545 matches
-
Cîmpan scrie cu sufletul la gură, scrie abia respirând și respirând scriind. „Respirul tău lase semne/ pe rochia prealungă/ de nu-i mai văd capătul” (Te auzeam plângând). Aici, textul e împregnat cu emoție și talentul, și exercițiul scriitoricesc, se îngemănează ca aripile unei păsări. Despre păsări și zbor mai scrie poeta, și despre anotimpul literelor, si despre vântul care „spulberă anii”... Tot lumi locuite de oameni defel imaginari și printre care Elena M. Cîmpan își face meseria de scriitor. Scrie
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
mea, sprâncene multe”. Era primul succes public al micului artist, nu cu mult mai înalt decât fluierul! De atunci nu s-a mai despărțit de acest instrument. Cu el în ghiozdan a urmat școala elementară, la Novaci, apoi s-a îngemănat în interiorul său sufletesc, în conștiința și sângele inimii sale cu el. Începea să nu mai fie nici copilul, nici elevul Dumitru, începea să fie, odată cu absolvirea la Târgu-Jiu a liceului, artistul Dumitru Zamfira, pentru ca azi să fie maestrul! A urmat
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
cântec/ Vibrând pe note false“, „nu-i nimic fără iubire“, “e însoțit năvalnic de o vrajă”. El „dezmiardă în cuvinte“, e „bolnav de poezie” și „nu găsește antidot”, e „croit dintr-un aluat neînțeles”. La rândul ei, poezia trebuie să îngemăneze durerea cu viața, visul, realitatea (uneori parodiată), cu libertatea, speranța... Poezia finală, Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua, trage o perdea melancolică peste „geamul viu al iernilor din noi“, adesea „Strângându-ne la zâmbete cureaua”, concluzionând: „la poarta nopții nu
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
nimeni nu e decis să iasă din această strânsoare ferită cu mici adaosuri (Tunel) Eul, inteligent și iscoditor, doritor să dezlege enigma existenței proprii, traversează, în căutarea de sine, câteva etape, decelabile la o lectură atentă, dar funcționând, în genere, îngemănate în text. Contemplarea, mai întâi, ce se densifică în meditație, apoi meditația însăși, încununată, în cele din urmă, de interpretarea lirică a datelor aparenței (ale realității?): Înlăuntrul timpului cad frunze în moarte clinică pe fâșia dintre noapte și zi vântul
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
De parcă ar vrea să știe, Odată, să se întoarcă ... Desghiocat de lume , Stă suflet în visare, La margine de vreme, Cu zborul împăcat De mâna ce-o să-l cheme... Și-atât de trecător Se bucură suflarea, Când struna o îngână, Îngemănând de-a pururi Apus și clar de lună! Citește mai mult Atât de trecător...În ceasul umbrei,Și clipa de mărgeanMai tremură când pleacă,De parcă ar vrea să știe,Odată, să se întoarcă ...Desghiocat de lume ,Stă suflet în visare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
când pleacă,De parcă ar vrea să știe,Odată, să se întoarcă ...Desghiocat de lume ,Stă suflet în visare,La margine de vreme,Cu zborul împăcatDe mâna ce-o să-l cheme...Și-atât de trecătorSe bucură suflarea,Când struna o îngână,Îngemănând de-a pururiApus și clar de lună!... IV. CULORILE CLIPEI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2055 din 16 august 2016. Culorile clipei E crudă iară clipa, dar crește câte un pic; De mâine, naște bobul înlănțuit în spic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
vom întoarce într-o zi, din vol. Stigmate. Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) Destinul Aleșilor (al Strămoșilor noștri) se împletește întotdeauna cu sensul mistic al mărturisirii, cu sensul unic al existenței în care se întrupează eroismul dac și dreapta credință jertfelnică: „Îngemănați cu eternitatea, strigă înfiorat, dar cu pioșenie nemuritorul Vasile Marin, morții noștri, din lumea lor de dincolo, ne ocrotesc și ne îndreaptă pașii... Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alcătuiesc punctele cardinale pentru geografia spiritualității românești... Ei sunt izvorul de viață
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului "El le-a zis: „Nu vă înspăimântați! Căutați pe Isus din Nazaret care a fost răstignit: a înviat, nu este aici; iată locul unde Îl puseseră." (Marcu 16:6) Se-ngemănează noaptea cu zorii dimineții Și ziua de Sabat, aproape e sfârșită, O săptămână nouă e gata să înceapă, Pe Golgota e jale, căci lumea e mâhnită. E vie amintirea alegerii greșite, Când Iscarioteanul, Pe Isus L-a trădat, Când fu
MERGEȚI ȘI DAȚI DE VESTE, CRISTOS A ÎNVIAT! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373002_a_374331]
-
