978 matches
-
-mi spui ceva complet diferit. Povestea lui George e mult mai credibilă decât a ta. Mai ales că Judy mi-a confirmat-o. Încercam din răsputeri să fiu rezonabilă. Îmi dădeam seama cât de furios era James, iar asta mă înfricoșa, dar, în același timp, încercam să-mi păstrez poziția. Te implor, Doamne, m-am rugat, dă-mi puterea să-i țin piept. Nu mă lăsa să ajung din nou să iau toată vina asupra mea. Știi, măcar o dată în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
măritată cu un țăran, este înjosit în mod îndrăzneț. De aceea ura ei este mai puternică decât în piesa lui Sofocle, eroina participând ea însăși la matricid. Deznodământul piesei cunoaște un reviriment din partea celor doi răzbunători ai lui Agamemnon care, înfricoșați de crimă, se scufundă într-un neașteptat regret. În piesa lui Sofocle, rechizitoriul Electrei este atât de bine condus, încât nu este de mirare că Oreste nu simte nici o mustrare de conștiință (spre deosebire de Euripide, după cum s-a văzută; din punct
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
abia atunci când taică-său îl îmbrăca. Apoi hrănitul. —Theo, micul dejun, gâfâia Hugo, abandonând lupta cu chingile scaunului. Nu reușea să le fixeze decât până la jumătate. Spera să fie de-ajuns. Momentul când trebuia să-l hrănească pe Theo îl înfricoșa pe Hugo aproape și mai tare decât toate celelalte ritualuri la un loc. Copilul, acum în vârstă de patru luni, trecuse pe mâncare solidă, ceea ce, pentru Hugo, era un mare ghinion. Nici Amanda, nici asistenta Harris nu fuseseră nevoite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de administrare. Mersul unui serviciu atârnă mult de autoritatea ce-o inspiră un bărbat cu judecată rece și incisivă, cu vederi clare, cu caracter just și onest, care nu se lasă nici ademenit de zâmbetele protectoare ale oamenilor zilei, nici înfricoșat de un cuvânt al lor de intimidare. Ales fără nici o privire la convingerile sale politice, el cată să întrunească în sine încrederea țării întregi. El poate fi și un om tecnic, dar exigențele de pură administrație fiind pentru acest post
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asemenea adunătură. Numai partid nu se mai poate numi, ci bandă de scelerați care desfide morala, se folosește de piroteala națiunii și de nemaipomenita indiferență morală acelui care ar avea drept sfântă datorie a ocroti pe cei slabi și a înfricoșa pe cei răi. {EminescuOpXII 224} Simeon Mihălescu, în pisma opiniunii care l-a acuzat cu atâta temei, a fost încărcat cu onoruri, mai cu seamă de când era să fie înecat în infamii. I s-a făcut un simulacru de instrucțiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se strâng valvârtej într-unul singur, negru, înfricoșător: iaca și lupul! Vine să mi se arate în carne și oase. Vrea să-mi dovedească faptul că există, că umblă și ziua, spre seară, chiar pe câmpul larg, că nu se înfricoșează. Vrea să-mi încerce curajul, de care am făcut atâta paradă! Cine m-a pus să mă declar viteaz, să mă cred zmeul-zmeilor? Am început să mân oile mai repede spre casă. Și de ce mă grăbeam, de ce mi se părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aliați de drum, resuscitați și "înnoiți" (cu C.V. pe palimpsest) s-a întâlnit în preajma "Dilemei" (sau prin alte părți) ca să repună în pagină problema, hotărâtă să rezolve piedica pusă de cultul lui Eminescu în fața "valahului" liber (fostul iobag inconștient, supus înfricoșat până la plecarea pe sus a Răposatului). Nu alta ar fi stavila cea mare în calea românului dornic să iasă în lume. Cultul lui Eminescu îl oprește să umble bezmetic prin Vestul care îl așteaptă nerăbdător să-i îndulcească traiul cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prezenți cei din Moldova... Stoian care va fi executat... Livinschi... El parcă a scăpat... Stoian a fost un om foarte rău și a fost executat În grupul lui Țurcanu... Cunoașteți povestea, așa... Și erau mai mulți dintre ei care erau Înfricoșați... Pe de altă parte, parcă-mi vine să-i cred acuma, pentru că Închisoarea de la Suceava a fost foarte dură... Poate să fi fost mai grea pentru că au avut acolo pe Țurcanu și pe Bogdanovici... Ați auzit de numele ăstea. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
