433 matches
-
fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vîjîitul mașinilor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii noi, foarte interesante pentru urechea lui de compozitor. Nu simfonia motorului, speculată îndestul de muzica modernă, ci unele elemente de sonorități, unele combinații de sunete, unele ecouri și rezonanțe ce-l pasionau în chip particular." Întîlnirea cu "sonoritățile auzite la Prundeni" procură lui Marcian o stare de maximă febrilitate creatoare ("era obsedat de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
2011, II, 106), în narațiunea [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta finală, autoreferențialitatea po(i)etică arată cum ar fi putut să se deschidă un nou capitol: Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum Părintele Ermolachie a crezut a face îndestul onor [...]" (Eminescu: 2011, II, 227). Și în nuvela originală Cezara surprindem același mecanism în momentul în care autorul dezvăluie, "nemijlocit", conținutul scrisorii de la bătrânul sihastru. În prealabil, autorul Geniului pustiu mai apelase la autoreferențialitate, una vag generică, mai curând auctorială
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a gândi și Înțelege binele și răul, ci mai cu seamă a-l Însuși și a-l practica prin voință. „Omul Întreg” - ființa morală - este În egală măsură rațiune, sensibilitate și voință. Numai astfel, el poate depăși ipostaza, ea Însăși Îndestul de Înaltă din punct de vedere moral, descrisă de Îndemnul „Ascultă-ți propria conștiință!”, pentru a se supune imperativului cu mult mai Înalt „Fii o conștiință!” Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale Filosofia autentică - ne spune Husserl - este un
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin <timp> începe a pregăti unelte de agronomie, pompe de foc, pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din timp dintre "oamenii vrednici și iscusiți în meșteșugul lor", iar ca ucenici își manifesta preferința pentru atragerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivite pentru o școală de industrie în mai multe priviri, fiind că aici, în puțină vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința". Acestor înlesniri previzionate, Epitropia, prin pana mitropolitului Veniamin Costachi, le mai adăuga și "apropierea capitaliei", oferind astfel șansă profesorului de desen linear, de la Academie, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
528.000 ocale) de fier, 1.200 cântare (respectiv 52.800 ocale) aramă, 11 cântare (484 ocale) argint, plus o câtime însemnată de plumb"19. Referindu-se apoi la cercetările personale întreprinse în nord-vestul Moldovei, consemna: "... deși nu am avut îndestule mijloace <tehnice> și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși am descoperit în mai multe locuri straturi mult făgăduitoare de ezuri cuprinzâtoare de aramă și de plumb cu argint, precum și puternice straturi de piatră-fier (minereu n.ns.) bună
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de alții. Despre calitatea și cantitatea lor, nota că numai cele aflate la vedere, "crăpându-se după cuviință de doi băieși experți, ar fi îndestule pentru facerea unei însemnătoare întinderi de șosè foarte trainică, pe lângă care s-ar câștiga și multe pietre potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice", aprecia că aceștia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă, de porțelan și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru că, în viitorime, industria și fericirea întregii țări va atârna de la ființa pădurilor acestui ținut. Afară de partea Dornei, care are un pământ potrivit pentru agricultură, ce este alcătuit din o amestecătură analogică de lut, arină pământ negru, având un cuprins îndestul de mare pentru trebuința lăcuitorilor, carii numai păstori fiind, îl întrebuințază pentru pășunat și fânață, asemine afară de șesurile mici ce să află aproape de Hangu, Pângărați și vadul de-a lungul Bistriței, apoi tot șesul Bistriței cu a<le> sale lăturalnice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fier, de aramă ș.a. Cu greu poate fi vre-un alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie decât valea Bistriței. Întăi, din pricina împoporărei apropiete mai des în aceste locuri cari nu au îndestul pământ de lucrat și, în urmare, nici îndestulă îndeletnicire; al doile, din pricina pădurilor întinse și a apelor izvorâtoare din aceste locuri muntenoase, care sînt neapărat trebuitoare pentru cele mai multe fabrice; al triile, din pricina minunatului canal firesc (Bistrița), carele împreună pe Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o greblă tare cu dinți de fier; ca să se amestece sămânța cu pământul, iar nu să se acopere și apoi să se netezească bine i apăsat cu un sul, pentru că altmintrele pământul ar rămâne prea înfoiet și nu ar păstra îndestul de mult umezeala, din care pricină nu ar pute da copăceilor răsăriți trebuincioasa hrană; de asemine, iarna lesne ar putea degera și a stirpi răsadul <i>eșit. Colțurile crinilor răsar în 5 sau 6 săptămâni. Mai sigur și mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
52.800 ocă de aramă, 11 cântare sau 484 ocă de argint și, pe lângă aceste, și o câtime însămnată de plumb. Cum că și Moldova este înzăstrată cu munți de metaluri se dovedește din descoperirile mele. Deși nu am avut îndestule mijloace și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși am descoperit în mai multe locuri straturi mult făgăduitoare de esuri cuprinzătoare de aramă și de plumb cu argint, precum și puternice straturi de piatră-fier bună. Între altele, la Broșteni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
