753 matches
-
urmă, a atras și utilizat cu chibzuință bani din diverse proiecte europene (în cadrul Primăriei există un departament special pentru astfel de proiecte), dar și fonduri puse la dispoziție de cele două localități (una franceză și una elvețiană), cu care e înfrățit Pădureniul. Și nimic n-a fost lăsat la voia întâmplării; ce și-a propus, de fapt de ce era nevoie, a dus până la capăt. „Am o satisfacție enormă să văd că dansatorii au vestiare, au dușuri“ În Pădureni, poate că lucrurile
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
e de ajuns ce face. Spune mereu: „Vai, dar mai sunt atâtea de făcut“. Trebuie să știți că la Pădureni, până la anul, va exista un sat de vacanță, în care să poată fi cazați oaspeții străini cu care satul e înfrățit sau ansamblurile și artiștii ce vor poposi în sala de spectacole a Centrului cultural. „Vreau să facem acest sat de vacanță, un restaurant cu produse locale, mă rog, cât ne-or duce pe noi puterile, mintea și brațele. Avem deja
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
miroase-stele!”. Dl. Negulescu trece în tezaurul său poetic toate formele gândirii închis-deschise „într-o nuntă/de spirale”, invocând sublimul creației divine în monumentalitatea cuvântului, închipuind versuri de-o rară splendoare. Ne poartă - din tăceri de geneză - prin „cuvânt zburător” și „înfrățit cu toate vârstele” prin „ochii scăpărători/ai vieții celor șapte/Universuri („Prin ochii scăpărători”), pentru ca tot acest periplu celest să fie încununat de imaginea femeii din lumină „ținând pe genunchi/umbra mea” („Împărtășirea uimirii”), pentru că altfel „Arde marea” și „Uită
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
-o două ,,tumbe” Și din proști, îi vezi cu ,,merțul” Alții cică-s mai isteți Prin politică-și fac veacul Dăi cu ,,gura” la ,,pereți”! Tot pe biet român ,,sireacul” Ca să treacă zisa punte Din proverbul strămoșesc. Ei s-au înfrățit cu dracul Și tot neamul pagânesc. Când ies însă la liman De nimic nu-și amintesc De te lasă făr’un ban Și-asta fiindcă ei ,,muncesc”. Chiar și cel ucigă-l sfinții N-are de ce să-i mai încurce
ŞI IUBIREA-I O PANTERĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341772_a_343101]
-
acum tot timpul zilei, acaparându-i pe cei mai expuși dintre noi. Apoi au început să asfalteze drumurile principale, s-a introldus curentul electric, radioficarea, aproape fiecare casă avea acum un difuzor care transmitea muzică populară și îndemnuri la munca înfrățită pe ogoare. Țin minte că la vârsta de șapte ani, m-au dat părinții la școală dar nu știu cum se face că mâncând o papară de la cei mai mari ca mine, am venit acasă plângând iar tata vorbind cu mama - parcă
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
le-ai părăsit niciodată, cu ce altceva îți condimentezi activitatea literară? - Îmi plac mult ,,lansările de carte’’, îmi place să cunosc autorii, poeții, scriitorii, îmi place să-i ascult, să mă bucur de realizarile lor, să leg prietenii, să-i înfrățesc pe cei din locuri diferite din țară( zilele trecute am cunoscut pe Ion Dodu Bălan la o lansare de carte de la Biblioteca Metropolitană). Fac parte de șapte ani din ,,Asociația Universul Prieteniei’’ care are în componența ei scriitori de pe toate
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
plecase vară plîngând am mers încet spre casă și-n suflet se lașase seară. PREA TÂRZIU ? Mai plouă, demult n-a plouat și iar mi-e dor de casă și de vii cînd mă duceam cu tata la arăt mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte ca iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculța prin câmpii
POEME ÎNSINGURATE de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341530_a_342859]
-
plecase vară plîngând am mers încet spre casă și-n suflet se lașase seară. PREA TÂRZIU ? Mai plouă, demult n-a plouat și iar mi-e dor de casă și de vii cînd mă duceam cu tata la arăt mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte ca iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculța prin câmpii
TITINA NICA ŢENE [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
așa în amorțirecînd m-am trezit plecase varaplîngând am mers încet spre casăși-n suflet se lașase seara.PREA TÂRZIU ? Mai plouă, demult n-a plouatși iar mi-e dor de casă și de viicînd mă duceam cu tata la aratmă înfrățeam cu orele târzii.Am avut un vis să plec departesă mă rup de oamenii din satdar toate sunt atâta de deșartecă iar mi-e dor să merg la semănatMi-e dor să alerg desculța prin câmpiipăsările -n codru să le ascultsă
TITINA NICA ŢENE [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