peisaje. Dar n-a fost "mică", cum i-a păcălit proful, ci a durat cîteva ore și de-abia așteptau să se-ntoarcă la hotel, unde să se odihnească. Au făcut multe poze. N-au întîlnit niciun urs. S-au înfricoșat, uitîndu-se de pe un pisc la prăpastia în care te prăbușeai imediat, dacă nu erai atent sau dacă cineva te împingea. S-au întors rupți de oboseală. Aerul de munte, le spunea proful. Dac-ai găsit un motiv bun, parcă ți
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la catolicism și trăind „liber” cu un cardinal, trăind după pofta inimii și scriind ce-i trecea prin minte. Era foarte pasionată, nu cum își închipuie „leneșii de inimă”, că era rece! Printre calitățile prețuite erau acestea: să nu fii înfricoșat, pentru că Domnul îngrijește de noi tot timpul! Citind, mi-am amintit de visul de azi-noapte: priveam o pictură veche și deodată am văzut ochii Domnului vii, mă privea cu o infinită bunătate. Toată ziua am fost fericită din cauza acestui vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
În orice caz, Kerstin mi-a povestit mult despre tine, și ea te iubește într-adevăr foarte mult: te admiră mult. Mon Dieu, cine nu te iubește și cine nu te admiră? Ești într-adevăr răsfățată, știi, asta uneori mă înfricoșează. Ți-am citit eseul despre Istrati și mi-a încălzit inima. Ce sensibilitate extraordinară! Mă simt ca un subdezvoltat. Ce prospețime ai! Ești un miracol, mon miracle! Mâine dimineață, foarte devreme, voi zbura la Helsinki, unde voi rămâne câteva zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pentru a mă deplasa pe teren. Uneori însă trebuia să merg singură pe teren la Ghiduleasa. Într-o dimineață atelajul era gata de drum. Am luat mapa cu acte și m-am urcat în șaretă. Armăsarul nărăvaș nu mă mai înfricoșa, dar aveam o strângere de inimă atunci când plecam singură pe teren. Odată ieșită pe poarta primăriei nu am mai putut să l opresc până la o fermă ce se afla undeva pe deal. Acolo era un iaz amenajat de săteni, special
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
liberă!.. - Dacă tu ești fericit, sunt și eu fericită! În dormitor plana o atmosferă apăsătoare, vorbe nespuse, acuzații nefondate, ca înaintea prăbușirii unui edificiu. Stăteam unul lângă celălalt fară să ne atingem. Patul devenise parcă un mormânt și fiecare era înfricoșat să spună ce gândește. În cele din urmă, ea rupse tăcerea: -Nu vreau să suferi, pentru că într-adevăr te iubesc. Și nici nu vreau ca tu să mă faci să sufăr, dar dacă nu mă vei mai dori, voi suferi
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
se vedea cerul înstelat al nopții, greierii cântau monoton, în ritm precis, iar de la parter venea miros îmbietor de mâncare. În casă era o tăcere de mormânt. Costash avea multe obiecte de artă, demne de invidiat. Începusem chiar să mă înfricoșez. Aveam sentimentul straniu că fusesem invitat aici, nu din exces de ospitalitate, ci cu totul din alte motive. Mi se părea că cineva încearcă să mă folosească fără voia mea. Cuvintele lui: “Ai fost ales!” mă duceau cu gândul la
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
ars la ficați când i-au sosit actele de divorț și i-am spus, așa cum plănuisem să fac, „Hai să ne căsătorim,“ și ea a dat pur și simplu din cap că nu. Apoi mi-am adus aminte cum odată, înfricoșată de spectrul unei sarcini, lăsase să-i scape cât de frică îi era să îi mărturisească lui taică-său că eu eram tatăl. Unde la început acest lucru mă dezamăgise și apoi mă sâcâise nespus, acum mă făcea să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să se arate netulburat când a trecut prin piață, și el și Stella puși la patru ace, ca de obicei. Cu cât mai calm arăta, cu atât mai dezastruasă era situația, și mi-a părut rău de el. Stella era înfricoșată. De câteva ori a încercat să-mi dea de înțeles că i-ar fi plăcut să stăm de vorbă despre asta. Nu mi s-a părut nici un moment nefiresc faptul că eu eram persoana cu care dorea ea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
scos sub amenințări nouă evrei din locuințe - și Întrucât unul dintre evrei era surd și n-a auzit ordinul, au năvălit toți trei asupra lui „și l-au bătut atât de mult până a murit”. În scopul de a-i Înfricoșa pe evrei Elena XE "Elena, Martinescu" a Întors cadavrul și i-a deschis gura. Un soldat german a intervenit și a cerut celor trei să-i lase În pace pe evrei. În timp ce evreii erau duși la Chestură, Elena XE "Elena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