mașină neagră, de tip vechi, iar eu adoram mașinile cu iz interbelic. Se vedea că nu au o situație strălucită, însă erau fericiți. Se lasă seara... E momentul desăvârșirii unei zile pline de soare, nisip și mare. Nuanțe de albastru îngemănate cu roșu, portocaliu și violet se destind pe cer, ca o pictură în ulei. Ne îmbrăcăm în trening și ascultăm valurile cum dansează la mal. Ne luăm șezlongurile și aprindem lampa de gaz anti-țânțari. Tăcerea se lasă pentru câteva clipe
6 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345818_a_347147]
-
învăț cum să iau leacuri din inimi de cuvinte să trec atentă prin intimitatea celor nerostite încă ascult destăinuirile lor la lumina dorului privim răsăritul în fiecare 21 martie, de ziua Poeziei lângă prispa aprinsă de un alt răsărit iedera îngemănată cu zorii cântă după ceaiul din mentă sălbatică amețit de aroma unei lămâi autohtone vă iau cu mine pe cărarea cât firul de lumină galbenul din sânul lunii cununat cu albastrul răsucește întunericul pe tronul lumii se-ncoronează poezia alegerea
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
în vâltoarea norilor. Călătoria este “un fel particular și fantastic de a vedea și a simți” spunea Gerard de Nerval , scriitorul și călătorul entuziast francez iar călătoria în luna florilor, trebuie să o recunoaștem, mai ales spre locul natal, se îngemănează cu un elan aparte al drumeților de pretutindeni. “În luna maiului înflorit, fiți cu fața spre vacanță și cu dor de ducă !” spunea un împătimit al excursiilor montane, chiar dacă numai în week-end. Pentru aceia, care revin în țară, români de pe
VENIŢI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ ŞI LILIACUL E-NFLORIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347834_a_349163]
-
se împacă bine, de minune chiar. Se împacă foarte bine și cu matematica. Matematica, informatica, dar și literatura au în comun faptul că implică impozante construcții logice și estetice, de mare complexitate. Sunt înrudite prin frumusețea lor intrinsecă, perpetuă. Se îngemănează, se inspiră reciproc, evoluează împreună. A se vedea algebra și poezia din lumea arabă de demult. M.C.: Care carte a dvs. vă este cea mai apropiată de suflet? V.D.: Toate cele opt cărți scrise de mine până acum îmi sunt
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE DE MARIA CIOBOTARIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347363_a_348692]
-
copiii”, îmi spune Jara. O mulțime de verișori și verișoare întregesc o familie care este majoritară în acest sat de la marginea de vest a insulei. Cu toții încearcă să își croiască drum prin desișurile vieții în care tradițiile și noul se îngemănează și de multe ori amestecul lor devine derutant și greu de străbătut. Când însă se ivește o bucurie sau durere, nimeni nu uită că se numește De SILVA. Dipa este o femeie ceva mai robustă decât soțul ei, familia ei
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
spre bolta iubirii , iar acolo se cufundă în limpezimea celui mai distins sentiment. Adăpost îi sunt stelele pe genele cărora își așterne visele și dorintele și prin care sclipește în acorduri tremurătoare, cununat cu eternul. În poemele sale răsăritul se îngemănează cu asfințitul, fiindcă soarele sub ale cărui raze își odihnește sensurile este chiar lumina sfântă, țesută și brodată din firul credinței. Doar iubirea îi este focul ce mocnește între cursurile existenței, foc ce îi întreține simțurile și puterea de a
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
târziu, Constantin Brâncuși va „detrona” grandilocvența renascentistului, opunându-i cu îndârjire o nouă paradigmă a măiestriei sculpturale, înlocuind antropomorficul cu scheumorficul. Altfel zis, arta sa va coborî în abisurile minții și simțirii, pentru a scoate la lumină Ideea și Simbolul îngemănate în universalitatea Formei. Răspunsul lui Brâncuși, ca și cel al lui Einstein pe tărâmul fizicii, este, astfel, o nouă formulă. Die Gottesformei [Formula lui Dumnezeu] ar trebui privită începând cu planul al doilea, unde Romeo Niram plasează un diptic creaționist
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
la temelia noii societăți aspectele profund morale." - Părintele Nicolae, care este cea mai puternică amintire legată de Părintele Constantin Galeriu pe care o aveți? - N-aș putea să spun că este numai una. Viața mea legată de „Sfântul Silvestru" este îngemănată și cu viața Părintelui Constantin Galeriu, ca și cu viața lui Părintelui Ștefan Alexe, amândoi profesori universitari de prestigiu. Ei au știut să se dăruiască muncii spirituale cu credincioși care veneau la biserica noastră, mai ales în epoca de dinainte de
