george_roca_1337262551.html [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
schimbase nota... Mira părea să nădăjduiască, făcând eforturi permanent. Dar n-a fost să fie... Și, pentru o clipă, retrăi sentimentul avut când se hotărâseră pentru divorț... O! Simțise cum barca ei se scufundă în oceanul necunoscut, nedorit, rece și îndepărtat în care eșuase căsătoria ei! Dar de un lucru era convinsă: existența copilului era o binecuvântare! Se dovedi și imbold, și sprijin pentru a merge mai departe, pentru a înțelege acest eșec al vieții, pentru a-l depăși. Zorii zilei
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1451808842.html [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
se va ocupa cineva de feedback-ul acestui input? Nu cred. Și, rămânând la aspectul legat de pozitivul și negativul din gândirea noastră - ceea ce ne conturează, în fond, conștiința -, vă propun o parabolă care își are sursa undeva prin Orientul Îndepărtat. Ceea ce însă mă umilește în demersul acesta al meu e că nu am reținut pe ce cale am aflat parabola și că, în consecință, n-o am la îndemână în structura textuală a autorului cărții din care am citit-o
TRĂIEŞTI CUM GÂNDEŞTI (SAU) OMUL, PRIVIT CA... PAHAR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1422041657.html [Corola-blog/BlogPost/370364_a_371693]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > MĂRȚIȘOR Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1151 din 24 februarie 2014 Toate Articolele Autorului MĂRȚIȘOR - SIMBOL ȘI SĂRBĂTOARE Constantin Noica „În fărâmiturile rămase dintr-un foarte îndepărtat *banchet al zeilor,* sărbătoarea era definită ca o punte, o buclă dar și vârtej” Vârtejul lunii martie, am spune -parafrazându-l pe Noica -este acel vârtej pe care îl face planeta ce o patronează - Marte. În astrologie ea înseamnă energie, voință
MĂRŢIŞOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Martisor_elisabeta_iosif_1393252532.html [Corola-blog/BlogPost/343499_a_344828]
-
pacientul mai insistent decât o făcuse până atunci. - Domnu’ doctor, sunteți bine? Mă înfricoșați cu tăcerea asta, se explică asistenta, aproape în șoaptă. A trecut așa mult timp, că mă sperii, adăugă ea, în timp ce se ridica din colțul cel mai îndepărtat al salonului și se apropia temătoare. Acolo rămăsese retrasă, într-o liniște plină de nemulțumire, după ce doctorul Tomescu, puțin enervat de insistența ei în a-l ajuta în aplicarea procedurilor, țipase la ea, cerându-i să nu-l deranjeze. Acum
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
puternice, îmi strângea cu picioarele mijlocul, îmi înfigea mâinile în umeri, apăsându-i, abandonându-se pe sine în final, întinsă pe spate, lăsând orgasmul să stârnească în ea valuri de senzații, care deveneau cu timpul tot mai slabe și mai îndepărtate. După un timp, a desfăcut încet picioarele, lăsându-mă să mă desprind din această încleștare a două trupuri tinere și pline de vigoarea pasiunii și a dorințelor. Era prima noastră întâlnire intimă și amândoi am rămas surprinși de similitudinea potrivirilor
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
zeflemea bine strunită: ,,Ștefan cel Mare a ținut piept puhoaielor flămânde ale turcilor și tătarilor, a apărat ctitoria vrednicului său bunic de lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor de azi, o istorie prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat, Doamna Limbii Române din Cernăuți, lăsând a se subînțelege că măcar o stradă s-ar fi cuvenit să-i poarte numele lui Ștefan cel Mare. În fraza de mai înainte, este
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Magia pădurii Pădurea, Ca-ntr-o vrajă dintr-un vis, Frunzele, precum aripile și-a întins, Solemnă înmărmurire, O clipă sacră de senin și vis. Peste pădurea-nvăluită-noapte, Adeseori, Se aud în șoapte Voci blânde ce urcă în Cer. În umbre-ndepărtate, Vântul poartă cu sine, Pe aripi, răsuflări divine. Din Înalt de Cer, O rază de Lumină a căzut Peste tăcerea nopții ce-a foșnit. Din înmărmurirea solemnă, Trezind un Infinit, Imperceptibil, Totul se transformă-n zori. E ora când Parfumul
MAGIA PĂDURII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Magia_padurii_floarea_carbune_1360070207.html [Corola-blog/BlogPost/341382_a_342711]
-
viitorul adult este diagnosticat cu una din bolile pentru care există acum tratament. Câteva din acestea sunt leucemia, boala Hodgkin, talasia majoră, bolile metabolice ereditare, mai multe tipuri de cancer sau bolile metabolice ereditare. Acestea pot părea rare și foarte îndepărtate, însă după unele estimate se pare că în România ar fi aproape 1500 de copii bolnavi de leucemie, aproximativ 370 de copii cu o boală de sânge periculoasă și transmisă ereditar, si anume talasemia majoră, al cărei singur tratament este
Cum să obţii cel mai avantajos preţ pentru recoltare celule stem by http://www.zilesinopti.ro/articole/6087/cum-sa-obtii-cel-mai-avantajos-pret-pentru-recoltare-celule-stem [Corola-blog/BlogPost/97845_a_99137]
-
forțe menite să risipească inerțiile, nevoia imperioasă de a regăsi tumulturile sufletești circumscrise timpului. Planul obiectiv alternează cu cel subiectiv, dosare de existență sunt proiectate în timp, decodarea mesajului antrenează cititorul în toate semnele civilizației. „Întâmplări uitate, dintr-un trecut îndepărtat, se ridicau la suprafață. Plonjau ca bulele de aer în expir, din adâncul mării, slobozite de plămânii gata să explodeze. Toate erau vii și clare cu cât se distanța de ele. Ca să devină tulburi și de neînțeles, când se întorcea
