1,889 matches
-
compoziție literară, având ca punct de sprijin zicala: ,,Vrabia mălai visează și calicul, praznic” Merg pe drum și zăpada îmi scârțâie sub talpa grea a bocancului. Nu știu de ce sunt trist. Pe lângă mine trec oameni grăbiți, în grupuri mici și înfundați cu totul în șube. E frig, îngrozitor de frig. Mai am puțin și trebuie să ies din sat. poate că de aceea nu mă simt prea bine. Totdeauna mă întristează bucata asta de drum. Iată și ultima casă. Unu, doi, trei
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
doar trenuri de marfă. Sala de așteptare clasa I a fost transformată În „Bufet-Restaurant”, cea de clasa a II-a În depozit de sticle și diverse ambalaje. Birourile au rămas aceleași. Ca și mutrele funcționarilor: importante, grave, cu toate că liniile se Înfundă În dealul Împădurit din apropiere. Ciudat era faptul că fețele clienților așezați la mese păstrau aerul preocupat al călătorilor de altădată. Ascultau distrați vorbe În doi peri, cu urechea la pândă, gata să prindă cel mai slab zvon de plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sau pulpe. Atmosfera se destinse din nou abia când se observă cu Încântare că nașul nu folosea nici cuțitul, nici furculița, În spiritul unei tradiții sănătoase care spune că nu e bine să lași pasărea din mână. Ațipi cu mâinile Înfundate În buzunarele adânci ale jachetei bej, pure laine, cu glugă tivită cu vulpe polară. Sub jachetă simțea căldura protectoare a shetlandului pufos, luat direct pe piele, destul de larg ca să ascundă rotunjimea sânilor și delicatețea taliei. O treziră muzica și glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dându-mi nepăsătoare de veste că nu va lua parte la discuția asta. — Fie, am zis. Am pus palma peste paharul plin de hârtii și l-am scuturat de câteva ori, așa cum scuturi un glob de cristal. Fâșiuțele dinăuntru foșniră înfundat la fiecare mișcare, dar nimic altceva nu se schimbă. M-am dus la perete și m-am așezat cu spatele lipit de el, simțind podeaua dură prin jeanși. În mijlocul acelui spațiu cenușiu, Orpheus stătea tăcut aidoma colajului de nimicuri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
a contribuit mult la exilul lui Mircea Eliade. Cu ajutorul colegilor de breaslă și-al lui Breslașu, au fost fugăriți din țară și Vintilă Horea, și Cioran, și Paul Sterian, și Horia Stamatu. Crainic, Gyr, Voiculescu, Dinu Pillat, Noica, Streinu au înfundat pușcăria. Cînd Vasile Voiculescu i-a cerut ajutor, Zaharia Stancu i l-a refuzat. Bogza, la fel. Atotputernicul Beniuc a declarat că nu l-a cunoscut bine. Prietenul Ion Marin Sadoveanu a intrat instantaneu într-o criză de angină. "Factorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
beat. Milițianul beat. Femei cărînd saci. Ciorchinele de chipuri (curioase, rele, disprețuitoare, cînd l-au arestat pe bunuțu) nu-i de uitat. Nu i-a oprit nici aerul mîhnit al bunei Leonora să-și arate satisfacția tîmpă: "I s-o-nfundat și popii, hă-tu-i!"; Tataia popa e la zdup!" Bunuțu s-a întors din pușcărie cu palma dreaptă marcată de-o cicatrice urîtă. Cum i-or fi făcut-o? Despre timpul scurs la baș-bulubaș (închisorii așa-i spunea, cronicărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
boli contagioase: "doctrină antirațională", "rămășițe idealiste", "teoretician al formelor în descompunere ale artei burgheze". Vitner l-a "epurat" în '48 din universitate, ca să-i ia locul, și a rămas profesor peste vîrsta pensionării. Să nu fi "aderat"? Tu ce crezi? Înfunda pușcăria? Așa este, i-a fost frică de teroarea marginalizării. Planul stalinist era eficace: te opuneai, primeai pedeapsa, de la scoaterea din "cîmpul muncii" pînă la moarte civilă. S-a apărat de Ion Vitner, de Ileana Vrancea, de Vicu Mândra, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