argint viu decât a asculta ce ne învață înțăleptul Hufeland, carele vorbind de apă răce zice: "În apă se găsește, fără îndoială, o mult mai mare putere decât am putut crede până acum. Cine au fost în stare a răstălmăci îndestul minunata putere a scăldătoarei la boale și la scăpări de viață, la lungori lipicioase, la spasmuri, la atrofii, la oftigi? În care leac găsim atâte puteri, în care atâta energie, ca să-l putem asămăna cu scăldătoarea răce?" Dar și vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cei moi și slabi ca scăldătoarea răce; printrânsa numai, ca printr-o minune, câștigă iar la putere copiii cei dismerdați, cei slabi și betejiți la sănătate, zice englezul Huksham. Învățatul Loke, prin cartea lui asupra creșterii copiilor, care, singură, este îndestul a-i vecinici numele, nu ne îndeamnă la nimică așa de mult ca la scăldarea copiilor în apă răce. Printrânsa vra el să deie trupului acea putere și sănătate care este de neapărată trebuință spre a informa în ei un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivită pentru o școală de industrie în mai multe priviri, fiind că aice, în puțână vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința. Pân în două sau, cel mult, trii luni, s-ar putè preface acele case și întocmi pentru atelii; asemene, tot în această vreme, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deși cu folosul acestei școale, însă totuși vor costisî mai puțin decât ar costisi la meșterii particulari. Deci, și publicul s-ar folosi, fiind lucrul bun, pentru care ar chezășlui direcția. Dacă acum, la început, această școală n-ar avea îndestul lucru pentru Institutul agronomic ce are a să înființa, atunci ar cere trebuința ca, sau o soțietate particulară, sau statul să deie comisioane de lucru, precum: tot felul de lucru trebuitor la binale, tulumbe, pompe la fântâni ș.a., care să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
însă vădit este că nu în toate județele am ajuns a aduce aceleași servicii și în genere pare să fie o tendință generală ca județele să se bizuie mai ales pe centru pentru a obține fondurile necesare fără a căuta îndestul de a-și asigura veniturile (...) Noi anul acesta am făcut sacrificii peste măsură de mari dând: (...) 122.000 (de lei n.n.) pentru Vaslui; 1.000 la Bârlad (...)”. Mai departe, în acest fulminant și îngrijit discurs care ne-a rămas la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lui Petre Grădișteanu, directorul Teatrului Național îi comunică interdicția de a i se mai juca piesele ("Sunt hotărît a nu mai permite nimănui, cu nici un preț, să reprezinte acele proaste glume puerile, de care nu m-aș putea vreodată căi îndestul."), în timpul repetițiilor la Scrisoarea pierdută mărturisește că "sunt extra nervos", pentru O noapte furtunoasă în Dealul Spirei sau Numărul 9 organizează după opinia unui ziar "o reclamă pe o scară vrednică de cel mai iscusit negustor american" iar pentru poeziile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
împace națiunea cu Dumnezeu. Bravii purtători ai românismului nu au omis în drumul lor statuia lui Eminescu de la Ateneu, îndreptându-se apoi cu același mers către Patriarhia Română. Dumnezeirea a plâns din ceruri peste tricolorul românesc stropit deja cu lacrimi îndestule, în chiar clipa oficierii slujbei de un înalt sobor de preoți. Uzi până la piele, purtătorii Crucii au pornit printre șiruri de bucureșteni, adunând în spatele lor mii de oameni care le-au urmat pașii. Mulțimea i-a aplaudat, le-a aruncat
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mic al legilor fundamentale, combinațiunile acestora, cari, oricât de multe ar fi, totuși se pot calcula cu certitudine, deși poate pentru facerea un[ui] asemenea calcul n-ar ajunge mai multe vieți de oameni consecutive, puținătatea relativă a spețiilor sunt îndestule dovezi a unei mărginiri în producerea formelor. Frunzele de stejar dintr-un an sunt copia fidelă a celor din mii de ani trecuți și, chiar dacă fiecare frunză individuală ar prezenta o diferență oarecare, nu trebuie să se uite că legile
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai recunoșteai. Păreau cât mai originali și, mai ales, cât mai revendicativi. Totodată, le dădea ghes și criticismul, prin care încercau să înțeleagă viața și să o descopere repede, să o ordoneze după părerea lor, dar fără a o cunoaște îndestul. Și pe tărâmurile acelea existau tot felul de pericole văzute și nevăzute, știute și neștiute de ei, dar mai ales de părinții lor. Iar pericolele veneau de peste tot, de unde te așteptai și de unde nu te așteptai, îi surprindeau, luându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
vă învețe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine și voiesc [să] vă iconomisească pe voi toți". II. PARALELE ECONOMICE Trebuie să admitem că între anii 1830 și 40 vor fi esistat abuzuri și neajunsuri îndestule în țările noastre, pentru că neajunsurile se țin de natura lumii aceștia, încît oricând ne putem ruga, ca bătrânii, ca să nu dea Dumnezeu omului atâta necaz cât poate duce. În epoca aceea în care s-a născut Regulamentul și-au ivit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
victime ale radicaliei, ca să nu zicem un cuvânt mai rău, în zăpadă și în ger, nemâncați, neîmbrăcați, decimați mult mai mult de frig și de lipsă decât de gloanțele dușmanului. Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsîndu-și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i supăra în retragere, a le da provizii și a trata bine pe negustorii ruși cari vor petrece în Bizanț. Din 60 000 de ruși nu mai rămăsese în Dorystolum decât 22 000 cu viață. Acestora Cimisces le dădu provizii îndestule. {EminescuOpX 40} Dar abia trecură Dunărea spre a se întoarce în țară și locuitorii de dincoace, mai cu seamă pecenegii nomazi, năvăliră asupra lor si-i uciseră împreună cu ducele lor Svetoslav. Din suta de mii, cu câți venise întîi Svetoslav
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceea ce dorim să nu ni se facă nouă. E dar sigur că, în urma izolărn noastre între elementele străine, acela din ele ne va părea mai preferabil și stâlp mai bun de razim pentru zile grele care respectează individualitatea noastră, altfel îndestul de inofensivă și tolerantă. Cine ne alungă limba din biserică și din instrucția educativă (a școalelor elementare și secundare), cine nu ne lasă să fim ceea ce sîntem a rupt-o cu conștiința noastră națională și cu simpatiile noastre intime, oricât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]