1,226 matches
-
a acordat vreo importanță, ori a crezut că a fost pusă acolo de domnul Arsu cu alt scop și nu a vrut să se amestece în “obiceiurile” școlii. Cert este faptul că a ignorat-o, iar pentru indisciplina care se înfiripa încetul cu încetul a folosit alte metode. A rugat pe copii să-i povestească întâmplări din viața lor sau a celor din jurul lor, corectându-le limbajul atunci când era cazul. Avea “cheia” de la ușile sufletelor copiilor, iar ei o lăsau bucuroși
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
văduv, au fost luați sub protecție publică. Toți patru, numai băieți, au primit dulciuri și jucării din magazinele devastate; în zilele următoare, vor fi înfiați de familii oneste, unde vor fi crescuți în spiritul noii ordini ce prinde să se înfiripe. Suplinitorul a fost ales Comandor(!Ă al Comitetului Cetățenesc, iar Croitorul secretar. Însă emoțiile s-au dovedit prea puternice, pentru amândoi, pentru că, după sărbătorirea victoriei, la un ceas, unul a suferit o comoție fatală, celălalt un stop cardiac. În lipsa Doctorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
dar de ce e obligatoriu ca fiecare cont să aibă parola lui? N-ar putea să fie una singură pentru toate? Întrebasem retoric și Într-o doară, ca să risipesc cât de cât atmosfera de culoarea eșecului și a neputinței ce se Înfiripase prin preajmă. În lipsă de ceva mai bun, m-am agățat ca mortul de colac de ideea parolei unice și am Început s-o argumentez meticulos, de parcă aș fi avut-o În buzunarul de la ceasul de mână (alt citat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ea. Ce noroc pe Broanteș! Să descriem puțin camera. în mijlocul ei, la dreapta patului cu baldachin roșu, trona un lavabou. O sobă mică, de tuci, duduind plăcut, ocupa un colț al încăperii. Un discret miros de levănțică și năut se înfiripa dinspre dulapul sculptat din stânga patului în fața căruia o măsuță zveltă, cu picioare subțiri acoperite pudic de-o față de masă străvezie dădea un aer șic fotoliilor somnoroase ce-o înconjurau. Lângă sobă, pe perete, era un păretar de pânză înfățișând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un bagaj cultural, calificându-mă pe unde s-a putut. La rândul lor, părinții mei, oameni simpli, față de care am tot respectul, considerau pe vremea aceea că unei fete îi trebuie trusou, neluând în seamă curentele literare care se tot înfiripau. Am dus-o greu, tovarăși, pentru că dacă nu ești la curent, degeaba termini tu romanticii când tocmai apar „Moromeți”. Văzând că n-am cum s-ajung din urmă cultura, m-am apucat de istorie, care merge mai încet și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e cumva, ceva, noi... să știți... la o adică... noi... oricând... suntem aici!... Episodul 195 VESTEA Cu toate că Sima-Vodă părăsise în mare taină Curtea, la plecarea lui nefiind martor decât Vasâle feciorul care după aceea adormise buștean, vestea fugii domnului se-nfiripă undeva în aer, apoi coborî pe ulițele Ieșului, dădu colțul câtorva case boierești cu obloanele închise, fu împinsă de vânt până la Podul Leoaie, de care se izbi și se-ntoarse înapoi spre Mitropolie, încrețind o clipă, în trecerea ei joasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Într-un soi de magnetism insesizabil, parcă te-ai afla În sfera de gravitație a unor organe străine cu care intri fără voia ta Într-o conexiune grețos de intimă. Între ficatul domnului cu ochelari și vezica doamnei blonde se Înfiripă dialoguri timide. De sub cearșafurile ștampilate cu numărul de inventar și inițialele spitalului, sfincterele pacienților icnesc și se cheamă. Dincolo, de după draperia de doc, În atmosfera de cafea proaspăt rîșnită, cîteva voci: „Te Învăț eu cum se curăță burta.