405 matches
-
Crăciunul - binevestirea unei mari bucurii De șase săptămâni încercăm, prin post și rugăciune, prin înfrânare și spovedanie, să ne primenim ieslea sufletului, pentru a-L primi pe Pruncul-Mântuitor, care se coboară printre noi, se face om ca și noi, pentru a ne da nouă posibilitatea îndumnezeirii. De șase săptămâni am pornit la drum spre Bethleem
Agenda2004-52-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283197_a_284526]
-
nouă posibilitatea îndumnezeirii. De șase săptămâni am pornit la drum spre Bethleem, dimpreună cu cei trei Magi, și știm bine că urcușul înspre Bethleem are șapte trepte: credința în Dumnezeu, frica de Dumnezeu, pocăința sinceră, concretizată printr-o bună spovedanie, înfrânarea, răbdarea, nădejdea și unirea sau întâlnirea cu Hristos. Iată-ne într-acest moment sublim: Hristos S-a coborât printre noi. S-a așezat în ieslea sufletului nostru, ne-am întâlnit cu El și putem spune că Dumnezeu este cu noi
Agenda2004-52-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283197_a_284526]
-
moarte, fiindcă știau că vor fi înviați de Hristos 96. Desfătarea acestei vieți le era în pacea sufletească, răbdarea morții se însoțea în cugetul lor cu nădejdea nemuririi, ideea învierii cu harul lui Hristos, adevărul cu simplitatea, credința cu încrederea, înfrânarea cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Introducere, la Sf. Iustin Martirul și
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și cu simțurile de idolii micului ecran și cumpără televizor separat în camera copiilor? Avem oare dreptul să mai cerem de la Dumnezeu o soartă mai bună pentru copiii noștri, dacă noi înșine nu ne străduim să le fim modele de înfrânare și de virtute?", se arată în Pastorala de Paște a mitropolitului Ardealului, care a fost făcută publică luni și care urmează să fie citită la slujba de Înviere. El arată că, în timp ce părinții sunt plecați să muncească în străinătate, copiii
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
află la limita suportabilă a ereziei ideologice. Tot timpul îți dă impresia că acum, chiar acum pe pagina asta, va scoate păsărica din gură și va călca în străchini, dar se oprește în ultima secundă, pe marginea prăpastiei, într-o înfrînare retorică atît de reușită încît efectul de sugerare pe care îl obține e redutabil, căci francezul spune mai mult așa, tăcînd, decît spunînd pe șleau ce are în minte. De aceea, pe discipolul lui Aron Raymond trebuie să-l citești
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
particulari, la Ștrandul Comunal, era de 600 de lei. În schimb, funcționarii obțineau același abonament cu numai 400 de lei. Intrarea la ștrand pentru particulari costa 20 de lei, pe când pentru funcționari era de numai 12 lei. În virtutea legii pentru înfrânarea și reprimarea speculei ilicite, s-a decis ca de la 6 februarie 1931 să se practice următoarele prețuri maximale: pâine albă din făină No. 0 - 8 lei/kg; pâine semialbă din făină No. 4 - 7 lei/kg; pâine neagră din făină
Agenda2003-29-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281267_a_282596]
-
tact care echivalează cu o insultă. În fond, cît de incompatibil e Soljenițîn cu opiniile liberalismului se vede parcurgîndu-i ideile pe care le rostește despre civilizația actuală. Pentru rus, occidentalii și-au pierdut două virtuți cardinale: puterea căinței și tăria înfrînării, și aici nu-ți trebuie cine știe ce imaginație ca să-ți dai seama ce perplexitate trebuie să fi provocat Soljenițîn vorbindu-le de nevoia unei căințe colective (în privința vinei de a fi fost complicii prin pasivitate ai comunismului sovietic) și apoi de
Inclasabilul Soljenițîn by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5097_a_6422]
-
din București: Cătălin Cioabă, Bogdan Mincă, Gabriel Cercel, Cristian Ciocan, Christian Ferencz-Flaz, Paul Marinescu și Paul Balogh. Cum protagoniștii se știu prea bine între ei, interesul cărții stă în felul în care fiecare își asumă trecerea de la etapa 1, de înfrînare instructivă, la etapa 2, de ecloziune creatoare. Rolul celor doi doctoranzi e diferit: Gabriel Cercel are meritul de provoca o întîlnire de care el însuși avea nevoie: o apropiere spirituală în urma căreia, comunicînd cu maestrul într-un chip cum puțini
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
împotriva dreptei rațiuni este păcat. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