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
de Părintele Ștefan Alexe și de mine. Intelectualii aceștia nu arătau în mod direct că fac rezistență anticomunistă, dar toți veneau cu această senzație, cu această convingere că aici își pot întări trăirile creștine, sociale și economice, fiindcă toate sunt îngemănate pe drumul vieții. - Era o înțelegere tacită între intelectualii vremii și dumneavoastră, preoții? - În felul acesta, toți cei care căutau lumină puteau să vină să găsească lumina Lui Iisus Hristos care luminează oricând. Și aici, Părintele Constantin Galeriu și cei
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
un drum propriu. Versurile au o prospețime aparte care le conferă muzicalitate și farmec, însă. Micul univers liric al poetei are doar câteva paliere: dragostea pentru mama, dorul după ea, scurgerea anotimpurilor, așteptarea, remușcarea, tristețea, amintirea și lacrima care sunt îngemănate. Cu aceste elemente își construiește lumea. Mai puțin reprezentat este simțământul religios. Nici dragostea nu este elementul primordial, temelia pe care să construiască edificiul poetic, Vera Crăciun. Mai curând, iubirea de natură, de petala unei flori care o îmbrățișează cu
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
picioarele ei. Emoționată, i-se alătură. Dacă era posibil, ca barierele realității să fie depășite, atunci cu siguranță asta se întâmpla cu ei. Îmbrătișarea lui plină de afecțiune înflăcărată și împlinirea neobosită a speranței ei de a-l reîntâlni, se îngemănau în împletirea trupului cu sufletul si iubirea devenea explozia din care a fost creată lumea. ... speranța, credința...infinitul....bărbatul și femeia... *** -Mamă..mamă ... ce se întâmplă? Copilul..băiatul lor..devenise un bărbat matur și chipeș. “..Îți seamănă atât de bine
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]
-
pentru pădure Pieptăn pădurile cu palme răsfirate, Frunzelor le cânt din fluierele degetelor, Deasupra vârfurilor crestând ceruri Și printre crengi lăcrimând peste ape; În jurul sufletului m-adun mai aproape, Mereu mai aproape... Sapă adâncimi frunze ce cad, Cu rodul arborilor îngemănându-mă, Rădăcinile se satura pline de seva În culcușuri moi de soare cald; Pe culmile sufletului focuri mai ard, Încă mai ard... Uneori vine vremea cuvintelor, Alteori coboară din munte vraja pădurilor, Aburi de viață despletind marile, Cu ruga sufletului
CUVINTE PENTRU PĂDURE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348520_a_349849]
-
pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu răcească. Desigur, chiar așa și trebuie să arate locul! Merită văzut! Numai proastele alea au râs de mine: „ Auzi, merge la cer!” și râdeau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu răcească.Desigur, chiar așa și trebuie să arate locul! Merită văzut! Numai proastele alea au râs de mine: „ Auzi, merge la cer!” și râdeau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
-mbrățișare, în prag sau miez de noapte, când sânii prinși în palme par fructele pierzării, dar și cele mai coapte... Iar foamea de iubire e cea mai dulce foame când masa e servită, când trup cu trup se-mbină se-ngemănează inimi și EA e fericită... De-ți este dor... De-ți este dor, trezește-mă la noapte Și intră-n pat, ușor, ca fulg de nea! Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-am mușcat, iubita
DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345486_a_346815]
-
2016 Toate Articolele Autorului DESTINE Se cunoșteau demult și se iubeau Atât de mult încât formau un „EU’’, Doar unul pentru altul ei trăiau Și își spuneau ‚”iubita mea”, ”iubitul meu’’. Ca două lacrimi ce se împletesc Viețile lor erau îngemănate Dar lucrurile bune se sfârșesc Iar moartea crudă pune punct la toate. Când frunza cade-n unduiri de vânt Și tinerețea-i trandafir în floare Una din lacrimi fără un cuvânt Alunecă discret ,apoi ...dispare... S-a dus...s-a
DESTINE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377015_a_378344]
-
frumos mijloc de comunicare al participanților a fost poezia, care a suplinit pentru mulți limba oficială a Festivalului. Iubitorii de frumos s-au regăsit în versurile autorilor prezenți, chiar dacă majoritatea s- au întâlnit prima oară. Într-un cadru festiv, muzica îngemănată cu poezia, a dat savoare celor trei zile petrecute la Benidorm. Printre delegații țărilor participante, România a fost prezentă prin doamna Rodica Elena Lupu, scriitoare, poetă, om de televiziune și cultură, care a emoționat publicul spectator prin recitările deosebite ale
SPANIA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376574_a_377903]