2,269 matches
-
clasici, a împănării povestirii cu sumedenie de aluzii culturale, mai ales a improvizării de versuri destul de ușurele. Discuțiile dintre narator și tovarășul său afișează o lipsă de naturalețe perfectă în felul ei; se vorbește în parabole, în limbaj cît mai înflorit, contrastînd cu circumstanț ele mai degrabă pedestre în care se desfășura călătoria. Dacă Hogaș n-ar fi scris decît Amintiri dintr-o călătorie, nimic n-ar fi justificat prezența lui în vreo listă de scriitori români. Din fericire însă, Hogaș
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
erau secate,/ copiii tăi nu știau încă să plîngă,/ vîntul nu știa peste ce bate.// Legăna crucea de lemn pe care scria/ că te-ai dus la treizeci și trei de ani ne-mpliniți/ cu liniștea cu care legăna/ crîngul de pomi înfloriți.// Îmi amintesc bine, tu erai singură/ în cenușiul mat al humii,/ eu însămi stam la capul tău/ ca la celălalt capăt al lumii.” (Atunci am înțeles.) Ambele texte sînt excepționale, dar fiecare în alt fel, prin alte procedee, într-un
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
De ce nu s-a gândit nimeni să-ți încredințeze ție direcția revistei pentru a da conținutul adecvat Ramurilor? La ce folosești titlul dacă nu mai corespunde unei tradiții de aproape 30 de ani ale revistei care apărea ca o ramură înflorită a acțiunii lui N. Iorga? Folosirea unor titluri din vechile publicații la ce corespunde? Îmi vine în minte o întâmplare. Înainte de 1914 țăranii cumpărau fierul de plug marca Mistreț, un plug de fier importat din Germania. În 1920 Reșița a
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
a lungul culturilor. Începând din secolele II-III, Biserica creștină a asociat crucea supliciului lui Iisus cu arborele vieții înălțându-se de la pământ spre cer. Cărțile de psalmi ale Evului Mediu, vitraliile, miniaturile imaginează deseori Sfânta Cruce plină de muguri sau înflorită. Patru specii de arbori au fost reținute, după dezbateri îndelungi, ca fiind benefice și binecuvântate: palmierul, cedrul, chiparosul și măslinul. În Atena antică, tăierea unui măslin se pedepsea cu moartea ca un sacrilegiu. Areopagul trimitea comisari să constate cum sunt
Arbori binecuvântați, arbori blestemați () [Corola-journal/Journalistic/3494_a_4819]
-
preotul îi stropește pe credincioși în timp ce se cântă "Mântuiește, Doamne, poporul Tău". În această zi, în unele zone ale țării, tinerii fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: pronunțarea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului și al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoțite întotdeauna de o
Ce este interzis să faceți de Izvorul Tămăduirii. Tradiții și obiceiuri by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35120_a_36445]
-
exemplu, de Florii se obișnuiește să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărțișorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
Paște. Prin tradiție, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte și să le dea de pomană vecinilor, rudelor și tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din țară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
sudul gazonului cu cuțitul meu de fermier. Și când terminam, ne trăgeam pătura peste cap, închideam ochii și visam la vremuri mai bune. O casă a noastră, albă, frumoasă, pe o stradă lungă, la umbra copacilor, cu o grădină mereu înflorită. O cadă care să se umple cu apă caldă în câteva minute. Un servitor care să ne aducă în fiecare dimineață micul dejun pe o tavă de argint și să măture toate camerele cu mâna lui. O servitoare. O spălătoreasă
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
paralel/ cu universul-oglindă: o masă de cărți s-ar fi zis în/ careamândoi ne-ngropasem de-a lungul deceniilor/ făr-a ne ști, ci doar oglindindu-ne unul în altul/ printre etaje virtuale până în clipa când/ marea oglindă în lumea castanilor înfloriți/ a vrut să ne-nece în litere și să ne schimbe” (p. 88). Astfel debutează Imnul 143, care ajunge, la capătul scenariului acestuia manierist-borgesian, să se împlinească în forma consacrată: „înfășurați în oglinda înfășurată-n oglinda/ înfășurată- n oglinda oglinzii
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
