403 matches
-
timpul cuvenit, Și-a făcut cunoscut cuvântul Său” (Tit 1,1-3a). În termeni augustinieni, acceptul dat revelației este o regăsire. Credința este darul Duhului și unul dintre roadele care includ „dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege” (Gal. 5,22-23). Să observăm că aceste virtuți descriu nu un atașament față de o ideologie (un sistem închis de propoziții teoretice), ci un mod de a fi sau, în termenii ioaneici, însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Hr.), de pildă, este un entuziast apologet al virtuților cumpătării (enkrateia)2. Cel puțin în privința bărbatului, efectele abstinenței sunt întărirea voinței, determinare și curaj în acțiuni și o superioritate generală față de cei înrobiți pasiunilor. Dacă nu reușește nimic mai mult, înfrânarea întărește măcar autonomia politică a individului. Prin urmare, moderația ajunge treptat o virtute civică la care pot aspira chiar și sclavii 3. Cu toate acestea, nici unul dintre medicii epocii clasice nu a putut scrie o laudatio dedicată martiriului sau virginității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
transcendental - bucuria și suferința - în care alteritatea celuilalt poate fi altfel resimțită. Pentru descoperirea sinelui sunt necesare nu doar impresiile originare ale afectivității pure, ci bucuria și suferința. Asceza intervine prin resortul corpului subiectiv tocmai în punctul dezvrăjirii iluziei erotice. Înfrânarea cenzurează dorința de eliberare de angoasă prin saltul facil în vertijul iresponsabil al păcatului. Prin adoptarea soluției ieftine a simplei acuplări sexuale, omul ratează nu doar întâlnirea cu viața transcendentală a celuilalt, ci mistifică sensul adevărat al propriului sine. Asceza
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
fraților, dimpreună cu o cunoștință adevărată, acolo e și dăruirea tuturor bunătăților și pecetea Duhului Sfânt sădită în inimă, de unde vin și toate roadele vieții; de aici se aduce ca roadă lui Dumnezeu blândețea, pacea, milostenia, compătimirea, bunătatea, îndurarea, credința, înfrânarea (Gal., 5, 22-23), de aici iubirea de vrăjmași și rugăciunea pentru ei (Mt., 5, 44), bucuria în ispite, lauda în necazuri (Rom., 5, 3), faptul de a socoti ale noastre proprii căderile celorlalți și de a plânge pentru ele, și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
astfel de relații întâlnim Minnesang-ul" (op. cit., vol. II, p. 78). În consecință, "[...] abia relația dintre bărbatul situat inferior din punct de vedere social, dar dependent de femeia situată superior din punct de vedere social, îl constrânge pe acela la înfrânare, la renunțare, la controlul exercitat asupra pornirilor instinctuale și astfel la transformarea sa. Nu este întâmplător faptul că în această situație umană ceea ce definim ca lirică evoluează ca un fenomen social, și nu doar individual și își face apariția tot
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
in ceea ce privește aprofundarea Simbolului credinței care constituie temelia catehizării. Competenții trebuiau să și-l însușească nu numai în cuvinte, ci și în cuprinsul și spiritul lui. De asemenea, pregătirea lor pentru Sfântul Botez era pătrunsă de spiritul exorcismului, al înfrânării și al lepădării de la sine. La sfârșitul secolului al V-lea creștin instituția catehumenatului în forma de aici și-a încheiat menirea. Din forma ei de organizare, din principiile care au stat la baza ei și din stăruința ei întru
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
împotriva poftei pântecelui și pentru a da mai multă tărie vorbelor sale, citează din Sfântul Apostol Pavel ,,Grija de trup n-o faceți spre poftă” (Romani 13, 14). Tot Cassian spune că pentru păstrarea curățeniei duhului trupului nu e suficientă înfrânarea de la mâncare, ci sunt necesare și celelalte virtuți sufletești deoarece sunt mult mai greu de cucerit. Dacă lăcomia pântecelui nu este biruită, atunci nici celelalte virtuți sufletești nu pot fi dobândite. Monahul, în nevoința sa, trebuie să se opună lipsei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
post sufletesc“ mărturisirile Avvei Paesius care spunea că „soarele nu l-a văzut niciodată mâncând” și ale lui Ioan care, de asemenea, spunea că nici pe el „soarele nu l-a văzut niciodată mâncând” (cap. 27). Cassian încheie învățătura despre înfrânare de la lăcomia diavolească și dăruirea către dragostea Domnului cu următoarea poruncă a Părintelui Macarie: ,,Monahul așa trebuie să-și orânduiască posturile, ca și când ar avea să trăiască în timp o sută de ani și așa să-și pună frâu pornirilor sufletești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să nu aibă gânduri necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența dintre adevărata castitate, caracterizată prin liniște deplină și continuă, de continență sau începuturile ostenitoare ale înfrânării. Victoria personală împotriva desfrânării nu se datorează numai eforturilor noastre personale, ci și puterii sau ajutorului dumnezeiesc, ilustrându-se cu adevărul din versetul: De n-ar păzi Dumnezeu cetatea, zadarnic ar osteni străjerul” (cap. 15-16 ). Convorbirea a XIII-a (19