cadavre rânduite (vezi infra). Aranjarea morților În curte După deschiderea focului asupra evreilor se creaseră „mormane de cadavre În curtea Chesturii, lângă poartă și lângă zid”. Și Înainte de asta erau cadavre În curte - chiar la intrare, un morman de cadavre Înfricoșase Înainte de amiază pe femeile și copiii care trebuiau să treacă pe lângă ele În drumul lor spre libertate. Dar de data aceasta curtea semăna cu un câmp de luptă. „Măcelul cu bâtele și arme automate a ținut până la ora 7-8 seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
văzut la sinagogă, s-a dovedit, fără nici o Îndoială, din depoziția lui Atudorei XE "Atudorei" (vezi infra), că În sinagogă nu a fost nici un german (putea fi și un soldat român care purta chipiu de soldat german, pentru a-i Înfricoșa și mai mult pe evrei). Spre deosebire de evrei, țiganii și românii care nu s-au Întâlnit cu soldați germani, oricine a fost implicat În crimele de la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" „a văzut” peste tot germani și a Încercat să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
li se spunea) că nenorocirea lor este mai mică În comparație cu ce se Întâmpla, chiar În acele zile, pe teritoriul Basarabiei XE "Basarabiei" - acolo sunt uciși toți evreii. Însă știrea nu-i putea consola pe evreii din Iași, ci să-i Înfricoșeze și mai mult - de unde spaima Îngrozitoare care i-a cuprins pe toți, că Armata română Își va duce misiunea la bun sfârșit. În ciuda doliului În care se afla Comunitatea, fruntașii ei au Încercat să salveze câțiva evrei din convoi, obținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
și să-și petreacă convalescența la Brian și Gabriel. Gabriel îi făcuse propunerea și Stella acceptase. Era semnificativ faptul că Stella nu dorea să se întoarcă în casa ei. Și această semnificație, asupra căreia nimeni nu făcuse vreun comentariu, o înfricoșa pe Gabriel. George nu venise să-și vadă soția. Deși dorea ca Stella să se mute la ei. Gabriel se temea și era străbătută de un freamăt care o făcea să vibreze în armonie cu fiorul vinovat, iscat de apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pregătită să vegheze și să aștepte pentru că, așa cum spunea ea, George „o interesa în mod absolut“. Ceea ce însemna și că „îl iubea în mod absolut“, cu întreaga ei făptură intensă, aproape fanatică. Unii comentau că Stella era pur și simplu înfricoșată de George, alții o condamnau pentru că-l „abandonase“. S-a spus că moartea lui Rozanov a determinat-o pe ea să se întoarcă, iar pe George l-a temperat și, într-un mod vizibil, dar greu de definit, l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Brandy toată viața. Teatrul continuu, non-stop, în direct al lui Brandy Alexander, dar din ce în ce mai în reluare pe clipă ce trece. Doar ca să-mi joc puțin rolul, iau mâna lui Brandy în mâna mea. E-un gest frumos, dar apoi mă înfricoșează riscul bolilor patogene transmise prin sânge, și-apoi bum, tavanul din sufragerie se prăbușește și scântei și tăciuni țâșnesc către noi dinspre ușă. — Chiar dacă nu mă poți iubi, povestește-mi măcar viața mea, zice Brandy. O fată nu poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
se mai sfii și mă sărută, apoi își puse șorțul pentru bucătărie. - Mă bucur pentru dumneavoastră, nici nu vă închipuiți ce mult! - Mie îmi pare rău de cei înlăturați, fără nici un motiv, spusei. Nu e bine... - Își curăță terenul ca să înfricoșeze pe toți și să-și facă loc. Asta e. Sigur că nu e nici unul din dânșii vinovat. Ce vinovăție să aibă? I-ar fi înlăturat pe toți dacă ar fi putut, v-am spus eu, domnule judecător și ziceați că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mare și, mai ales - lucru de neiertat - În fața atâtor martori. Cei câțiva care fuseseră de față răspândiseră vorba și, zeci de ani după aceea, mult după moartea celui ce le rostise Întâia oară Într-o Împrejurare care pe moment Îl Înfricoșa cu spaimele necunoscutului, dar de care mai târziu avea să-și aducă aminte cu plăcere și chiar cu acea micuță duioșie pe care Îi Îngăduia s-o aibă sufletul lui necomplicat și mintea cam puțină, zicerea lui, despre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]