recenzia n-a apărut. Nici mercenariatul nu mi-a fost de folos. N-am lăudat destul? N-am spirit lăudăcios§§§§§§ și pace. Mă doare unghia, mi-am ciocnit-o într-o piatră rebelă, făcînd cîțiva pași pe alee. Mi se înfundă pantofii în frunze. "Potcoave de frunze", spune Poetul. Dorin Tudoran. "Potcoave de catifea", îi răspunde o poetă (care se cam ignoră), Ștefania Oproescu. Tano își vîră colții într-o gutuie. Are expresia lui Mișu Negrițoiu cînd mestecă un smoc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aia care reînvie din cenușă. Cîtă putere mi-ar fi trebuit să fiu pasărea Phönix. Cum să fi fost Phönix după vîlvătaia Iordan, după incendiul Iordan, după jarul Iordan? Și cînd capturam o gripă, Iordan nu mă lăsa: în urechile înfundate auzeam concertele lui. Triluia la mine-n timpane cu Tartini, cu Brahms, cu Schumann. Cu concertul în cinci părți de Rameau. Sămînța de floare carnivoră care-i pătrunsese și-i crescuse-n plămîni l-a lăsat fără suflare. A murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fost și el caecus orbit de efecte de culoare, speriat de plein-air. Și Grigorescu? El n-a... Dar poate că nici n-o să se întîmple asta. Cuprins de Marea Lene a Sătulului, Tano doarme, cu pîntecul mulțumit. Carnea i-a înfundat urechile cu dopuri. Abia înaintez pe șoseaua în beznă. E atîta liniște încît, spus cu o imagine destul de obosită, ca și mine, aud "foșnetul" zăpezii. Mica melodie "Pe fiecare clipă bubuie un fir de nisip" Cristian Simionescu, Frunza asta umană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
furnicoiul uriaș, cavalerul vătaf, ce continuă să se joace în palma mea cu nepăsare, fără teama că l-aș putea vătăma. Apoi face o săritură și-și reia poziția de supraveghetor al convoiului furnicar. Tăcerea devine din ce în ce mai acută și îmi înfundă urechile, simt totuși o vibrație puternică în tot capul, ce e, în fapt, telefonul care sună. Îi vorbesc pe tonul cel mai firesc. Îmi răspunde la fel de firesc. Îi spun tot ce-ar fi trebuit să-i spun în toți anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
spuse Mihai Dinu plimbându-se agitat și aruncând catalogul pe catedră. Se exprima așa cum fusese, era și va fi în toate trecuturile, prezenturile și viitorurile repetabile, nervos. Un nemernic! A știut întotdeauna să se fofileze. Dar acum i s-a înfundat, deși l-am avertizat de mii de ori s-o lase mai moale, doar o viață avem și noi o împrăștiem. Ce-a făcut? întrebă Mioara. Ceea ce mă așteptam! răspunse Mihai răspicat. S-a confundat cu un personaj încât s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care exultau otrava energiilor către suprafață. Și pe care noi o bem, o mâncăm, o respirăm, o defecăm și iar ne-o însușim. Deci noi ne mâncăm propriul nostru interior, un act de scatofagie fără precedent spuse Președintele cu mâinile înfundate dezolant în buzunarele halatului de casă, singurul rămas nears cu țigara de foi din cele 3.548.000 de halate din garderobă. Domnilor, să luăm exemplul biblic! zise Mioara Alimentară. Să le-ncurcam limbile, ca în Babilon. Fiecare să chițăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi întîrziat și totul s-ar fi dus de rîpă, nici gînd că vouă v ar fi dat prin cap să o lăsați moartă, uite asta o să fac, o să mă șterg la cur cu ele, după care o să vi le înfund pe gît la amîndoi, prea v-ați făcut de cap, încearcă să-i sperie, fluturîndu-le cele două coli de hîrtie pe la nas. Delfina moare de nerăbdare să treacă ziua, nu mai are stare, se fîțîie pe taburet, lustruiește de cîteva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
s-o mai lungim, te-ai învîrtit de minune în viață, dacă te gîndești la ce-ai fost, și ce-ai ajuns, Geniule, dintr-un interlop care nu știa nici să scrie și să citească, care vagabonda pe străzi și înfunda pușcăriile, cînd la Doftana, cînd pivnița Văcăreștilor, tiran, șef de stat, academician, doctor, și chiar dacă țara asta se numește România și e o adunătură de secături fără cultură întocmai ca tine, asta nu-ți diminuează cu nimic din merite, ba
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că de la tine a învățat Angelina smiorcăiala, spune Roja, toate fițele și mofturile alea de fată mare. — Ba eu cred că Delfina le-a lămurit s-o lase mai moale, e convins Curistul, le-a speriat c-o să li se-nfunde într-o zi, că norma era depășită, că nu mai merita riscul. Fete deștepte, e de părere Părințelul, au știut cînd să se oprească, nu s-au auncat ca niște nesăbuite cu capul în necunoscut, apropo, zice, noi cînd o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
trebuie să iasă din scenă, așa zice aici. — Ce-ați spune, dom’Roja, întreabă Gulie, dacă într-o bună zi s-ar afla că Tiranul a mierlit avînd în buzunar o copie a Proclamației? — Pe care se pregătea s-o înfunde pe gît știa el cui, în cazul în care situația s-a fi schimbat în avantajul său, completează Dendé. — Cu alte cuvinte cei pe care-i hrănise la sîn atîta amar de ani, încurajați de tot felul de voci dubioase