antologie, mi s-au derulat multe-n cap, de parcă aș fi trăit ultimele clipe și mi-aș fi văzut viața ca la film, dar cu viteză... interzisă. Pe multe le-am folosit în trilogia „Tovarăși de cameră”. În antologie am înfrățit polițiile de pe cele două maluri ale Prutului, cum am făcut și-n romanele amintite. Întîmplarea din R. Md, povestită de-un prieten de copilărie, care a rezolvat un caz ca-n filme, declarîndu-l pe unu’ mort („Ce facem cu ăsta
Istorioare cu poliţişti răi şi buni [Corola-blog/BlogPost/100681_a_101973]
-
Florile gândului”, dec. 2008, „Projet didactique”- revista „Actori pe scena educației” , nr.23, 2008, „Actori pe scena educației” , nr.23, 2008, „Faits de culture et civilisation françaises à travers le texte littéraire ”- revista „Congruențe”, Simian, 2008, ”- „Congruențe”, Simian, 2008, „Suntem înfrățiți cu școala...” - revista „2 în general”, 2008 , „La petite annonce”- fiche d’exploitation pédagogique, revista „Congruențe”, nr. 21-22, decembrie 2008, „2 în general”, 2008 , fiche d’exploitation pédagogique, „Congruențe”, nr. 21-22, decembrie 2008, „ A vendre, à louer”- scénario pédagogique, revista
DESPRE TEATRUL SOCIAL INTERACTIV PENTRU ELEVI SI CADRE DIDACTICE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344276_a_345605]
-
Incepând cu anul 2009, se numește Asociația francofilă Lugoj. In primii ani , membri asociației s-au ocupat , în mod special, cu activități de colectare și repartizare în școlile din Lugoj a mijloacelor școlare donate de Asociația Orleans-Lugoj. La Orleans, orașul înfrățit cu orașul nostru, asociața organiza campanii de strângere de fonduri pentru achiziționarea de materiale școlare, mobilier școlar, fond de carte, pentru școlile din Lugoj. Noi, la Lugoj, aveam sarcina de a repartiza aceste donații în funcție de nevoile fiecărei școli. Am profitat
DESPRE TEATRUL SOCIAL INTERACTIV PENTRU ELEVI SI CADRE DIDACTICE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344276_a_345605]
-
chiparoșilor și pinilor, luminând coroanele lor bogate, de un verde smarald, strălucitor. Și nu numai candoarea locului de unde privea misionarul darurile cerești pentru lumea aceasta, dar și priveliștea mai largă înspre mare, ce se întindea la infinit, până la hotarele orizontului înfrățit cu cerul, era de o strălucire și frumusețe fără seamăn! La poalele munților din jur, spre mare, se întindea strălucitorul oraș, această Genova renumită pentru bogățiile și cultura ei străveche, cunoscută încă din timpurile romanilor. Iată, acele clădiri maiestuoase, grădini
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
16 - Plante crescute din boabele scuturate, fără a fi semănate special, imediat după recoltarea unui lan de grâu sau alt gen de cereale (regionalism).] răsărită după ce grâul fusese recoltat. Au dat ploile și boabele scuturate din spice, au încolțit și înfrățit imediat, ajungând la un lat de palmă înălțime, tocmai bune de prins de buzele aspre ale boilor flămânzi. Chiar dacă Lili își purta cu greutate abdomenul în care micuțul prunc se pregătea de apariția pe lume, soțul a luat-o în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
menționat pentru prima oară în documente. La aceste evenimente deosebite din viața orașului Trossingen, pe lângă vizitatori din împrejurime și străinătate, au fost prezente și oficialitățile marilor capitale ale lumii, precum și televiziunea. Trossingen și partenerii străini Din anul 1974 Trossingen este înfrățit cu orașul francez Cluses. Una din arterele principale a orașului poartă numele orașului francez, Clusesstrasse. Din anul 1993 a luat ființa parteneriatul cu orașul Beaverton, din nord-vestul Statelor Unite ale Americii, aflat pe coasta de nord a Pacificului. În anul jubiliar 1997 s-
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
versanți abrupți. Neagra Șarului primește numeroși afluenți care izvorăsc de sub vârfurile cele mai înalte ce jalonează marele crater al Călimanului-Rețitiș, Pietricelu, Dumitrelu, Tarnița, Paltinu, Hârla, Băuca, pârâul Țiganului și, mai ales, pârâul Haitii cu ape mai bogate, care-și înfrățește undele cu cele ale Negrii Șarului în satul Gura Haitii. Neagra se varsă în Bistrița. Apele de pe frontul nord - estic al masivului sunt colectate de Călimănel, afluent al râului Neagra Șarului, care marchează contactul dintre eruptivul Călimanului și munții
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
ci glas de furtună cere! Uniți, neclintiți, nestăviliți, neîmblânziți romanii noștri pe tot globul rătăciți de acum într-o forță uriașa împietriți nu mai pot fi amăgiți, mințiți! Ne cerem iertare, că doar voi ne-ați trezit și ne-ați înfrățit, pe noi, cei de lacrimi copleșiți! Referință Bibliografică: Durere / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1779, Anul V, 14 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DURERE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377529_a_378858]
