1,086 matches
-
Nimeni nu văzuse cine și când îl înfipsese acolo. Momentul însă a fost decisiv. Grecii derutați au luat-o la fugă, porțile au fost deschise și orașul cucerit. O ultimă rezistență a împăratului în dreptul porților Blacherne a fost și ea înfrântă. Cu francezii mereu pe urmele lui, uzurpatorul nu a mai avut decât timpul necesar să ia din tezaur o parte din bijuterii și, însoțit de câțiva oameni, să fugă din cetate. Isaac al II-lea a fost reînscăunat cu toată
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
573, diferite ducate autonome au apărut, fragmentând stăpânirea longobardă. Împăratul de la Constantinopol, Iustin al II-lea a încercat să profite de situație și în 576 l-a trimis pe ginerele său, Baduarius, spre Italia. Acesta din urmă a fost însă înfrânt și ucis în luptă, iar criza care se perpetua în Balcani și în Orient a făcut ca alt efort imperial în Italia să devină imposibil pentru moment. Din cauza incursiunilor longobarde, posesiunile romane au fost la rândul lor fragmentate în mai
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
o lovitură de stat bolșevică în Lituania. Conflictul dintre Polonia și Lituania a culminat cu scurtul război din august 1920. Polonezii au avut puțini aliați. Franța a continuat politica de respingere a bolșevismuliu și după ce Mișcarea Albă a fost complet înfrântă și a trimis în Polonia o misiune militară cu 400 de consilieri militari în 1919. Din această misiune făceau parte în special ofițeri francezi, dar și câțiva britanici. La această misiune a participat tânărul ofițer Charles de Gaulle, care avea
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
Europa și Africa. Pentru a îmbunătăți în continuare comerțul, Darius a construit un drum regal și a organizat un sistem poștal și o ruta maritimă feniciană. Darius I și-a tratat supușii cu o bunătate remarcabilă tocmai cand un dușman înfrânt se aștepta la cea mai nemiloasă cruzime. A încurajat comerțul și a bătut o monedă proprie - dareicul. Darius I a introdus respectul pentru studiu. Darius I era nerăbdător să învețe lucruri noi despre lumea cucerită. El i-a incurajat pe
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
XVIII, o dată cu slăbirea puterii turcești, Marghita trece sub stapânirea Imperiului habsburgic. În anul 1823, un mare incendiu a distrus aproape jumatate din localitate. Anul revoluționar 1848 a fost marcat și la Marghita de puternice framântări sociale ale populației locale. Deși înfrântă, revoluția a avut urmări importante pentru Marghita. Iobăgia a fost desființată. Acest lucru a dus la transformări esențiale în viața economică și socială a localității. Crește numărul manufacturilor și se diversifică producția, iar târgurile se țin săptămânal. Ziua de vineri
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
lui Platon, se distinge Aristotel, care n-a reușit să-l succeadă, fondând astfel propria școală de filosofie la Lykaios: Lykaion-Liceul. Aristotel a ascris opere de biologie-Istoria animalelor, de filosofie-Metafizică, etică-Etică pentru Nicomachos și Etică pentru Eudemos și politică-Politika. Atena, înfrântă și izolată în 404 i.en., Sparta care și-a impus hegemonia și era dependentă de aurul persan, așa arătau cetățile grecești în primele decenii ale secolului IV i.en. Sparta s-a dovedit însă incapabilă să apere lbertatea cetăților
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
la Mistra pe 26 decembrie și s-au îndreptat direct spre Clarentza, ca s-o împresoare de pe uscat și dinspre mare. Într-o ambuscadă navală, aproape de insulele Echinade, corăbiile lui Carlo Tocco au fost scufundate, iar el s-a recunoscut înfrânt. A acceptat să renunțe la recentele cuceriri, dar i-a venit în minte un plan pentru a salva ceea ce mai rămăsese din demnitatea sa. A propus ca tânăra lui nepoată, Maddalena, să fie luată în căsătorie de fratele împăratului, Constantin
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
în două rânduri, să-i oprească pe turci. Ultima profeție lăsa să se înțeleagă că a patra reconstrucție a zidului se va dovedi cel din urmă mijloc de intimidare pentru dușmanii străini ai grecilor. Ei aveau să fie respinși și înfrânți când pinul se va prăbuși la pământ și sângele va curge pe pin. Așadar constructorul celui de al patrulea zid avea să fie norocosul. Nu se menționa nici un nume, dar este clar că cel vizat era despotul Constantin. Profeția era
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și Radu Popa (5a) menționează că în anul 1371 cnejii, juzii și jurații pretindeau stăpânirii comitatului să fie judecați după legea românilor. În timpul secolelor XIII-XV au fost frecvente revolte și lupte împotriva cuceritorilor pentru a-și păstra pământurile. Terenurile celor înfrânți erau date celor care au ajutat stăpânirea în luptele contra turcilor. Prezența familiilor de cneji (a Cândeștilor la Râu de Mori sau a unei familii nenominalizate la Râu Bărbat) care stăpâneau zeci de sate sau jumătăți de sate, persistă până la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