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
toate Convorbirile sale, Cassian face permanent distincția dintre mijloace și scop și conduce privirea monahului de pe pământ la cer, de la sensul literar al Bibliei la sensul său spiritual, de la rugăciunea plină de imagini, la rugăciunea lipsită de imagini, de la înfrânarea ascetică la castitatea plină de har. În Convorbirea duhovnicească a XI-a numită Despre desăvârșire dezvoltă teologia sa a iubirii mai mult decât în Convorbirea duhovnicească a III-a deoarece, amândouă schițează maturizarea motivației monahale începând de la frica de pedeapsă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
părinților prezentând ,,învățătura statornică a bătrânilor” (Așezăminte mănăstirești 12,14) și ,,credința adevărată a celor mai vechi părinți”(Așezăminte mănăstirești 12,19) iar discipolii săi erau priviți ca păstrători ai teologiei tradiționale). Cassian vorbește despre eforturile umane duse pentru bătălia înfrânării atât de necesară pentru parcurgerea drumului către desăvârșire. Efortul ascetic oferit lui Dumnezeu, Îi pot da Acestuia prilejul de a conferi harul necesar omului spre ajutor. Cassian susține optimist providența continuă capabilă să sprijine efortul uman și să depășească rezistența
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spune Columba Stewart, ,,trupul e o ancoră în condiția umană supusă necesităților fizice și mortalității (sensul istoric - literar), precum și vehiculul monahului angajat în progresul duhovnicesc (sensul duhovnicesc)”. Cassian stabilește o demarcație între dispoziția sexuală și manifestările ei naturale și etapele înfrânării și castității. El insistă asupra urmăririi virtuților prin disciplină ascetică și cunoașterea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Viața virtuoasă creștină se opune, în scrierile lui Cassian, eticii filosofice necreștine, iar înfrânarea sexuală a filosofilor nu trebuie confundată niciodată cu darul dumnezeiesc
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
demarcație între dispoziția sexuală și manifestările ei naturale și etapele înfrânării și castității. El insistă asupra urmăririi virtuților prin disciplină ascetică și cunoașterea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Viața virtuoasă creștină se opune, în scrierile lui Cassian, eticii filosofice necreștine, iar înfrânarea sexuală a filosofilor nu trebuie confundată niciodată cu darul dumnezeiesc al castității. Aceasta din urmă face posibilă contemplația și adevărata cunoaștere. Celibatul pentru tagma filosofilor era o realizare umană doar de suprafață fără semnificația teologică durabilă asigurată numai de harul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care mănâncă. Mai mult, lua parte la mese, dorind ca între mâncările trupești să împărtășească, totodată, bogății sufletești. Că dacă mânca totuși undeva, mânca puțin și, mai ales, mâncăruri comune. Din această cauză, socotesc ca cel mai mare gen de înfrânare să fii între plăcerile omenești și să păstrezi măsura cumpătării. Dar, ca să ne referim la bunele podoabe ale minții lui cu un cuvânt de laudă, putem spune că era un creștin integru, legat total, cu statornicie de rânduielile strămoșești; și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
comportamentale, determinate de diversitatea tipologiei umane. Astfel, carateristici de genul: „emotivitatea”, „activitatea”, „secundaritatea”, „dispoziția”, vor imprima comportamentului la frustrare un caracter mai mult sau mai puțin „subiectiv”, „afectiv”, sau unul „obiectiv”, „integrat”. De asemeni, însușiri ca: simțul răspunderii, capacitatea de înfrânare/de inhibiție, perseverență, curajul, fermitatea, tendința spre dominare sau supunere etc. explică, în mare măsură, diferențele individuale în reactivitatea față de agenții frustranți. Personalitățile care aparțin timpurilor „extreme” (antagonice), care prezintă fie o hipertrofie a personalității (ca în sensul megalomaniei, al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
caracter: a) „conștiința de sine”, de care depinde și nivelul de aspirație creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice și morale, indolența
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și devorat de Titani 20. De aici, discipolii „stilului de viață orfic” (bios orphikos) au ajuns la ideea unui păcat (timoria, scelus) care precedă nașterea umanității, dar pe care neamul omenesc Îl moștenește. Pentru a-l ispăși sînt considerate necesare Înfrînările (apochai), din care ia naștere vegetarianismul. Acești „puritani ai Greciei”, cum au fost numiți 21, mai credeau și În metensomatoză sau reîncarnare. Avem deja, În secolul al IV-lea a.C., dacă nu chiar ceva mai devreme, un set de trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
