919 matches
-
cei de-acasă, și cei de la cămin. Pe drumul spre maternitate, Jeep-ul a fost condus de un șofer. D-na directoare și femeia de serviciu, au fost mutate într-un Mercedes. Asistenta socială, cu Romina, asistau la discuția tatălui înfrigurat, cu medicul: Doctore, pregătește-ți sala de nașteri, că-i ziua când ți-o pus D-zeu mâna-n cap...sau îi ultima zi din viața ta! Soțul aistentei sociale era polițist. Aș fi putut să-l sun, dar eram
ÎN LUMEA CELOR CU BANI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367258_a_368587]
-
a pus un foc nimicitor pe întreaga ființă a bietei Lena. Cuprinsă de setea arzătoare a dragostei, Lena așteaptă ca arsă iubitul care nu mai apărea. Sarea la geam părându-i-se că a auzit un strigăt, o șoaptă și înfrigurata de atâta așteptare întreabă halucinant: „Cine ești?”. Și nu era niciun strigat la geamul ei și nici măcar șoaptă nu era și îndrăgostită se topea în uitare. Plutea singuratica prin lumi puștii cum trece prin apă de munte păstrăvul iute că
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
aude muzica sferelor în mișcare Într-un ochi-a pământului se-oglindește... O stea pâlpâind ce-acum se-odihnește Zorii stufoși prin hăuri se-arată, Luna-i pe cer și nu se dă plecată! Zăpada-n noaptea neagră-a adormit Înfrigurată-i Luna și-n ceruri s-a pitit. E dimineață și mi-ar prinde bine ... Pare ciudat...o incursiune-n mine, Toate drumurile arată cam la fel E-o alegere la noroc ar spune el.... Între rău și bine există-alternative
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]
-
și neînsemnata unde avea să ia ființă adevărată poveste de Crăciun. E veche povestea și nouă totodată, începutul ei se pierde în negura timpului, insă ecoul ei străbate secole de-a rândul până în zilele noastre și în fiecare an retrăim înfrigurați prima seară de Ajun: un prunc, o iesle și o promisiune...an de an povestea este ascultata de copii, părinți, nepoți, fără să-și piardă din farmec sau mister. Cand Isus s-a născut, un prunc nevinovat, omenirea nu L-
DESCHIDE UȘA, CREȘTINE… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368696_a_370025]
-
șolduri atrăgând-o spre el, să-i simtă pasiunea declanșată de sărutările sale fierbinți, împrăștiate cu dărnicie pe tot corpul. Cobora lin, pipăind cu buzele și limba dintre superbii săi sâni, desenând adevărate geometrii, în jurul ombilicului, continuând apoi căutările sale înfrigurate din ce în ce mai jos, până ce capul se scufundă între șoldurile fetei, în timp ce aceasta îl mângâia pe creștet ca în transă, răsfirându-și degetele printre pletele sale, cu ochii scânteind de sclipiri vicioase. Cerul se mai curăță de nori, iar lumina lunii pătrundea
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
DORINȚA Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Lacrima inimii tale îmi mângâie dorința prea plină, prea goală, rug aprins al speranței tăvălește amintiri, fierbe iluzii și sânge, atinge cu sete gânduri înfrigurate, le conduce, vulcanic, prin vene firave cu strigăt de luptă. Unghii ascuțite de suferință se-nfig în clipe uzate, rup fâșii de timp, sculptează piatra unui suflet rătăcit pe valuri de aroganță, servește culori gri la micul dejun în tandem
LACRIMA INIMII TALE ÎMI MÂNGÂIE DORINŢA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349469_a_350798]
-
de zi, sufletul simte adierea tinereții trecute...și mai simte acea melancolie a gîndului, trezit parcă la..Viață. Astäzi a fost prima zi în care razele timide ale soarelui au mîngâiat fiecare frunză suavă și fiecare mugur inocent, de pe crenguțele înfrigurate ale copacilor golași... Pașii m-au dus, ca în fiecare început de primăvară, în parcul minunat din apropiere; privirea abia aștepta să se scalde în culorile minunate ale floricelelor, proaspăt răsădite în pământul... ursuz și rece. Vîntul adia ușor iar
PRIMA...ZI de DOINA THEISS în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350430_a_351759]
-
nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Potirul anotimpului din care timpul bea soare, primăvara anului 2015 a dat lumii muzicale românești sorbituri de tristețe și singurătate: compozitorul de muzică ușoară Marcel Dragomir s-a stins! Un început înfrigurat de martie face iarăși apologia nefastului destin de artist în cursă cu sine! Compozitorul ieșise mai de mult din verva scenei, ecranului, undelor radio și se retrăsese într-o relație interpersonală cu doar lumea sa interioară! „Îl iubesc ca pe
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
Limbii Române. 15 iunie 1889! „Iar timpul crește-n urma mea. Mă-ntunec...” „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată!...” 15 iunie 2011! Miroase-a flori de tei de Eminescu, în ziua în care pleoapele Poetului, grele de lumină, cădeau înfrigurate peste ne-marginile mării din Ultimul său Dor! ... Intrarea în Europa, cu sau fără Eminescu?! Vai, vouă, celor ce gândiți integrarea noastră în Poezia lumii fără-de-Numele Lui! Noi nu ne putem de-barasa de vocalele și consoanele ființei sale! Da, e
MIROASE-A FLORI DE TEI DE EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344498_a_345827]
-
de veacuri, hrănit de generații care cheamă pe toți românii în cetatea Bălgradului. Cele zece zile care au premers Adunării de la Alba Iulia au fost potrivit expresiei celui mai autorizat analist al ei, academicianul Ștefan Pascu, „cele mai entuziaste, mai înfrigurate și mai emoționante din istoria de până atunci a Transilvaniei“. Miracolul Marii Uniri a românilor din 1 Decembrie 1918 a rămas adânc întipărit în conștiința și ființa neamului românesc. Au fost momente de neuitat încărcate de adânci sentimente de emoție
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ În amintirea anilor mei tineri Tainele întunericului Acoperă drumurile. Bezna cuprinde șoseaua Și câmpul și ograda. Viscolește cu ger Și ploaie și ninsoare
LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348046_a_349375]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ În amintirea anilor mei tineri Tainele întunericului Acoperă drumurile. Bezna cuprinde șoseaua Și câmpul și ograda. Viscolește cu ger Și ploaie și ninsoare. Mașinile sunt derapate Pe margini de șosele blocate. Ceața orbește până și noaptea. Școala rămâne o oază
LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348046_a_349375]
-
o oază De lumină și de culoare. Îngheață apa pe table, Mâinile sunt degerate. Îngheață gerul din oase, Speranțele devin sfioase, Dar sufletele ne rămân calde Pentru a dărui lumii bunătate Și învățătură de carte. Elena Trifan Referință Bibliografică: LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1215, Anul IV, 29 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348046_a_349375]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CÂND DORUL... DOARE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Când dorul... doare Noaptea înfrigurată se furișează sub vălul de cristal al stelelor. Ora obosită se așează pe cadranul ceasului, să-și respire clipa trecătoare... Invăluită în tăcerea nopții, privesc de la fereastra camerei adormite, albastrul nemișcat, înghețat pe coama orizontului... Privirea-mi sculptează visul gândului
CÂND DORUL... DOARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347520_a_348849]
-
o răsfățau și îi alungă definitiv din memorie visul după amiezii de iulie, în prima sa zi de cazare la malul mării. Revenind în cameră cu prosopul înconjurându-i trupul tânăr, ștergându-și picăturile de apă ce străluceau pe pielea înfrigurată de răceală lor, o privi pe Cristina cum dormea liniștită, parcă fără nicio grijă, cu picioarele strânse și cu genunchii aduși până sub bărbie. Dormea ca un copil. O admiră cum respira liniștită. Foșnetul produs de prosop peste corp, o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mai găsesc plăcuțe! Nu se mai găsesc deloc! Tocmai acum, când campionii meritau să primească totul!Directorului îi este și rușine să mai iasă din birou. I-am dat o idee: Domnule director, dați-le ... ce anume? A întrebat directorul înfrigurat. Mergeți la o casă de schimb! I-am spus. Și schimbați la cursul pieții, elogiile noastre! Directorul m-a privit ca pe un marțian. Sunteți normal? Vedeți, domnule director, i-am spus, mama a fost președintă de sindicat, în vremuri
ELOGIUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361787_a_363116]
-
de la serviciu, unde am slujit Cuvântul. Aproape că nu mai trebuia să merg la biserică. Pentru că eram înconjurată de sfințișori și sfințișoare care, numai sfinți nu erau. Dar eu îi iubeam „la nemurire”. Mereu aleg câte o carte, o răsfoi înfrigurata, pofticioasa, flamanda și intru tiptil, cu sfiala, între copertele ei. De multe ori le iau cu mine-n poșetă. Veșnic am câte o carte-două cu mine. De aceea, gentile mele sunt foarte grele (ascund atâtea destine!) - și se strică repede
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
atunci când nu o pot face eu. Am intrat în biserica albă, locaș cald de închinăciune și îngenunchez la toate protectoarele icoane. Doamne, bat la ușa Ta ești a mea Nădejde, iară. Umbrește-l cu umbra Ta și protejează-l de înfriguratele temeri, de ură și deznădejde pe el.... pe dragul meu. După ce mi-am zidit toate rugăciunile, ies cu inima plină și privesc cerul. Știu Doamne, că m-ai auzit, pentru că mi-ai atins inima cu o lacrimă de ploaie. DORINȚĂ
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
de decembrie, dragul meu rătăcitor. Din cuvinte nespuse de dor ti-am impletit un semn, pentru frumoasa carte a vieții. Și l-am rugat cu lacrimi de cristal pe Luceafărul de dimineată să te lumineze atunci când, în noaptea albastră și înfrigurată cauți Cărarea spre inima mea. --------------------------------- Cristina OPREA Craiova-Turda 28 martie 2018 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - MESAJE POETICE (1) / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul VI, 28 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Oprea : Toate
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
urare. Fericire, steaua ta mi-atinse odihna pe câmp, În așteptarea lunii pline peste brazda-nghețată. Mă-ntorc spre tine, te privesc cu mirare, Mi-acordez strunele minții, Să-ți mai aducă o dată - omagiu - o șoaptă, Săți mai ridic o dată înfrigurată cântare. Apoi am să scriu istoria voastră Cu sânge și smoală la răscrucea de vise, Să se întoarcă spre tine însetatul, Să-și domolească tamborul mersului, Să-ți asculte, sorbind din tine, freamătul, Să-și mai vindece o dată oftatul. ---------------------------------------------------- POPESCU
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Acasa > Orizont > Portret > MARIUS ȚEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UȘOARE ROMÂNEȘTI...! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ar fi lipsă o pagină a povestei muzicii românești, aurită cu aur din minele culturii și artei patrimoniale, dacă
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
compuse de Marius Țeicu. Succesul și satisfacția se pot evalua și în aprecierile de care se bucură maestrul din partea publicului său de toate vârstele. Două drumuri uniforme al artistului și admiratorilor săi descriu de la început până azi zilele însorite, zilele înfrigurate, surâsurile, suspinele, binele, nebinele destinului muzicii ușoare românești de ieri și de azi. Ce indicii de perspectivă se proiectează spre și dinspre viitor, în legătură cu ea este greu de observat, dar speranța nu moare câtă vreme mai există la noi muzicieni
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
se proiectează spre și dinspre viitor, în legătură cu ea este greu de observat, dar speranța nu moare câtă vreme mai există la noi muzicieni ca Marius Țeicu! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marius Țeicu. Zilele însorite, zilele înfrigurate, binele, nebinele muzicii ușoare românești...! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul V, 25 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
nămeții mai presus de caseMiroase a iubire și a brad. Ne vom iubi o iarnă ca-n povesteși vei pleca apoi înmuguritCând primăvară îți va da de veste.Dar cât ți-i iarnă, eu ți-s dar menit.... V. MELANCOLIE ÎNFRIGURATA, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013. Eu ți-aș aprinde focul, iubitule, dar vezi... amnaru-i ud, iar frunzele de ploaie îmbibate, pe jarul verii, de-o vreme, tot plânge toamnă rece, și-n suflet
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]