917 matches
-
mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu si străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Tăranu-i ostenit... În așternut Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat, dar liniștit, Cu-n Tatăl Nostru tainic și profund, Ca soarele, spre-o altă zi de vară, Își trece carul dincolo de-amurg. Cu Dumnezeu, mereu, în gând și-n car, Cinstit, sărac, dar plin de biruință, El duce mai
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
voce... Laura! Doamne, Doamne! Ce o fi în capul meu?... Mai bine să mă spăl și să beau o cafea. Poate că-mi revin mai repede”, se gândi Laura și ieși din cameră cu pași mici, aproape pe vârful picioarelor, îngândurată. Împinse cu mare grijă ușa dormitorului de alături și deschise ochii mari să admire priveliștea din fața ei. Pe pat, în curmeziș, cu brațele și picioarele desfăcute larg, de parcă se așezase pe nisip la plajă, Daniela dormea dezgolită. Cearșaful era împins
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
izbindu-se cu toată forța în trupul plăpând al lui Lolek. Ochii săi mari îi întâlniră pe ai lui, iar mâinile li se împreunară fără voie. Uitând pentru o secundă de ce fuge, Ginka râse cu poftă, molipsindu-l și pe îngânduratul Lolek. - Scuză-mă!... - De ce fugi așa? S-a întâmplat ceva?, o interogă el scurt, privind în urma ei. - Ofițerii ăia mă urmăresc... răspunse precipitat. Inspirația de moment ori poate îndrăzneala instaurată brusc, îl făcu pe Lolek s-o ia de umăr
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
se mai pronunță și doctorii ăștia” își mormăi în barbă nemulțumirea, Costache Agarici. Cum să renunțe așa tam-¬nesam la mâna-i venerată. „Mai bine mor odată cu ea. La ce-i bună viața fără onoare?" mai mormăi el în timp ce traversa îngândurat holul de trecere din fața caselor de bilete. Mâna pe care voiau s-o amputeze îi adusese noroc. Avea în sfârșit o întâlnire decisivă, după o sumedenie de alte întâlniri ratate. Își găsise în cele din urmă jumătatea. Acceptase. Azi venea
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
treceau în fugă pe lângă noi, unii mai grăbiți, alții la pas mai domol. Fiecare avea povestea lui, noi o aveam pe a noastră. Și, cum mergeam noi pe drum, Criști fluturându-și haină și aruncându-și picioarele în părți, mama îngândurata și eu melancolica, în fața noastră apăru... tata... - Bună dimineață! salută el instinctiv. - Bună, Alexei! se auzi vocea mamei. Tata ducea în mâini o plasă cu banane. Criști începu să o privească, mai cu subînțeles, deja salivă... - Mă grăbesc, zise tata
JURNAL DE DUMINICĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362714_a_364043]
-
Acasa > Poezie > Credinta > COLINDUL BUCURIEI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului COLINDUL BUCURIEI În staul de oi, curat, Stă Crăciun îngândurat. Colindăm, Doamne, colindăm... Că Dumnezeu i-a lăsat, Darul sfânt la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... Două nuci și două mere, Să se ducă-n Rai cu ele. Colindăm, Doamne, colindăm... Dar Moșul Crăciun le-a dat Pruncilor la colindat. Colindăm
COLINDUL BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370120_a_371449]
-
de amintiri, păstrezi pe cele care-ți fac plăcere, când retrăiești atâtea împliniri ... Dar Cerului mai multe nu-i poți cere! Te-mpaci prea greu cu ce îți este dat... Regrete vin, te răscolesc și pleacă. Ai gust amar, oftezi îngândurat și sabie de dor i-ascunsă-n teacă. Dar te supui, gândind că Dumnezeu îi dă omului multe încercări, iar „ața” se va rupe tot mereu, lăsând o taină pusă în plecări . de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: A mai trecut un an
A MAI TRECUT UN AN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370149_a_371478]
-
frățiorii mei ? - Ei vor rămâne aici, cu viața lor obișnuită, cu grijile, preocupările și neputințele lor. - Bine, bine, dar eu ce trebuie să fac? - Tu...trebuie să ai foarte multă răbdare, și să aștepți clipa cea mare... - Tăcută, nedumerită și îngândurată, pasărea se uită îndelung la băiețel și cu ochii plini de lacrimi se întoarse la ale sale. Timpul trecea pe neașteptate și viața lui Profi devenise tot mai plictisitoare și umilitoare.Trăia un chin un complex față de frățiorii ei, pentru că
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