2001, Ed. Polirom. Revista de psihologie organizațională, vol. IV, nr. 3-4, 2004, Ed. Polirom. Luban-Plazza, B., Poldinger, W., Kroger, F., Boli psihosomatice în practică medicală, Ed. Medicală, București, 1996. Luban-Plazza, B., Pazzi, U., Carlevaro, Ț., Conviețuirea cu stresul - strategii de înfrânare a anxietății, ediția a II-a, Ed. Medicală, București, 2000. Mayer, J.D., Salovey, P., Emoțional Development and Emoțional Intelligence, 1997. Miclea, M., Psihologie Cognitivă - modele teoretico-experimentale, Ed. Polirom, 1999. Oancea, C., Tehnici de Sfătuire / consiliere, Ed. Vavila Edinf SRL, București
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fire; foi; forma; forță; fredona; fundiță; o funie; fura; a fura libertatea; fusta; genunchi; greșit; hoții; idee; ideologii; imobilizat; un inel; inima mea; inimă; interzice; a interzice; iubire; împacheta; a împerechea; împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit; înnoadă; înota; joc; jupui; jurăminte; lega; legătură; lege; legea; libertate; limita; a limita; limită; lipi; lua libertatea; mașina; mănunchi; mîini; mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat; nebun; neputință; niciuna; un nod; de noi; nor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
anume menit supremației spiritului în relația sa cu carnea, nu este în stare să înăbușe dorința, simțurile și "calul negru" platonician. De-aici se poate deduce că păcatul cărnii incriminat de doctrina platonician-creștină este un fals, și adevăratul păcat este înfrânarea și repudierea cărnii, mânăstirea boccaccescă fiind locul unei ipocrizii nesfârșite. Sfințenia acelui perimetru este doar de ochii lumii, populat de actorii (hypocritai) purtători de măști ale aparențelor, ale salvării acestora. În spatele uniformei călugărești apare, insidioasă și universală, uniforma cărnii", conchide
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Portretul fizic: "... el era deosebit prin albeața obrazului și prin ochii lui de culoarea cerului răsfrânt în apa muntelui, o privire ascuțitoare și statornică, pătrunzând dincolo de suprafața lucrurilor". Portretul spiritual se conturează astfel: "putere și agerime în trup", "ascuțimea spiritului", "înfrânare", "treaz cu spiritul"; el citește "cu ușurință în oameni și în lucruri". Maturizat și plin de înțelepciune, după atâta învățătură și experiență de viață, Kesarion va deveni cel din urmă Decheneu. Fascinat de frumusețea Mariei, o va iubi doar cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
succesele și nimeni nu concepe să-i vadă des părțiți. La rândul ei, logodna este un obicei care ar trebui încurajat în rândul adolescenților, măcar pentru faptul că presupune un angajament... Amânare, abstinență, continență În cărțile religioase i se spune „înfrânare“, adică virtutea de a te abține de la plăcerile trupești pentru a obține satisfacții de natură superioară (v. Cu plăcere). Oricum i s-ar spune, majoritatea adulților consideră că amânarea reacțiilor stă la baza educației. Încă de pe vremea când aveai un
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Să nu râvnești la partenerul altuia; Să nu cauți doar plăcerea în cele ce faci; Odată căsătorit, să-i lași pe părinții tăi pentru a fi cu partenerul de viață; Să protejezi viața care se naște din viața ta sexuală. Înfrânare și desfrânare Ca om, ești o ființă prin excelență hedonică, adică profund atașată plăcerii (v. Cu plăcere). Multe dintre problemele vieții tale sunt condiționate de relația cu plăcerile pe care le cauți. Dacă ceri sfatul unui psiholog, el îți va
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
înrăutățiții“, neputându-și dovedi dreptatea, ci doar purtarea aiurea prin judecăți, să fie pedepsiți -„și măcar că noi de multe ori am și pedepsit pe unii ca aceștia“ -, plus să plătească „toată cheltuiala judecății“. Măsura ar trebui să aibă drept rezultat „înfrânarea unei astfel de răutăți sau mai cu dreptate spre despăgubirea celor năpăstuiți“. Arată o oarecare îngăduință celor care reiau procesul din „îndoială“. Neîncrezători în prima sentință, ei se grăbesc spre un alt departament unde-și arată „mirarea“, „îndoiala“ cu privire la valabilitatea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trece la punerea în practică a măsurii punitive. „Am poruncit domnia mea de s-au ridicat trei zile la închisoare, cu hotărârea ca după ce va naște să se pedepsească cu bătaia la trup de față în târg pentru pilda și înfrânarea altor curve, iară acum s-au slobozit fi ind în greu iată“, așa se decide în privința Niței, dovedită că a făcut acuzații false și mai ales că de patru ani se plimbă dintribunal întribunal fără teamă. „Certare cu bă ta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]