7,435 matches
-
Ruxandra Cesereanu Nici o altă breaslă artistică nu se ceartă într-atît precum scriitorii. Deși despre artiștii plastici se spune că sînt la fel de orgolioși sau pătimași, totuși, nefiind niște virtuozi ai condeiului, ei nu au posibilitatea să se înfrunte în cuvinte scrise. Muzicienii, pare-se, trăiesc în sfere ceva mai înalte: chiar dacă și aici există rivalități, ei sublimează sau evita confruntările directe (la urma urmei, muzica este cea mai pură dintre arte). Au izbucnit, din 1990 încoace, tot soiul
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
rar cavalerești, cînd pătimașe, cînd din vîrful buzelor. Nu au lipsit atacul la persoană, pamfletul ("spadasinii" vădindu-se a fi, uneori, prea pătimași), dar și cordialitatea ori schimbul de idei. Constantă a fost întotdeauna pluralitatea opiniilor, fie că acestea se înfruntau virulent sau pașnic. S-au încheiat prietenii, alianțe și mezalianțe, ori s-a ajuns la dușmanii și ranchiuni pe viață. Toată paletă afectivității a fost desfășurată în spectacole la scenă deschisă ori în culise. Au existat chiar și numere de
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
în postcomunismul românesc: au existat chiar și literați considerați a fi "demolatori", fiindcă dărîmau "idoli" consacrați. Personal, am văzut și în acest gest tot un act sănătos. Mi s-a părut normal că scriitorii să dezbată, să combată, să se înfrunte. Agora literară funcționa perfect din punctul acesta de vedere, tehnic vorbind. "Mărfurile", fie ele idei, cărți, poziții, erau schimbate, negociate, investigate, puse sau nu sub semnul îndoielii, iar acest fapt era esențial. Ceea ce m-a neliniștit, însă, întotdeauna a fost
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui Macedonski deschis spre abisalitate. Iată o variantă a Nopții de mai, în felul în care Picasso "copia" în
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
favoarea de a se culcă și cu extravagantul rege al Franței pentru a obtine ajutor într-o confruntare armata. Cînd orașul e sleit de molima, iar bărbații, inclusiv iubitul, se întorc din bătălia navală, ea este aruncată în închisoare după ce - înfruntînd oprobriul - le susținuse moral pe soțiile pe cît de nobile, pe atît de neajutorate. La proces, iubitul riscă totul - reputația și mai ales liniștea familială - ca să-i ia apărarea. Impresionant este momentul cînd el cere tuturor celor cărora ea le
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
exilul politic era puțin numeros. Marea majoritate a emigranților erau exilați economic, veniți în Occident pentru a trăi mai bine, păstrînd relații utile cu ambasadele și cu regimul din țară. Doar 5-6 la suta erau cu adevarat exilați politic activi, înfruntînd toate riscurile unei astfel de alegeri. Există un cod moral al exilului, care separă net diaspora politică, de stînga comunistă din țară și din Occident, pe care trebuia să o combată prin orice mijloc. Din nefericire, multi așa-zis "rezistenți
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
estetică traduse. Cu idei socialiste - evident, un socialism utopic - (ceea ce explică publicarea lui în țară înainte de 1989), nu putea accepta degradarea comunistă a idealurilor de justiție și de libertate. În perioada teroarei culturale a stîngii, a avut curajul să o înfrunte, plătind și el, că puțini alții, prețul marginalizării. La Florența, l-am cunoscut pe Primo Conți, avangardist din grupul lui Marinetti, unul dintre puținii artiști de faima internațională care au rezistat sirenelor puterii comuniste din Italia. Prietenia cu istoricul de
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
din Moscova rîdeau în hohote cînd îi culegeau în manuscris zațul ediției întîi. Dar unul își aduce aminte spre ziua, căscînd pe parchet, pricina pentru care totuși e mai mare Molière și discuția este reluată de-a capo". Comunismul e înfruntat direct, prin portretizarea a însuși monstrului sau sacru, a lui Lenin, pe care autorul Porții negre nu numai că l-a zărit, dar și l-a radiografiat moralmente, cu o mare dexteritate, pe fundalul sistemului său dezumanizant, perfect intuit: "La
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Ornea este la fel de palpitant ca și a juca, pe calculator, un joc despre invadatorii spațiali. Nu știi cu ce să începi. Metamorfozele răului sînt de o luxurianță năucitoare și ai nevoie de sîngele rece al unui cosmonaut pentru a putea înfrunta puzderia de monstruleți care năvălește asupră-ți din pîntecele cărții-mamă. Să doborîm greșelile de logică, sau pe cele de limbă? Să demontăm amplele sale minciuni sau să stîrpim, mai întîi, tentacularele sale platitudini?" Căci Mircea Platon nu e capabil să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
nu afirm că romanele actuale, scurte, sunt ratate; nu, ele, în cazul că sunt bune, reușite, arată exemplul acomodării "instinctive", firești, ale cantității la tema propusă. Iar tema, dacă nu e minoră, nu este în nici un caz una care să înfrunte deceniile și să atragă atenția unor categorii variate de lectori." Răbdarea acestor categorii variate de lectori contează prea puțin pentru autorul de trilogii și tetralogii; Răspunderea iresponsabilității În vreme ce predicatorii sfîrșitului lumii au descoperit că acest spectacol se amînă pe o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