al ascultării. Sintetizându-le și mai mult, ajungem la un singur păcat - sursă a tuturor celorlalte: filavtia, cum o numesc Părinții, adică iubirea trupească și egoistă de sine. Celor opt păcate capitale trebuie să le opunem cele opt virtuți creștine: înfrânarea, cumpătarea, sărăcia de bunăvoie, bucuria, îndelunga răbdare, modestia și smerita cugetare. La rândul ei, filavtia sau iubirea trupească de sine, catalogată de Sfinții Părinți drept izvorul tuturor patimilor, este nimicită de iubirea duhovnicească de toți și de toate. La Sfântul
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a omului. Pocăința și mărturisirea păcatelor reînnoiește sau actualizează harul Botezului, căci ne dă posibilitatea de a intra din nou În comuniune cu Dumnezeu. Prin pocăință, care este o cale de curățire sufletească, credincioșii obțin iertarea păcatelor, evitându-le, prin Înfrânare, pe cele viitoare. Pocăința este actul de autocritică și de judecată al conștiinței, aceasta din urmă fiind numită și tribunalul lui Dumnezeu din om. În scrierile ascetice, pocăința este privită sub două aspecte: ca Taină, pe de o parte, iar
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pacea, nemânierea, neîntristarea, buna Îndrăznire, netulburarea, Întipărește pecetea fiecăreia din acestea În starea sufletului, liniștindu-se Întru netulburare. Deci, odată ce virtutea e străină de patimă, nu mai pot fi amândouă la un loc. Căci cel ce s-a despărțit de Înfrânare petrece numaidecât În viață neînfrânată; și cel ce s-a scârbit de viața necurată a dobândit, prin Întoarcerea de la patimă, neîntinarea. Așa și În toate celelalte: smeritul s-a despărțit de mândrie, și cel ce s-a umflat de Îngâmfare
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
fie dus spre îngâmfare, ignorându-și starea de dependență, (căci lărgimea în strălucire și libertatea nemăsurată ușor duce pe cineva spre patima îngâmfării și înălțării), i s-a dat - cum se dă de obicei o măsură slujitorilor - o lege a înfrânării, ca prilej de a nu uita pe Stăpânul, ca prin ea să fie adus mereu la amintirea Celui ce a dat porunca și să știe clar că e supus rânduielilor Celui ce-l stăpânește<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
gest de mitocan, răzbunîndu-se aprig pe o duzină de farfurii. Loteria îi ia mințile, scoțîndu-l din condiționările care țin în ordine lumea lui. Acolo, în această lume rînduită provizoriu, politețea fuzionează cu pudoarea, sub forma unui soi de reținere, de înfrînare. Rușinoasă, epitetul pe care Dumitrache i-l aruncă Zoei, iar Ipingescu îl crede și nu prea, definește o condiție. Aceea a lucrurilor nepuse la punct, fiindcă tranșarea lor amenință însăși temelia lumii. Cînd Lefter, dintr-o dată, se simte stăpîn, cu
Politețe… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6832_a_8157]
-
manifestărilor exterioare, al spectacolului disperării. La capătul gîndului se naște un suspin..." Așadar, poeziile astea, risipite din Simbolul, copil de tinerețe, cu Tzara, pînă-n Revista Fundațiilor (afurisită vreme care, într-o notă asupra ediției, folosește un nemeritat "f" mic...) sînt înfrînarea, lăsată să se-audă, pentru cei cu ureche fină, a unor proiecte de revoluție. În ordinea-ncercării lor, la început a fost imaginea: "Scara bate semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
din România este o blasfemie. Ponta a participat la această conferință, pentru că, prin statut, aceasta se desfășoară sub patronajul premierului României. "Nu vreau să par obsesiv prin referirile la Victor-Viorel Ponta, dar vă imaginați un Casanova publicând o dizertație despre înfrânare, feciorie și monahism? Ar fi bizar. Sau vedeți cumva un om fără carnet de șofer invitat la emisiunea Top Gear să comenteze ultimele apariții din industria auto? Nu merge. Asta a făcut ieri Plagiatorul-Șef al spațiului carpato-danubiano-pontic, patronînd o
Neamţu: Ponta este un plastograf, mitoman notoriu, un demagog () [Corola-journal/Journalistic/42125_a_43450]
-
s-o adapteze la practicile locale și s-o ofilească, făcând din ea o parodie" (p. 35). Numai o masonerie purificată poate aspira să purifice societatea românească: "Masoneria ar avea, prin urmare, în primul plan rolul de disciplinare și de înfrânare a individului, de înnobilare, de sfințire a inteligențelor. Nu ne lipsesc Legile, nu ne lipsesc bogățiile, nu ne lipsesc competențele; ne lipsește acea educație cetățenească absolut necesară pentru a valorifica ce avem. Legile se calcă, bunul plac, hatârul și interesul
