433 matches
-
acătării, cu toți reacționarii, formând „monstruoasa coaliție”. Oricât de cu ștaif s-a dovedit a fi congresul liberal, pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, a semănat până la identitate cu al P.S.D.-ului, cu mențiunea că la Romexpo, fiind loc îndestul, pesediștii organizați în grupuri de interese, s-au jumulit între ei de le-au sărit fulgii, în timp ce la Palatul Parlamentului, celor adunați acolo li s-au zburlit pe-nele. Congresul liberalilor a avut atât sare și piper, cât și opoziție, suficientă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
găsescă în documente, a scris, a dat telefoane, a adresat îndemnuri și rugăminți pe la cunoscuți, dând tot concursul pentru realizarea unei asemenea întreprinderi care a rămas nefinalizată de către alți înaintași sau numai în gândul unora. Nu pot să-i mulțumescă îndestul pentru gestul său de a mă informa permanent, de a mă ține la curent, prin telefon și în scris, despre demersurile întreprinse, pentru a atrage și pe alții în activitatea de culegere de informații. Când am făcut documentarea în comună
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pretindeau că nu-i mai pot vedea. czernin Mama ne trimise și Cartea Roșie a lui Czernin, în care se zugrăvea caracterul lui violent până la extrem. Furia în contra regelui și a lui Ionel, exprimată în termeni așa de cruzi, arată îndestul că era convins de detronarea celui dintâi și, prin urmare, de dispariția celui de al doilea de pe scena politică. Nu și-a închipuit că el va pieri în curând, odată cu monarhia austriacă. Nici cu totul veridic nu este, căci de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
despre d-ra Văcărescu, dar niciodată nu vorbea de dânsa, fie dintr-un rest de supărare pe cei ce o îndepărtaseră, fie dintr-o mortificare de a se fi înșelat. Regele făcu apel la d-na Maurojeny, pe care o cunoștea îndestul ca să poată avea toată încrederea în inteligența și devotamentul ei. Se duse, dar, s-o ia de la Palanza, pe lacul Maggiore, unde se cobo râse de la Sigenhausen. La gară, îi ieși înainte Curtea cu regele în cap, lumea oficială și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe mână, mișcîndu-și încet degetele și se uita uimit, cu ochii strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șăzu alături cu el, dar drept în lună. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o polia frumos și ea era îndestul de vicleană spre a se lăsa muiată-n întreg de această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse el mai întîi mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! gândi, și un ce nemaisimțit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fața pe o mână și se uita ca uimit *, cu ochii strălucitori la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șezu pe bancă asemenea, dar drept în lună. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o ilustra frumos, și ea era îndestul de șirată spre a se lăsa muiată-n întreg de - această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse el întîi mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! gândi, și un ce nemaisimțit îi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rezămîndu-se pe spata băncei, își lăsă bărbia pe mână și se uita uimit, cu ochii strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șezu alături cu el. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o polia frumos și ea era îndestul de vicleană spre a se lăsa muiată-n întreg de această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! - gândi, și un ce nemaisimțit îi trecu prin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mână (, mișcîndu-și încet degetele) și se uita uimit, cu ochi strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șăzu [șezu] alături cu el, dar drept în lună. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o polia frumos și ea era îndestul de vicleană spre a se lăsa muiată-n întreg de această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse el mai întîi mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! gândi, și un ce nemaisimțit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ferească, pe de alta creditul statului e ruinat. Este vorba ca sub aparența unor comunicări modeste și inocente, care să nu alarmeze publicul, să putem descoperi capii, cari s-or lasa înșelați prin natura declarărilor noastre și se vor crede îndestul de siguri ca să și manipuleze cu moneta. Aștept ideile d-tale în această privință. Șobolțof. Șobolțof! Am motive de-a crede că descoperirea mea ș-a d-tale n-ar fi bine văzută în cercuri așa zise nalte. Cine știe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i se părea că nu dă-n nimica, așa de nensemnat era sărmanul dascăl. Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum părintele Ermolachie a crezut a face îndestui onorii *, spre a releva * fel și formă în care acest venerabil om a-ncercat a bate tot satul pentru necinstea făcută, fără ca satul s-o simtă. Mai întîi gândea să citească molitve și să cheme urgia dumnezeiască asupra satului. Dar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-și Delta Dunării și Dobrogea), Grecia, cu insulele aferente, Ungaria, Țarigradul, cu Rumelia, țărmurile asiatice ale Bosforului, ale Mării Marmara și Dardanelelor, peninsula Galipoli, insula Tenedos. Constatat este zice poetul că această carte a d-lui Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunii publice din Rusia și că ideile dezvoltate în ea nu sunt visurile unui filozof, ci idealul istoric al uriașei puteri de la nord."29 Eminescu atrage atenția românilor și Occidentului, în 1876, că năzuințele expansioniste rusești nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mult de istoria Occidentului. Câteodată ar trebui cel puțin să ni se pară că suntem o muchie de despărțire între două lumi cu totul deosebite și că este în interesul nostru de a cunoaște amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaștem îndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prin robirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem din contra mișcată nu de un curent economic, ci de unul istoric și religios, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
se declanșează cu articolul Dorobanții, apărut în nr. din 30 decembrie 1877. Eminescu este indignat de starea în care se întorceau de pe front ostașii, în zdrențe și vlăguiți de foame: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă viață pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ceea ce dorim să nu ni se facă nouă. E dar sigur că, în urma izolării noastre între elementele străine, acela din ele ne va părea mai preferabil și stâlp mai bun de razim pentru zile grele care respectează individualitatea noastră, altfel îndestul de inofensivă și tolerantă."162 De aceea, Eminescu nu înțelege de ce, într-un moment istoric greu ca acela scurs în anii 1877-1878, unii dintre acești străini primiți cu generozitate, fiindcă erau persecutați în alte zone, condiționau, bunăoară, recunoașterea Independenței României
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
văduvă se conserva, cu toate posibilitățile de agresiune („Ei, care mănâncă de tot casele văduvelor și de ochii lumii se roagă îndelung; aceștia vor lua mai multă osândă” - Marcu 12, 39; este opinia lui Iisus despre farisei), și ea motiva îndestul grija ce trebuia arătată acestui „grup”: „Cucernicia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu și Tatăl, aceasta este: să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor, și să ne păzim pe noi fără de pată din partea lumii” (Epistola sobornicească a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Grigore Matei Ghica, pictată la Mănăstirea Pantelimon într-o rochie verde (dovadă că străiul cernit nu reprezenta o exclusivitate inatacabilă în vestimentația văduvelor) peste care poartă o mantie de culoare roz, îmblănită 325. Dar socot că aceste câteva „demonstrații” sprijină îndestul titlul pe care l-am dat acestui paragraf. Și rochiile apusene erau purtate cu grație Când ajungeau, într-un fel sau altul, în Apus, Doamnele noastre nu se sfiau să adopte veșmintele acelor locuri. Ele se adaptau firesc la codul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făcea loc - și la noi acest lucru se definitivează în secolul al XVII-lea - o schimbare de adâncime „a sensibilității și a percepției, o modelare culturală” foarte importantă. Iar modelul a fost și va rămâne multă vreme cel italienesc („localizare” îndestul motivată de relațiile pe care țările Române le-au avut, mai ales în veacul al XVII-lea, cu Peninsula). „Grădina foarte mare”, pe care arhidiaconul Paul de Alep o vedea la Dobrenii lui Constantin Șerban, era „împărțită în straturi, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