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ceva nu merge cum trebuie între noi? zise Angelina. — Nu e mare scofală, dacă vă gîndiți că aproape în fiecare zi eu vă aduc corespondența, zise Poștașul. — Să fie totul chiar așa bătător la ochi? întrebă Angelina simțind că o înfundă plînsul, ducînd o palmă la frunte, începînd să-și maseze tîmplele. — E clar că Părințelul nu s-a schimbat cu nimic de cînd îl știu, zise Poștașul înghițind în sec, corectați-mă dacă greșesc, adăugă, mutîndu-și stînjenit privirea în altă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lua niciodată mai mult de cinci minute. Cînd era gata mai privea o dată la cele două teancuri, dorind parcă să se asigure că făcuse totul ca la carte. După aceea, pe cel mai subțire îl lua cu grijă și îl înfunda într unul din compartimentele genții căreia imediat îi încuia și cele două catarame. Abia după aceea se ocupa și de teancul mai voluminos, pe care înainte de a-l lega cu un șiret pe care îl avea de fiecare dată la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în direcția Unității, au luat-o și ei la picior într-acolo ca nu cumva să se piardă de gașcă. înainte să iasă din ascunzătoare își mai verifică o dată arma de la piept și încărcătoarele de rezervă pe care le avea înfundate în buzunarele pantalonilor. Totul era la locul său. Cu un ochi privi înspre gardul cimitirului, iar cu celălalt la cele două cadavre ale dictatorilor, înfășurate în foi de cort, lăsate de izbeliște pe acel teren viran din marginea Bucureștiului, la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
au pus cătușele s-a prăbușit cerul peste el. A sunat la ministru, la secretarul de stat și n-a reușit să-i contacteze. În arest a meditat pe îndelete și a aflat și vestea surpriză. Știi cine te-a înfundat? întreabă șoptit un anchetator. Opoziția. Nu. Te-a înfundat Motănel. Erai prea amic cu el și prea implicat în potlogării. Ce lighioană nerecunoscătoare! Cîte n-am făcut pentru el, să-l cocoț sus! Ușurel, că-l poți enerva și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
A sunat la ministru, la secretarul de stat și n-a reușit să-i contacteze. În arest a meditat pe îndelete și a aflat și vestea surpriză. Știi cine te-a înfundat? întreabă șoptit un anchetator. Opoziția. Nu. Te-a înfundat Motănel. Erai prea amic cu el și prea implicat în potlogării. Ce lighioană nerecunoscătoare! Cîte n-am făcut pentru el, să-l cocoț sus! Ușurel, că-l poți enerva și mai mult. Guran pe loc a trecut la opoziție. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
gospodăria sa era un aer de localitate montană. Viața se scurgea totuși pașnic, Gheorghe ofta mai des și Vasilică chițcăia de plăcere. Într-o noapte de smoală, Gheorghe, cu bulendre pregătite și cu o prăjină flexibilă, s-a apucat să înfunde țeava de scurgere, țeavă care trecea printr-un bloc de beton ce consolida terenul. Necazurile s-au adunat la taifas și au hotărît să se mute la Vasilică-șmecherul. Nu putem sparge zidul de consolidare, au decis specialiștii. Dar ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care au acceptat să meargă împreună. Dar liniștea a fost de scurtă durată. Tovarășii săi mergeau nebunește și el era prea obosit. Apoi, Dacia și-a făcut numărul obișnuit, adică a început să tușească, să pufnească. Evident că jiglorul era înfundat și trebuia curățat. Noi n-avem timp, au spus românii și au plecat ca din pușcă. Pădure, pădure, mașină staționată, cheag era cît încape și Gabriel era opărit rău. Aștepta să vină bandiții. Nu a trebuit să aștepte prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
voi în câteva zile, căcănarilor! Nu sunteți buni nici de zeama oului! La 4 dimineața se trezea înainte să tune tovarășul pedagog. Urletul sfâșia somnul precum lupul carnea lunii. Zorii erau ca niște resturi aruncate peste gardul abatorului, intestinele nopții înfundau rețeaua de canalizare a târgului. În carnea animalului tânăr, niciodată întuneric pe de-a-ntregul. La 4 dimineața pânza păianjenului se țesea în urzeală de lună plină. Noaptea se refugia prin ungherele târgului. Umbrele se ascundeau sub tencuiala zidurilor. Cântecul cucuvăilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]