cerut vehement desființarea lor, altele care solicitau doar o reașezare și nu puține care ar fi vrut sa conserve totul așa cum a fost. Uniunea Artiștilor Plastici, spre deosebire de cea a Scriitorilor și de cea a Compozitorilor și Muzicologilor, a avut de înfruntat dificultăți mult mai mari decît adversitățile de principiu, dar și de administrat un patrimoniu incomparabil; unități industriale propriu-zise (Combinatul Fondului Plastic), o mică producție privată (aceea a obiectului artistic destinat nemijlocit pieței) și o activitate comercială adevărată (rețeaua de magazine
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
galeriile, care, deși nu produceau nimic în plan financiar, erau vitale pentru însăși existența artei, chiar dacă întreținerea lor cerea mari eforturi financiare. Bogată tocmai din aceste considerente, dar grevata sever de propria să bogăție, Uniunea Artiștilor Plastici a avut de înfruntat grave probleme de ordin economic, cum ar fi încetarea, practic, a activității Combinatului, dispariția cumpărătorilor și a comanditarilor tradiționali, dar și probleme de natură juridică, privind regimul de proprietate asupra unor spații care funcționează ca ateliere sau galerii. Din această
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
al întâlnirii: Corina Haiduc Luca, cronicar și critic literar, în prezent secretara ACSR, Aliona Munteanu, actriță, poetă și cântăreață, care ne-a purtat, cu vocea ei caldă, „în lumea sa” muzicală, doamna Ortansa Tudor, poetă și mulți alții, care au înfruntat iarna canadiană, ca să participe la acest eveniment de cultură. Au fost prezenți, bineînțeles și seniorii, membrii fondatori ai ACSR: scriitorii Alex Cetățeanu președintele Asociației, doamna Ionela Manolescu și Alteța sa Eugen Caraghiaur, așa cum i se adresa, cu respect, toată lumea. Am rămas
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi și distructive" și primește o definiție lungă și detaliată, cu un sens principal "a transforma un oraș, un teritoriu sau un intreg stat într-un cîmp de luptă, în care se înfrunta opozanți interni și adversari internaționali"- , cu o extensie semantica - "a face instabil un echilibru social sau o situație politică, prin manifestarea facțiunilor opuse" - și un uz figurat - "a provoca o situație de diviziune, în special ideologică, într-un sector în
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
Mariana Net Povestea fiului risipitor care se întoarce acasă e pildă celui ce are tăria de a-și asuma ceea ce alții - proști, dar legiune - cred a fi eșec. Iar pentru curajul de a înfrunta opinia publică, nici un vițel nu e prea gras. Fiul risipitor e, poate, un Ulise, desi Ulise e cu totul altfel judecat. Poate pentru că Odiseea e un basm al tinereții fără bătrînețe, dar cu happy ending fiindcă Penelopa a rămas acasă
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
vremuri rele, un fel de disidenta neîmblânzita. Galele de acum, la Costinești, unde stă vacanță celor tineri, ne întâmpină cu un alt fel de a-i consacră aplicația pentru comunicare: determinarea organizatorilor de a se instala printre generațiile care acum înfrunta viitorul cu anume prospețime "în cuget și simțire" și a le propune, gratuit, altceva decât atacul nocturn al discotecilor bombardând cerul cu rafale sonore obstinate. Nu există muzician de jazz care să răcnească în aplauze frenetice: "Asta seară vom fi
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
și avangardele domestice aferente transformate în modă oportunistă. Să tot merite s-o «servești»”. Pot fi de acord cu descrierea stării de fapt, dar nu îmi e clar cum anume oprimă aceasta libertatea cronicarului literar, care e dator, tocmai, să înfrunte (dintotdeauna și pentru totdeauna, s-ar zice) astfel de presiuni ideologice în virtutea credinței lui (naive, poate) în literatură pur și simplu. Ajung astfel la al doilea argument, de ordin, cum era de așteptat, strict estetic. Paul Cernat trasează, aici, harta
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
imaginarului colectiv. Prima e aceea a „tatălui rătăcitor”, pe care o știm prea bine din Odiseea lui Homer. Aceasta ține de palierul generic. Cea de-a doua, particulară, decurge din istoria recentă a Germaniei, care, odată cu Războiul, a avut de înfruntat convulsii dintre cele mai dure: nu mă refer numai la dezmembrare, ci și la sentimentul de culpă colectivă. Personajul lui Schlink e, ca și doctorul Deleanu de aici, un fiu al marii conflagrații. Despre tatăl său nu știe decât că
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
și pe Caragiale este faptul că unul a scris, dincolo de alte capodopere, romanul Os Maias, iar celălalt, dincolo de alte capodopere, piesa O scrisoare pierdută, unicate ce își consolidează valoarea pe măsura trecerii timpului. Cuplul luso-român Eça-Caragiale are toate șansele să înfrunte cu succes încă un secol.