anexat de Rusia care ajunge prin cuceririle sale la hotarele răsăritene ale Moldovei. În 1806 Turcia declară război Rusiei. În timp de șase ani Moldova a fost teatrul de război care supunea populația la contribuții peste măsură de mari. Turcia înfrântă, încheie Pacea de la București la 16 mai 1812 prin care aceasta cedează Rusiei, neavând niciun drept, teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru. Articolul IV al Tratatului de pace prevedea: "Prutul, din locul în care intră în Moldova până la gurile sale
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
să sosească în Sicilia și sudul Italiei. Cum romanii încercau să domine toate sferele vieții publice - termenul „grec” a căpătat o conotație diferită. Horațiu l-a folosit cu admirație, "Graecia capta ferum victorem cepit et artes intulit agresti Latio" (Grecia înfrântă i-a cucerit pe învingători și a civilizat țăranii latini). Virgiliu însă a folosit expresia, "Timeo Danaos et dona ferentes", cunoscută ca „teama de grecii care aduc cadouri”. Cicero a dat lovitura de grație creând denumirea de "Graeculi". O denumire
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
ani s-a îmbolnăvit grav din cauza unei infecții, se pare o meningită. Doctorul a dat un pronostic mortal. Familia Escrivá a primit diagnosticul cu îngrijorare. A fost tratat de Doctorul Camps, care a încercat tot posibilul ca să-l însănătoșească. Dar înfrânt, i-a spus tatălui său: „N-o să treacă noaptea”. Dar părinții, José și María Dolores, aveau o mare credință, și I-au cerut Domnului să-L vindece pe copilul lor. Mama a promis Sfintei Fecioarei, dacă pruncul o să fie salvat
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
Constantinopolului, Niceei, Serbiei și mulți alți amatori, mai mărunți, de a-și zăngăni armele cu orice ocazie. În anul 1251, despotul Epirului, Mihail II Angelos, a atacat posesiunile lui Ioan III, lucru pentru care, în curând, a trebuit să plătească: înfrânt, el a recunoscut, în anul următor, statul său drept vasal al Imperiului de Niceea. După un succes atât de însemnat, Ioan III se putea socoti pe sine, cu siguranță, drept cel mai important monarh dintre suveranii creștini din partea răsăriteană a
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
tulburările pricinuite de apariția unor noi erezii, însă a trebuit să remedieze și un conflict politic ivit între Antiohia, capitala a provinciilor Imperiului Bizantin din Orientul Apropiat, și autoritatea imperiala din Constantinopol.Conflictul a culminat în anul 397 cu revoltă înfrânta a antiohienilor, cărora Ioan și episcopul Flavian le-au luat apărarea, salvându-i de la un iminent măcel plănuit, ca metodă de pedepsire, din partea autorității imperiale. Sfanțul Ioan a făcut, de asemenea, apeluri insistențe în numele străinilor, al celor înfometați și al
Lucrarea filantropică a Sfântului Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/329606_a_330935]
-
poarte acea „armadura da cavali“, 10.000 la număr (cifră desigur puțin exagerată), care sunt înfrânți în lupta cu regele maghiar, așa cum reiese din cronica italiană mai sus spusă. Este greu de spus dacă oștile voievodului valah au fost chiar înfrânte, căci din actele interne ale regatului maghiar ce au fost emise în perioada imediat următoare rezultă că Ludovic de Anjou are în continuare intenția de a supune pe infidelul voievod. Astfel, la 19 noiembrie, același an, regele promite negustorilor sași
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
Suprem. De la început, Congresul i-a făcut numeroase greutăți lui Gorbaciov. Sesiunile Congresului erau televizate în direct, făcându-se publice toate criticile la adresa Președintelui, dar permițând și expunerea dorințelor pentru reforme și mai profunde. La alegeri, candidații comuniști fuseseră clar înfrânți. În plus, Boris Elțin fusese ales într-o circumscripție electorală din Moscova și s-a reîntors în fruntea mișcărilor politice critice la adresa lui Gorbaciov. Anul 1989 a fost unul al problemele naționaliste în URSS și al prăbușirii regimurilor comuniste în blocul
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
fost luat prizonier, trimis la Romă pentru a negocia pacea și ulterior lichidat. Generalul cartaginez Hamilcar Barcă a repurtat victorii în Sicilia, iar în 249 î.Hr., flotă română, comandata de consulul Publius Claudius Pulcher, care disprețuia pesagiile defavorabile, a fost înfrânta la Drepanum, în N-V Siciliei. Românii, tenace, fac un imens efort financiar și pun pe picioare o nouă flotă permanentă. În 241 î.Hr., flotă română, comandata de Gaius Lutatius Catulus, zdrobește într-o bătălia de la Insulele Aegates forță navală