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
din experiențele mele trăite departe de voi cei dragi, aici pe meleaguri britanice. După cum probabil știți deja, faptul că am venit aici mi-a adus încă un motiv de mulțumire și anume că am ajus cu ajutorul unui prieten (tocmai din îndepărtata Australie) să îmi public pe diferite site-uri, aceste mailuri (ulterior puțin retușate!) sub forma unui jurnal, mai exact purtând titlul „Jurnal Londonez”. Acest fapt mă face să mă simt tare bine și să mă apreciez și mai mult. Acum
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lavinia_iancu/canal [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
din experiențele mele trăite departe de voi cei dragi, aici pe meleaguri britanice. După cum probabil știți deja, faptul că am venit aici mi-a adus încă un motiv de mulțumire și anume că am ajus cu ajutorul unui prieten (tocmai din îndepărtata Australie) să îmi public pe diferite site-uri, aceste mailuri (ulterior puțin retușate!) sub forma unui jurnal, mai exact purtând titlul „Jurnal Londonez”. Acest fapt mă face să mă simt tare bine și să mă apreciez și mai mult.Acum
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lavinia_iancu/canal [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
-vă la o parte ! ”. Au făcut-o instantaneu. A căutat și a găsit un set se tacâmuri. În lipsa altor unelte sunt mai mult decât binevenite. Și-a câștigat locul în prima linie și nu mai contează efortul depus. Orice pietricică îndepărtată mărește șansele de salvare a femeii. Au nevoie doar de un locșor să poată ridica restul de placă de beton. Încetul cu încetul se întrezărește posibilitatea ridicării ei. Nici că se gândesc că totul, la o eventuală replică a cutremurului
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1480325620.html [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
de la 1 aprilie, care și acestea (...) au ajuns a se practica în toate zilele anului”. Perioada despre care amintește Nicolae Gane, în care mărțișorul era un dar ce și-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie, este una destul de îndepărtată, de vreme ce Simeon Florea Marain constata în anul 1899, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vol. al II-lea, că „această datină strămoșească a început în cele mai multe părți, și cu deosebire în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii; este vorba nu numai despre perioada răspândirii creștinismului, ci despre un trecut mai îndepărtat, căci, ca și în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și credințe ne-creștine (păstrate concomitent cu cele creștine și ținute cu aceeași religiozitate), care cu siguranță provin dintr-o tradiție anterioară, care nu poate fi
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Pe țărmul înalt și abrupt./ Mergea cântând un cântec/ Despre un vultur gri de stepă,/Cântecul iubitului său/ Ale cărei scrisori le păstra./ O, tu, cântec, cântecel de fetiță,/Care zboară spre soarele strălucitor/Și imbold pentru soldatul de pe granița îndepărtată,/ Cu salutări de la Katiușa./ Îi va auzi cântecul/ Va veghea asupra pământului natal/Cum Katiușa păstrează iubirea lor.” „Katerina” este o doină de dragoste și de dor: „Într-un sat de păstori/ Pe un câmp cu flori/ O poveste de
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
celor ce ne-am planificat, ne creează percepția că un deceniu în urmă este atât de îndepărtat cât aproape un sfert de veac. Mai multe decenii, precum vremurile copilăriei mele petrecute acum 70-80 de ani, au ecoul unei istorii foarte îndepărtate, parcă aparținând altui veac apus. Era firesc, galopul evoluției tehnologiei ne-a ajutat, dar în același timp a depășit ritmul nostru biologic și ne-a dat puțin peste cap. Acum se impune un schimb mai alert al schimbării mentalității oamenilor
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1456198486.html [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
puteau să le fie examinatorilor unchi sau mătuși, școala având în general, profesori tineri. Majoritatea profesorilor erau din Mangalia sau din Constanța. Nu prinseseră posturi în oraș sau prin localitățile limitrofe și acum făceau naveta. Cei din zone și mai îndepărtate, cum era și familia Axinte, stăteau în gazdă la localnici. Toți erau proaspeți absolvenți ai unor facultăți din Constanța sau din țară. Doar printre dascălii mai vârstnici, născuți și crescuți în comună mai predau cadre necalificate, doar absolvenți de liceu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Suntem uniți prin vise, un puzzle de schele, Chiar dacă prin vreme nu ne mai vedem Cu universul ce alunecă împins de vele Deși în ancestral pornisem în tandem. Trecem prin timpul nostru pe care-l bem Cum soarbe apusul curcubeul îndepărtat Și chiar dacă de tăcere eu mă tem N-am să zăbovesc niciodată în păcat ... Iar când v-a veni timpul invizibil și chiar mat Urmându-și decalajul temporal N-am să mai fiu de mult la mine-n sat, Voi
CERCUL TIMPULUI NOSTRU, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cercul_timpului_nostru_poezie_al_florin_tene_1361625655.html [Corola-blog/BlogPost/352034_a_353363]