analitică și a putut să-și vadă din tabloul narativ al Reginei-Mamă, țara pe care Majestatea Sa Regele nu a îndepărtat-o din gând nicio clipă din viață. Regina-Mamă ilustra cu tristețe personalitatea Regelui Carol al II-lea, se confesa îngândurată și pătrunsă de suferință în legătură cu traumele sufletești pricinuite de Rege. Dar despre Majestatea sa Regele Mihai vorbea întotdeauna cu dragoste și cu admirație, mai presus inimii de mamă, dragostea și admirația pentru rangul de rege al fiului. Înfățișa momente din
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
în foale, de l-am simțit până în rărunchi și m-a cuprins o dulce amețeală, cu un efect ciudat de amorțire temporară a sentimentelor de rău și de pericol, pe care mi le trâmbița prăpăstiosul din interiorul meu. Am păfănit îngândurat fumul rezultat din arderea ierbii dracului și începusem să cred că sunt pe cale să mă ia Michiduță. „Prietene, ai feștelit-o!” mă „încuraja”, râzând sadic, idiotul din mine, resposabil cu inducerea stării de deznădejde. Mi-am derulat rapid filmul vieții
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > SACRIFICIUL IUBIRII - FRAGMENT DIN ROMAN ÎN LUCRU - Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1168 din 13 martie 2014 Toate Articolele Autorului * Doctorul Tomescu conducea mașina cu viteză redusă, îngândurat și oarecum încordat. Era foarte târziu, dar a hotărât să facă un ocol mare pentru a trece pe la spital și nu direct acasă pentru a se odihni. Ascultase cât se poate de atent tot ce-i povestiseră Iuliana și mama
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
descoperit la spital..., da, că l-au dus urgent acolo, nu au stat de căutări... Este adevărat, înțeleg...”. Cu aceste întrebări și răspunsuri în gând, absent la tot ce îl înconjura, traversase spațiul de la parcare în spital și străbătea holurile îngândurat. A intrat prin blocul operator pentru a scurta traseul și a câștiga timp, acesta având legătură directă cu secția de terapie intensivă. Aici a avut parte de tabloul specific secției. Era prea obișnuit cu acel gen de scene în care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
acolo unde își lăsase iubita și armatele de luptători. Când ajunse, toți îl întâmpinară cu urale ca pe un învingător ce era. Dar prințesa observă că este trist și zâmbește forțat. Îl întrebă care este pricina supărării lui. El răspunse îngândurat: - Cum să nu fiu supărat dacă nu i-am găsit vii pe cei care am vrut să-i eliberez din Temnița Troienelor Uriașe. Pe salvatorii mei, pe cei care s-au luptat cu slujitorii ticăloasei? Nu l-am găsit în
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
de dor pe prispe, iar copiii se zbenguiau cu iezii și cu mieii. Numai căsuța Durerii, de la marginea satului, avea ferestrele triste, iar grădina pustie și uscată. Pe prispa casei, maica Durere stătea pe un scăunel, rezemată în baston, privind îngândurată în gol. Izvorul lacrimilor îi secase. Din căsuță apăru și frumoasa Speranța, slăbită, cu cearcăne la ochi, cu fire albe la tâmple, dar și cu frumoasele plete blonde ondulate revărsate pe umeri. Rezemându-se de un stâlp al prispei, caută
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
adaug și friptură. Adică altă sută.. Polițistul o sesizează, strâmba ușor din nas, după care îmi spune că îmi face un mare favor. - Hai, lasă-i pe ăștia și cască ochii pe unde mergi pe drum! Am plecat și mai îngândurat. Capcane la tot pasul! Ajung cu greu la locul unde trebuia , rezolv problema și mă îndrept , încet, spre stația de tramvai. Evident, în sensul invers! De data asta am noroc și găsesc o toneta deschisă. Bineînțeles că în tramvai nici
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
pe lângă mine zâmbea, oare a acceptat aleasa inimii sale o invitație, oare a avut o reușită pe plan profesional, oare a aflat ca a fost angajat unde își dorea sau pur și simplu s-a trezit binedispus? Altă persoană este îngândurată, se gândește să facă o surpriză la cineva, vrea să pună lumea la cale, sau alterneaza între doua rezultate posibile care să îi schimbe viața? Fiecare avem sentimente transpuse în gânduri și fapte, avem o poveste și un drum care
SĂ FII FEMEIE... de DIANA ILIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354332_a_355661]
-