“ „Și gîtlejurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-i lase pe cei ce se apropie să mai plece. Era frig, vecinătatea apei făcuse temperatura să scadă. Cristi privea absent spre lac. Apa era calmă, fără nici un val care să-i încrețească suprafața. O ceață ușoară prindea să se înfiripe deasupra, apropiindu-se încet de mal. Hai să ne întoarcem! spuse dintr-o dată Ileana. De ce, s-a făcut prea târziu? Nu, dar nu-i bine să mai rămânem! Se întoarse pe călcâie, îl luă pe Cristi de braț și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cât și în șara Românească dezertorii din armata habsburgică care trebuiau descoperiți și extrădați, conform convențiilor încheiate între Poarta otomană, puterea suzerană în șările Române, și Imperiul habsburgic. Satul întemeiat pe valea Dunavățului, care s-a numit Lunca, s-a înfiripat în primăvara anului 1785, dar, după câte se cunoscă din materialele scrise, dar și din tradiție, lângă primii bejenari au venit alții și alții, până în 1820. Și bătrânii satului Lunca își aminteau că unele familii sunt venite mai târziu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, pe socoteala și pe riscul ei, s-a dus la magazie și a luat cîte-un exemplar din fiecare roman al lui Carax. Ea era cea care păstra toată corespondența cu Carax și, de-a lungul anilor, Între ei se Înfiripase o oarecare prietenie. Se numea Nuria și mi se pare că ea era singura persoană din editură, și probabil din Întreaga Barcelonă, care citea romanele lui Carax. Nuria suferă de o slăbiciune pentru cauzele pierdute. De mică aduna animăluțe de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
al timpului și al puterii, Om-Dumnezeu. El este singurul autorizat să lase o mărturie a exsitenței sale printr-un mormânt personalizat: ceilalți continuă să moară în anonimat. Așadar odată cu principele apare și noțiunea de individ, după cum, odată cu dictatura sa, se înfiripă și primul vis de libertate. Un adevărat imperiu se instaurează atunci când ia sub controlul său surplusul, care-i permite să se apere și să-i atace pe ceilalți. El decade atunci când nu mai are destulă forță pentru a controla căile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
iau naștere statele, în forme deocamdată embrionare. în anul 800, Imperiul Roman de Apus, mai mult o aparență decât o realitate, renaște în Germania, mai întâi sub domnia lui Carol cel Mare, apoi a lui Otto și Frederic. Alături se înfiripă două națiuni îFranța, dominată de franci, și Rusia, dominată de vikingi), precum și nenumărate principate întemeiate de vizigoți în Spania, de saxoni în Germania și Flandra, de lombarzi în Italia. Această istorie este de fapt a noastră: și astăzi Franța, Rusia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
tot timpul acest lucru și e încântat de confuziile savuroase, când unul îl duce de nas pe celălalt dintr‑o mare iubire, deocamdată prost înțeleasă, dar care până la urmă va învinge. Noi n‑am periclita niciodată o iubire care se înfiripă, că cine știe când ne mai întâlnim cu așa ceva, e deja un mare noroc dacă ai găsit o dată dragostea. Mulți dintre tinerii spectatori - care se cred buricul pământului, fiindcă eroina filmului e o fată oarecare - visează deja să aibă mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Hans al ei mâna pe mușchii coapselor, unde, spre deosebire de Rainer, ai ce apuca, dar Hans evită mâna care vrea să‑l palpeze și ochii lui încearcă să comunice cu ochii Sophiei, ca s‑o înștiințeze că o iubire s‑a înfiripat în secret. În plus, soarbe din ochi trupul Sophiei care astăzi e bine expus privirilor. Rainer și Hans vor să ajungă sus, în vârf, unde Sophie se oferă pe ea însăși, și se împing unul pe altul în spate, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dă voie, fiindcă școala se va termina curând, după care se va întoarce foaia și se vor aplica metode mai aspre - Witkowski sen. explică în ce constau aceste metode. Hans - după cum se știe, între el și Sophie urmează să se înfiripe o idilă - a cumpărat componentele bombei, mândru și fără nici o rezervă, de la un magazin frecventat doar de studenții de la politehnică. S‑a tot sucit și s‑a tot învârtit pe acolo până aproape că a început să bată la ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în activitățile de cuplu și familiale. Grija pentru sine, singurul obiectiv al filosofului, devine imposibilă când suntem confiscați de grija pentru altul. Aceste plăceri întrezărite - a fi la braț cu o femeie frumoasă, a cunoaște bucuriile unei iubiri ce se înfiripă - dispar repede, odată cu apariția neplăcerilor aferente bucuriilor vieții conjugale și ale procreării. Aceste false plăceri procură o satisfacție de suprafață, momentană și aparentă, dar sunt plătite curând cu neplăceri care le anulează și impun negativitatea ca stăpână a locurilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