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
de orbi cărora ulterior le-a oferit și permis de conducere sau țara în care sute de invalizi merg bine mersi. Singurii pentru care nu se găsesc bani cu adevărat sunt chiar acești copii, nevoiți să strângă din dinți își înfruntă handicapul cu stoicism și visează cu ardoare la lucrurile ce altora li se par firești. Să citești o carte, să mergi la școală sau pur și simplu să vezi. Nu să vezi cerul sau stelele. Să vezi dulapul ăla de
Băsescu ordonă, trepăduşii execută. Cu Mişcarea Populară înainte, marş! () [Corola-journal/Journalistic/25057_a_26382]
-
care să pedepsească lipsa de respect față de „Marseillaise”, decretată imn național în 1879, la 107 ani după ce Rouget de Lisle a compus o parte a textului și muzica, în scopul de a-i încuraja pe soldații Armatei Rinului care îi înfruntau la Strasbourg pe cei ai lui Leopold II, Împăratul Sfântului Imperiu Romano-Germanic și frate al Mariei Antoaneta. Adversar al lui Robespierre, Lisle a fost arestat de iacobini, eliberat, arestat din nou pentru datorii în timpul lui Ludovic XVIII și mort în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
Basarab". În fața liceului așteaptă grupuri de elevi îmbrăcați după ultima modă, cu nelipsitele căști din urechi dar și cu fumul ce iese din zecile de țigări aprinse. Dintr-un Passat coboară 5 băieți cu ochelarii de soare deja pregătiți să înfrunte umbra pe care o lasă castanii ce străjuiesc vechiul liceu, construit încă de pe vremea lui Cuza. Singurele care mai vin cu flori în mână sunt fetele. În rest, nicio emoție. Cu toții parcă se știu de o viață. Nici măcar "bobocii" nu
Generaţia Facebook: Bobocii din ziua de azi se cunosc cu mult timp înainte de prima zi de şcoală () [Corola-journal/Journalistic/25237_a_26562]
-
într-o noapte asemeni acesteia care acum îl vedea singuratic. Se simțea învins, și simțea înfrângerea aceasta cu un sentiment de vinovăție, provocat poate de amintirea acelui bărbat energic și aspru care fusese tatăl lui: unul din acei oameni care înfruntau cu curaj viața aceasta fugitivă și crudă, însă minunată în fiecare clipă a prezentului. În schimb, el fusese întotdeauna un contemplativ care suferea chinuitor senzația timpului care trece și duce cu el tot ce ne-am dori să dăinuie veșnic
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
și foarte uman. Priviți la televizor, cu o detașare de care l-am fi bănuit mai degrabă pe occidentalul Carrère, cei doi par niște simpli bătrâni „hăituiți, înghesuiți în colțul unei încăperi oarecare, nedormiți, ajutându-se unul pe altul să înfrunte moartea, ne-au dat o irepetabilă reprezentație demnă de tragediile lui Eschil ori Sofocle” (p. 280). Dincolo de încărcătura sa polemică, acest pasaj este unul dintre multele exemple ale manierei în care realul transcris, textualizat devine ficțiune. Fiindcă romanul biografic al
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
unui simbolism de proastă calitate, născut dintr-un mercenariat nemărturisit și necinstit: joci pentru noi, deși tot ceea ce știi ai învățat de la alții. Și atunci? Atunci, am decis să iau o pauză până când se vor relua campionatele în care se înfruntă cluburi zdravene, capitaliste. Și unde fotbalul e fotbal, și nu o țurcă vândută pe post de „campionat mondial.”
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]