pe lângă mine zâmbea, oare a acceptat aleasă inimii sale o invitație, oare a avut o reușită pe plan profesional, oare a aflat că a fost angajat unde își dorea sau pur și simplu s-a trezit binedispus? Altă persoană este îngândurata, se gândește să facă o surpriză la cineva, vrea să pună lumea la cale, sau alternează între două rezultate posibile care să îi schimbe viața? Fiecare avem sentimente transpuse în gânduri și fapte, avem o poveste și un drum care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
pe lângă mine zâmbea, oare a acceptat aleasă inimii sale o invitație, oare a avut o reușită pe plan profesional, oare a aflat că a fost angajat unde își dorea sau pur și simplu s-a trezit binedispus?Altă persoană este îngândurata, se gândește să facă o surpriză la cineva, vrea să pună lumea la cale, sau alternează între două rezultate posibile care să îi schimbe viața? Fiecare avem sentimente transpuse în gânduri și fapte, avem o poveste și un drum care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
spre vârf ultima gutuie. Și, mai cu seamă, rezumativ, emblematic: Darul cel mai frumos primit vreodată - singurătatea. La un asemenea nivel, și într-o asemenea interferență de impulsuri lăuntrice, contemplare nu mai înseamnă o investigare vizuală simplă, eventual durativa și îngândurata, a suprafețelor. Ci, hrănita de răbdarea nesfârșita a singurătății, desprinsa de contingențe printr-un îndelung exercițiu meditativ și introspectiv, ea străbate învelișul lucrurilor (fără a-l ignoră, insă), progresând, pas cu pas, înspre esență. Și fiecare pas, fiecare etapă, fiecare
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
totul altfel perspectiva plecării lui Karl. Simțea o neliniște anscenstrală, neexplicabilă, în sufletul ei. În cele din urmă, văzându-l pe el mereu melancolic, îi zise: - Karl, la ce te gândesti acum? Ce se întâmplă cu tine? El însă rămânea îngândurat, ofta des și nu zicea nimic. Deodată, o privi drept în ochi, o mângăie pe păr, apoi îi zise, încurajând-o: - Vei vedea, Alice, totul va ieși bine! Voi moșteni averea mătușii mele și atunci tatăl tău nu va mai
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
-o iarăși pe Oara, ridicându-și în sfârșit ochii din podea: - Da’ nu-m’ zâci nimic? - Nu, nea Dine, n-am ce să-ț’ zâc! . . . Omul și-a pus palmele pe genunchi, s-a uitat iarăși la podea îndelung și îngândurat, după care s-a ridicat încetișor de pe scaun și a pornit spășit spre ușă, zicând: - Ei, fă, Oară, apăi eu mă duc, fă, zâua bună dară! S-a oprit apoi cu mâna pe clanța ușii, zicând încet, șoptit și fără
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi frunțile, nu poți să nu le remarci chipurile îmblânzite în lumina galbenă a lumânărilor. Ochii lucesc intens și se îndreaptă toți, ca la comandă, spre Părintele Nicolae Bordașiu. Este primit cu mare drag în mijlocul lor, îi sorb
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
Dandess Press, 2014 Să alerg cu sufletul la gură După tine Ce te-ai face fără mine? Fug spijinită de nevoi Pe câlcâiele de nădejde Ce mă duc singure Cunosc drumul Pentru că am picioarele amorțite De atâta zbor cu sufletul... Îngândurat Învoc lumina Să-mi deschidă calea către adevăr Te-am crezut suflet topit... după mine Mă arde un gând Acela ce se oglindește În mintea cea dintăi. Referință Bibliografică: Către adevăr... / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364
CĂTRE ADEVĂR... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353124_a_354453]
-
reapărut tancurile, s-a auzit sunetul alarmelor, zborul avioanelor ca urmare a căderii pe teritoriul patriei a rachetelor, amenințării teroriste care nu mai luau sfârșit. Au tresărit inimile tuturor într-un semn de solidaritate a întregii țări și nu numai, îngândurați, impresionați de, stau în adăposturi alături de părinți și bunici. ceea ce văd pe ecranele televizoarelor dar încrezători în soldații noștrii, în justețea cauzei pe care o apără. Impresionantă solidaritatea oamenilor în fața durerii, a nevoii de ajutor începând cu conducerea fiecărui loc
AŞTEPTAREA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353095_a_354424]
-
de credință, despre cum tânjesc să fiu. Mă gândesc că la fel ca mine, și cititorul trece prin aceleași lupte interioare și vreau să știe că nu este singurul. Vreau ca inima îndurerată a cititorului, sufletul mistuit de dor, mintea îngândurată să primească din Mâna Divină eliberare. Iar peste toate lucrurile, să nu uite că există Unul care veghează și care nu va îngădui nici o încercare peste puterea firească a fiecăruia de a o suporta. - Ai putea să ne faci un
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]