-
printr-o subtilă mișcare, ca pe cei ai unui orb... Nu mă întreba niciodată ce văd pentru că știa... am descoperit asta mult mai târziu, era jocul lui preferat care-i reușea de minune în copilarie, pentru că era ca și mine, înfrățit cu îngerii. Vedea lumile inundate de blândețe în care Armonia stăpânea toate întinderile, îngerii mesageri îndeplineau orice dorință pozitivă, creatoare, totul era numai IUBIRE ca într-o celulă vie aflată în timpul de înmulțire ( adică în mitoza) fară defect! Acasă, ne
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
rugăciunea e-o rotiță-n Univers.... XVI. ÎN AMINTIREA TA..., de Georgeta Muscă Oană, publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. În amintirea ta, am lunecat pe struna șipotului de izvor și-am plâns până când cerul și-a înfrățit lacrima cu a mea, plouând în neștire. În amintirea ta, am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire, m-am strecurat în miezul înțelegerii terestre și am aprins rugul răbdării. În amintirea ta, am nins cu lumină până când gândul mi-
GEORGETA MUSCĂ OANĂ [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
dorință minerală în fibre-nsângerate, am plâns până când am devenit apă... Am înțeles nerostirea și m-am închis într-un cuvânt... tăcere... Citește mai mult În amintirea ta,am lunecat pe struna șipotului de izvorși-am plâns până când cerul și-a înfrățit lacrimacu a mea, plouând în neștire.În amintirea ta,am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire,m-am strecurat în miezul înțelegerii terestreși am aprins rugul răbdării. În amintirea ta,am nins cu lumină până când gândul mi-a albit
GEORGETA MUSCĂ OANĂ [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
brâu nalt din piatră de râu și-n cap de povârniș, nu se afla-n pericol, nu! Deci era bine că dormeai! Primejdia era aproape numai de poiata păsărilor și de adăpostul caprelor. Într-acolo îmi îndreptasem pașii în bezna înfrățită cu înverșunarea de ape. Eliberate de sub încuietori, găinile își luară zbor înspre acoperișuri ori crengile mai joase ale dudului din apropiere. Chiar zâmbisem în mine când le descoperisem ogoindu-se așa! Erau învățate să se-nalțe spre ramurile copacului! Nu
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
2016 Alai Mâinile vântului mângâie duios Pletele lungi ale câmpului, Fredonând tandru și melodios Simfonia de iubire a începutului. Pleopele ierbii-s unduitoare Sub palmele adierii seninului... Bat timid la porțile de soare, Pline de lumină ale răsăritului. S-au înfrățit florile-n tăcere, S-aducă în privire colț de rai... Să-nmiresmeze lumea în simțire Cu-al vieții veșnice sublim alai. Cluj Napoca 26 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Ecou etern de viață / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944
ECOU ETERN DE VIAŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381918_a_383247]
-
smârcuri de copaci, între care, cel mai sus se înălțau palmierii. În lagunele de la marginea fluviului răsăreau vegetații încântătoare de lotus, înflorind maiestuos. Mai erau și pâlcuri de papirus cu coroane armonioase, lucitoare, reflectând bunătatea și lumina soarelui. Dincolo de tufărișul înfrățit cu ape, se vedeau maluri înalte, galbene precum spicele grâului, pe care creșteau pâlcuri de pomi mândri, veșnic verzi, de palmieri și livezi de măslin ori de rodii. Dacă urcai dinspre fluviu malurile înalte, arse de soare, rămâneai uimit la
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Minciuna sunt binecuvântate, Iar în lăcașuri sfinte domnesc fățărnicia Și preoții, exarhii sunt frați cu tâlhăria. Ne râde-o lume, frate, pe daci, pe noi ne râde, Biserica-mpărțită-i ca țara în partide... Obosit e câmpul, înrăit e omul, Nu se înfrățește ca-ntrecut cu pomul. S-a luat de mână cu Satana -om Care n-are țară- mamă, e un pui-dandon, Care zămislește să nască o boală, Să facă-o Moldovă mare, federală. Cum a lui Satană- prin foc adunată, Ce-azi
DOR ŞI AŞTEPTARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380436_a_381765]
-
iarna: voi pleca-n curând! când Marți leșină-n brațele lui Miercuri înseamnă vești - dar nu cobit de sfânt m-au consolat în aer elfii stranii mă-ndură la hotarul cu dragoni: am ascultat - eu surdul - grav litanii m-am înfrățit cu-amurguri de eoni mă iartă - doamnă - și mă părăsește miracole se cern din Norduri crude suntem mai singuri decât biete iude nimic în soartă nu deosebește ...un inorog se smârcâie-n fereastră dar i-am văzut de mult rotirea
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]