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
interdicțiile impuse, a două e primejdioasă prin încercările cerute, iar a treia e îmbietoare prin înlesnirile îngăduite. Din întretăierea celor trei sfere rezultă tensiunea de fond care hrănește esența medievală a iubirii. Iubirea creștină se desfășoară pe un tărîm al înfrînării. Cum singurul scop al iubirii trebuie să fie zămislirea urmașilor, condiția ei obligatorie este căsătoria. Fără pecetea unei legături conjugale, iubirea e păcat aducător de damnare. Dar chiar și înlăuntrul cadrului matrimonial, restricțiile sînt atît de numeroase încît perechile dornice
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
sacrificii de animale și ritualuri de purificare a credincioșilor. Prefigurînd smerenia, sărăcia și castitatea propovăduite mai tîrziu în creștinism, preceptele mithraice recomandau, în vederea dobîndirii purității trupului, abluțiunile, lustrațiile și canoanele de penitență. La loc de cinste se afla asceza prin înfrînare (abstinență și continență) și sacrificiile expiatoare, menite a șterge păcatele credincioșilor. Adeptul se numea myst, iar incinta sacră în cadrul căreia se desfășurau ceremoniile, mithreum. Toate aceste trăsături le vom găsi și în cazul creștinismului. De fapt, asemănările dintre mithraism și
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
trecute), ci se predau broșuri multiculturaliste, anchete feministe și divertismente pop. Cultura umanistă (care e tot ce a mai rămas nobil pe ruinele unui creștinism care nu mai poate însufleți Apusul) a fost înlocuită cu o subcultură în care disciplina, înfrînarea și efortul au fost declasate în numele plăcerii imediate și al senzațiilor tari. E limpede că odrasla ieșită de pe băncile unui astfel de învățămînt este un mic idiot fără simț critic al cărui univers se mărginește la sex, droguri și muzică
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
la prima vedere, rolul exagerat atribuit lui Merkel în acest proces. Acest lucru arată cât de mult unii conservatori din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) sunt provocați de pretențiile de putere ale lui Merkel și de modul în care "valorile ei de înfrânare, răceală și detașare i-au trimis la colț?”, a afirmat Höhler. DW amintește și câtva exemple care au dus la insecuritatea în partid, cum ar fi: schimbarea bruscă de direcție în politica energetică pe care Merkel a impus-o practic
Angela Merkel, pericol la adresa democrației în Germania, susține Gertrud Höhler () [Corola-journal/Journalistic/57675_a_59000]
-
Taciturnul. * - We few, we very few, We bande of brothers, - Noi cei puțini, noi foarte puținii, noi bande de frați - La Westminster, Londra, aviatorilor R.A.F. * - Mediocrii propovăduiesc și ei adevărul, dar el nu aparține celor mediocri... (Autor uitat.) * - Demnitatea, consolare înfrânărilor... (Singura lor "avere".) * - Am întâlnit inamicul, și el eram noi... - We have met the ennemy, and it is us... - Din perioada războiului din Vietnam, zicere autoflagelatoare. Fiindcă suntem inestimabili, nimeni nu dă pe noi nimic. * O fată, medicinistă, 23-24 de
Maxime și minime by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7685_a_9010]
-
lumi iuți la mînie, vanitoase, în care, de pildă, cocoșat la năsos își scoate ochii, și mincinos la mincinos. Cîntecelor de sănătate, sau de însănătoșire prin pilde, în nădejdea că un om dăscălit apucă, măcar din cînd în cînd, cărările înfrînării, le stă bine, ca la Arghezi, mai pe urmă, pereche cu cîntecele de boală, "de foame de scrum". Bolnița lui se numește Spitalul amorului, culegere de stihuri de epocă ale minților rătăcite pe destul de ocolite drumeaguri. E, în ele, o
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
la medic atâta vreme cât se crede perfect sănătos?<footnote Georges Habra, Iubire și senzualitateă, p. 247. footnote>. Lupta finală este împotriva desfrânării cu gândul. Sfinții Părinții stăruie, în general, asupra aplicării tratamentului în partea sufletească a bolii; ei au înțeles că înfrânarea trupului nu e suficientă, ci e nevoie de zdrobirea inimii, adică de smerenie, prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârșitei neprihăniri și a adevăratei curății, de nu se va adăuga și
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]