poate chiar și cu un sfert de litru de vin pe zi. Unui discipol care-i oferă de-ale gurii pentru o petrecere, el îi cere - anecdota e celebră - un boț de brânză... Când vine și ziua sorocită, festinul se înfiripă în jurul modestului cadou. Dietetica lui, concepută ca o etică, și viceversa, îi permite târâș-grăpiș să ducă o existență destul de plină de evenimente până la vârsta de șaptezeci și doi de ani. Țintuit la pat vreo cincisprezece zile - ultimele - de o criză de litiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
deoarece pedagogul deschise o ușă, poftindu-i cu un gest larg. Veți vedea o clasă de fete, clasa a VII-a A, le spuse el. Până în clasa a VI-a, avem colective mixte. În clasa a VII-a, când se înfiripă dorința cuplului, despărțim fetele de băieți pe timp de trei ani. În toată această perioadă dorința se coace, așa că, în momentul când fetele au ajuns în clasa a X-a, le reunim într-un colectiv școlar cu băieții din clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
umane, atât de ușor de atins, dar imposibil de perceput, ca o ironie a destinului. Într-un tărziu, umezeala manșetelor mă anunță că am învins.. Mâhnirea bate din aripi, îndepărtându-se temătoare, în timp ce inima mea, gustând tihna, își așterne culcușul înfiripat pe-o geană de Lumină.
Linia vie?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83342_a_84667]
-
noroc Și-n traista cu merinde Doar lipsuri se mai coc Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Un vad de râuri seci Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
ținut al României, că a făcut parte din același neam... cerem astăzi în mod solemn în fața lumii întregi, Unirea Basarabiei cu România”. Autorul povestește cum Basarabia s-a alăturat României nu prin război, ci prin conștientă vrere, cum s-a înfiripat cea mai formidabilă horă din toate câte s-au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piață și mai apoi străzile de jur împrejur ale Chișinăului, hora care a ținut o noapte, cum două zile mai târziu deputații basarabeni erau alături în
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
923 din 11 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Cât mai am stropi de vigoare, Picături de tinerețe Și o gură de licoare Inima să îmi dezghețe, Nu voi înceta o clipă Să-ți cânt elegii cu lira Viselor ce se-nfiripă Și să bei din elixir a Cărnii-mi ultimă dulceață Noaptea când delirul arde În combustii de o viață Și când muza mea de bard e O fecioară desfrânată, Lacomă poftind să beie Cu reținere de fată Și cu poftă
MUZA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363879_a_365208]
-
un junghi la inimă: ”Citiți, măi copii! Citiți. Atâta vă costă, dragii mei: să citiți...” Era în al nouălea cer că vedea pe fețele celor care primeau romanul, o nesecată fericire, el nerealizând că de fapt, această fericire nu se înfiripa în inima concitadinilor numai ca urmare a gestului său de a oferi cărți gratis; că această fericire era numai ceva de moment, ca o sclipire de iatagan otoman, provocată numai și numai de mirajul clipei. Încet, încet, Solomon își împărți
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
pas al lui Jery ridica tonul celor care scandau cabotinic, la o cotă mai înaltă, apoi și mai înaltă, până ce matahala ajunse, în cele din urmă, la o jumătate de pas de Solomon. În acel moment, ”corul”, ca o galerie înfiripată la o luptă de gladiatori de pe vremuri, în Circus Maximus, paraliză brusc. Atunci, cu o mișcare fulgerătoare, aproape inobservabilă, Jery își izbi capul lui de taur de fruntea senină a scriitorului aflat tocmai în extaz. Acesta nici n-avu timp
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
cea cu fața ușor ridată, ci femeia din prima căsătorie, cea cu un unic miros de balsam, cea cu un unic gust de amandine pe buzele senzuale, cea cu ochii de cleștar în care el putea vedea zeci de lumi înfiripându-se ca și galaxiile din Haosul dintâi, și mai ales cea cu pas fin. Îi apăreau cerceii aceia cu pietre albăstrui, primiți de la bunica ei când avea un an, împreună cu inelul de logodnă cu safir. Obiecte pe care ea i
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]