logica paternalistă a statului totalitar, artistul matur biologic și, mai ales, ideologic, trebuia să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra lui și imaginația i se va fi tocit îndestul spre a putea expune cu drepturi depline la ,,seniori". Și ciclul acesta căpătase, în timp, aerul unei fatalități cosmice. Premiile se dădeau, și ele, în consecință: pentru pictură, pentru sculptură, pentru grafică ș.a.m.d. și se împărțeau frățește după
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
dar... va ridica oare de acum înainte baghetă cu preponderenta prin alte părți? Turneele în lume, sigur că da! Ilarion Ionescu Galați este unul din șefii de orchestră - relief înalt în peisajul muzical românesc. Cred că îl cunoaște lumea nu îndestul pentru că în structura lui sufletească stă solid conceptul "a răspunde" și deloc acela impulsionând agitația lui "a cere". A fost în ultima vreme și autorul unor evenimente consacrate că interpretări de maestru în stagiunea din București. La Filarmonica "George Enescu
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
străzi și mi-am venit în fire, mi s-a părut că înțeleg tâlcul acestei uluitoare întâmplări. Dar n-am îndrăznit să-l mărturisesc nimănui, și nici în această povestire nu îl voi destăinui. Viața mea și așa a fost îndestul de încercată în urma tainelor pe care d-na Zerlendi m-a îndemnat să le cercetez, fără să aibă dezlegarea doctorului..." (p. 78). Naratorul are vocația de a face perceptibil pragul misterului, pragul dintre lumi. Îndoiala naratorului este legată însă de
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
de la MoMA pare să nu acorde un loc suficient de important personalității și operei lui Kandinski, creator considerat de mulți drept principalul premergător al mișcării dacă nu neapărat cel mai important reprezentant al ei... Mai mult, „Inventând abstractul” nu subliniază îndestul în ce măsură, pentru o serie de creatori - cu siguranță pentru Kandinski și Mondrian - căutarea abstractului a continuat să însemne, la fel ca pentru alți artiști din secolele trecute, o formă de căutare a divinului. Inventând abstractul, 1910-1925 este în sine o
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
fruntea căreia se va afla Rusia. Confederația va cuprinde Europa centrală și răsăriteană, Balcanii cu strîmtorile, insulele Mării Egee. După ce expune pe larg ideile propovăduite de politologul rus, Eminescu conchide: Constatat este că această carte a domnului Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunii publice din Rusia și că ideile dezvoltate în ea nu sînt visurile unui filozof, ci idealul istoric al uriașei puteri de la Nord" (s.n.). Astfel în preajma războiului de independență Eminescu atrage atenția asupra tendințelor expansioniste permanente ale
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară (1964) și se publică romanul Zahei orbul (1970), considerat de mai toți criticii "un eveniment editorial de excepție". Despre V. Voiculescu s-a scris mult, chiar foarte mult, dar parcă nu îndestul. Rămîne - imbold spre o nouă înțelegere sau lapidară ars poetica - întrebarea din Psihanaliză: "Ce dragoste-n adîncuri mocnește surghiunită/ Și-ascunsă în simboluri potrivnice se zbate?".
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
Ioniță Stoicescu - Logofețelul, în Ploiești, în anul 1832 și cuprinde cântări ale Liturghiei: heruvice, răspunsuri, axioane și chinonice duminicale și ale mai multor sărbători împărătești ș. a. Atestat de Eforia Școlilor, la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca un desăvârșit dascăl”, după ce absolvise școala de grămătici de la biserica Domnița Bălașa din București (1808-1811) și fusese ucenic întru ale psaltichiei la școala dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cât un sărut. N: Ce zgomot este acesta pe care nu-l știu? înot în lichid și mi-s buzele arse de sete precum Tantal nu pot să beau - sunt uscat spre mine înaintează foarfecele morții - și n-am cap îndestul sunt doar suflet pâlpâind în nenașterea mea mușcată de întuneric. M: Tu ești plecat într-o călătorie nenorocoasă al cărei infinit cu ticăloșie l-au ticluit popoarele cărnurilor mele - sânii și moliciunile lor tremură într-o trădare nemăsurată. N: Cine
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]