fiecare an? Mirel Palada: Să ne odihnim. Să ne vizităm între noi, neamuri și apropiați. Să servim masa de Paști cu părinții. Să ne luăm cîteva zile de vacanță/concediu în care să stăm cu copiii și să admirăm pomii înfloriți. Să ne uităm la serialelele adunate în calculator pe care nu am avut timp să le vedem în rest. VEZI și: Palada, mesaj răvășitor: Gata, m-am scos! Ce vă place cel mai mult să mâncați de Paști? Mirel Palada
Paște 2014 pentru politicieni. Palada: "Merg în locul unde sunt îngropați morții noștri" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31030_a_32355]
-
drumurile din poezia lui Liviu Ioan Stoiciu: în Parcul Carol, pentru „a se regla intuitiv”, în interiorul ființei pentru a exorciza amintirile, scăpînd astfel din cercul lor otrăvit, în fapt, pentru a muri „azi, mîine”, pe o bancă în fața unui corcoduș înflorit, pentru a regăsi „frumusețea locului”, ignorată de cei de dinainte, prin praful drumului, înainte, pe „subcupola- craniului-de-ceară”, la o piață pe unde nu e nici cea mai mică urmă a trecerii vreunui om, printr-o chilie, cu aventura trecerii pe
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
ai substanțelor interzise»... Eziți, ce faci, nu intri în colibă?/ Intră să le vezi și să le guști, să le tragi pe/ nas sau să ți le injectezi, prin/ fumul vetrei strămoșești și prin licărirea flăcărilor, care le/ luminează chipurile înflorite” (Substanțe interzise). Drumurile poetului duc, toate, în lăuntrul său înghețat, într-un spațiu ermetic, în parcela K , unde „se simte mort un pic”, în tovărășia unui cîine galben, vagabond, vestitor al morții și călăuză spre lumea de dincolo, a unui
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
m-am îndrăgostit de ea." Îmi petreceam vacanța în Anglia aproape în fiecare vară - după ce Dinu nu a mai fost. De obicei Pia mă aștepta la aeroportul Heathrow și străbăteam cu automobilul Anglia și Țara Galilor, cu drumurile străjuite de castanii înfloriți și salcâmii din care atârnau legănându-se - ciorchini de flori galbene. Căsuța lui Toni o vedeam de departe, ca un vapor alb printre valurile imense ale dealurilor. Îmi intrase în suflet acea căsuță înconjurată de grădina cu rododendroni cu coroanele
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
care atârnau legănându-se - ciorchini de flori galbene. Căsuța lui Toni o vedeam de departe, ca un vapor alb printre valurile imense ale dealurilor. Îmi intrase în suflet acea căsuță înconjurată de grădina cu rododendroni cu coroanele ca largi crinoline înflorite mov, trandafirii, aurii și albastre, cu boschetele de ortensii și de narcise, cu petuniile înfoiate și crăițele crețe ce se revărsau din hârdaiele și ghivecele așezate sub ferestre. Dimineața mă trezeam în clinchetul clopoțeilor de la gâtul oilor grase și pufoase
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
către mine vicleanul cap triunghiular, în care turburi ochi veghiază subt străveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungită încep necunoscutul cânt, ce-o să-i adune de departe s'amăgitor o să-i desmierde. Și ei se vor țări spre mine pe mușchiul înflorit și verde, ieșind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ. Și iată că de pretutindeni aud un foșnet de tufișuri; erau încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederei vicleni; își plămădiau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; dormeau
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
a izvoarelor ignorate, într-un distih neasemuit, care pare a descrie doar ivirea prin reptație (mi se taie răsuflarea, de admirație și recunoștință, în fața unor asemenea versuri inepuizabile, pline de măreție!): Și ei se vor țări spre mine pe mușchiul înflorit și verde, ieșind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ. "Șerpii" reprezintă descrierea minuțioasa a luării în stăpânire a lumii de către o magiciana. Una din rarele "stângacii" - "fluieratul cromatic" din strofa a cincea - este iute uitată, ca o
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
meșterul grec care l-a zidit i-a acoperit creasta cu țigle”1. Cămila îl duce prin încercările de foc arzător al deșertului spre Dumnezeu din Mânăstirea Sinai, aflată într-o oază cu măslini, portocali, nuci, smochini și uriași migdali înfloriți: „...Încet, ritmic, ca o răsuflare, vine și tulbură nările - nările și mintea - mireasma de la migdalii înfloriți. Mă gândesc cum a putut această fortăreață călugărească să îndure tăcutele suflări primăvăratice și cum nu a căzut, atâtea veacuri, într-o primăvară. Fraza