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
existau, guvernarea insulei revenea unui chestor naval, dublat de un pretor în 227 î.Hr., care îi era superior. Sicilia a fost convertita într-un grânar al unei Rome erijate în principala putere mediteraneană occidentală, la egalitate cu marile puteri elenistice. Înfrânta, Cartagina a trebuit să înfrunte noi dificultăți-nercebaruu care n-au fost retribuiți, s-au răsculat. Reîntorși din Sicilia și sprijiniți de triburile libiene și orașul Utica de supremația împovărătoare cartagineza, mercenarii se răscoală, sub conducerea lui Maho și a grecului
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
concesie, Ioana și Ferdinand s-au alătura timediat vechilor aliați ai tatălui ei Balduin, anume regele Ioan Fără de Țară al Angliei (unchiul ei) și împăratul Otto al IV-lea de Braunschweig, încheind o alianță împotriva Franței. Ei au fost însă înfrânți categoric în bătălia de la Bouvines din iulie 1214, în care Ferdinand a căzut prizonier. Ferdinand va rămâne captiv în Franța vreme de încă 12 ani, timp în care Ioana a guvernat singură. În toată aceastp perioadă, Ioana a încheiat prin
Ioana de Flandra () [Corola-website/Science/324555_a_325884]
-
i s-a acordat demnitatea civilă de Mareșal al Imperiului. Grafia obișnuită a numelui său este „Davout”, deși se pot întâlni și variațiunile „Davoust”, „d'Avoust” sau „d'Avout”. Este singurul Mareșal al Primului Imperiu care nu a fost niciodată înfrânt, deși a luat parte la cele aproape toate campaniile din cadrul războaielor napoleoniene. Fiu de militar, Louis Nicolas provenea din vechea familie nobilă burgundă d'Avout, care ajunsense însă să fie ruinată. Mulți dintre strămoșii săi îmbrățișaseră cariere militare, astfel că
Louis Nicolas Davout () [Corola-website/Science/311449_a_312778]
-
ar fi greu s-o spun - ratat”, nota Mihail Sebastian în jurnalul sau, în dreptul datei de 15 martie 1940, ziua morții fostului său director de la „Cuvântul” și continua același autor... „Nae Ionescu moare la 49 de ani, neluat în serios, înfrânt.” Așa să fie oare?, ne întrebam noi. În cele ce urmează, vom prezenta, la început, foarte pe scurt, viața celui care a fost Nae Ionescu, pentru ca în partea a doua să ne ocupam de moștenirea lui spirituală, cum a fost
Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
perioadă de înflorire a budismului. În acest timp, Eucratides răstoarnă vechea dinastie, impunându-se ca rege în Bactria și Sogdiana. Ramura indiană a dinastiei grecești ripostează, o armată de 60.000 de oameni trimisă să-l înlăture pe uzurpator este înfrântă. Eucratides încearcă a cuceri regatul Indo-Grec a lui Menandru I, dar este învins și ucis în timpul campaniei sale. Astfel se desărvârșește formarea regatului Indo-Grec, sub conducerea urmașilor lui Euthydemus și a regatului Greco-Bactrian condus de dinastia lui Eucratides. Regele Parției
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
dar este învins și ucis în timpul campaniei sale. Astfel se desărvârșește formarea regatului Indo-Grec, sub conducerea urmașilor lui Euthydemus și a regatului Greco-Bactrian condus de dinastia lui Eucratides. Regele Parției, Mithridates I, înfrânge Bactria, recuperând Tapuria și Traxiane. Triburile Yuezhi înfrânte și împinse de nomazii Xiongnu, au invadat și ocupat teritoriul (aparținând Parției și Bactriei) aflat la nord de Oxus. Sciții sunt alungați la sud de Oxus unde jefuiesc muribundul regat bactrian, ajungând într-un final în nordul Indiei, unde vor
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
revărsat după înfrângerea de la Montargis, în 1427. Pentru încheierea timpurie a războiului era necesară cucerirea bazinului Loarei, "cheia", căreia era orașul Orléans. Parlamentul englez a aprobat planul, la începutul anului 1428 și a aprobat noi taxe, insistând, deasemenea, că în locul înfrântului de la Montargis Contele de Warwick, comandamentul să fie preluat de o persoană tânără, dar care deja era celebră pentru victoriile în Franța, Thomas Montacute. Orléans era ultimul bastion al puterii regale, în nordul Franței, controlată de englezi și aliații lor
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
masacrată, în special în zonele din Câmpia Panonică (Alföld), unde au rămas foarte puțini supraviețuitori, în Banat și în Transilvania. În 1223 Imperiul Mongol aflat în expansiune învingea o armată cumană pe râul Kalka. Acest fapt a determinat retragerea cumanilor înfrânți spre Ungaria. Aceasta din urma ducea deja deja o politică de convertire a cumanilor la creștinism și încerca de cateva decenii să își extindă influența asupra triburilor cumane. Regele Ungariei Béla al IV-lea începuse chiar să folosească titlul de
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]