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
prin încercările de foc arzător al deșertului spre Dumnezeu din Mânăstirea Sinai, aflată într-o oază cu măslini, portocali, nuci, smochini și uriași migdali înfloriți: „...Încet, ritmic, ca o răsuflare, vine și tulbură nările - nările și mintea - mireasma de la migdalii înfloriți. Mă gândesc cum a putut această fortăreață călugărească să îndure tăcutele suflări primăvăratice și cum nu a căzut, atâtea veacuri, într-o primăvară. Fraza celui mai aspru pustnic, Sfântul Antonie, îmi tulbură de ani buni, prin adânca ei suferință omenească
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
în urmă privirea care nu mai vrea să moară și lacrima traversată de la sărat la dansuri alegorice de la prezent la tristețe enzima transformînd alcoolul în văpaie și harfele în sînge întinerit în sincope transformă inima în vîntul coagulat pe tipsii înflorite transformă scripeții durerii în curvia curcubeului și țipătul mărăcinelui în tuburi de orgă intru în singurătatea camuflată a memoriei orb în claie de fosfor acolo unde se creează un alt porțelan o ureche se ridică piramidală și mai departe în
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
fată mai mereu singură sub pielea umflînd rochiile ei de material ieftin din doi în doi ani umflîndu-se foarte tare mult după al patrulea copil al ei care am fost eu mama era acolo mereu puțin, puțin mai mare cu înflorita-i tristețe scotocind după mărunțiș aducîndu-mi doctorii și bomboane cheltuindu-se picătură cu picătură în intersecțiile lipicioase ale orașului unde părinții ei o măritaseră pe la 16 ani mama rîdea mult și-mi spunea cum e cu prostiile, cum e cu
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
du" locul meu ești tu locul tău sînt eu oh carnea ta albă de nisetru nu vreau să ating bilele de sticlă. doar puțin mișcate pentru a face loc vîlvorii, vîlvătăii, gîlgîirii mirabile globilor oculari ai muzicii 12. irișilor tăi înfloriți, brodați cu țesătură grea de brocart am scris cu mîna mea cu mintea mea poemul acesta am scris cu inima mea acest cuvînt pe care să-l pui acolo în sfeșnicul cubic de sticlă să te ardă la degete să
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
Pe care o așteptam Pe care o pierdusem Cum pierzi o prezență Despre care credeai Că e eternă Cum pierzi amiaza Care nu pleca Pînă acum Din grădina Din spatele casei Cum uiți că așteaptă o altă probă Judecătoarea Nu ghiocelul înflorit La care te gîndești Și sper că ea a venit Cea care trebuia să vină Nu am sărit o nouă dragoste Nu am coborît pe alt tărîm Unde să nu mai fie Nici o ordine Nimic Dacă Bunul Dumnezeu binevoiește Așa
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2387_a_3712]
-
ce lumina o câmpie de cremene o câmpie pe care răsăreau răzlețe tufișuri de spini. Și fiecare dădea zilei o altă culoare ca și cum pe pervazul ei s-ar fi așezat pasărea paradisului. Un candelabru cu brațele în formă de migdal înflorit. O boltă din viță de vie sălbatică ne îndemna să vorbim graiul de la marginea pustiului limba unei mame care a murit fecioară. 2 Nu din cauza războiului, am intrat într-o rezervație: dimineața când m-am trezit nu mi-a rămas
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
posibilul. Ca și cum ar fi scris o epistolă pe întuneric. Și literele luminau ca licuricii pe marginea șanțului. Astfel că puteai fi calm dar nu și înțelept deoarece puțini știau câtă umilință e în grădina succesului și câtă jale atinge ramura înflorită prea devreme a bucuriei. Nu puteai ști niciodată adevărata obârșie a vorbelor. 7 Uneori nu îi reușea nimic nici măcar un capăt de rost nu era pe potriva însingurării și circumspecției. Cum nu putea înțelege de ce, presupunea că rostul e în altă
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
împodobesc la sfîrșitul lui martie crengile pomilor. O nouă generație de fete așteptând semnalul prestabilit, orânduite în felul unei oștiri înainte de a porni la atac! De vorbă cu arborii Tot copil am rămas. Încă mai țin, până la Paști, numărătoarea copacilor înfloriți. Umblu desculț, fluier, nechez și vă pun, adesea, în ochi, la fel ca pe-o oglindă de buzunar, întregul lan de floarea - soarelui de lângă cimitir. Tot copil, dacă nu cumva visez. Dacă nu cumva sunt beat sau vrăjit sau pur
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]