1,064 matches
-
tehnice). Iată un text tehnoredactat astfel: Astfel se stinse În al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. Această tehnică
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Iată același citat, aliniat la centru: Astfel se stinse În al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. c) Alinierea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Iată același text aliniat la dreapta: Astfel se stinse În al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sal va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. d) Alinierea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe care mulți calculatoriști o ignoră: Astfel se stinse În al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. I. Funeriu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la subiecții normali. El citează în acest sens povestea indienilor Lakota care, cu numai câteva zile înaintea masacrării lor de către cavaleria americană la Wounded Knee, au executat un dans pentru întoarcerea bizonilor în prerii, pentru învierea strămoșilor morți și pentru îngroparea dușmanului alb sub un morman de gunoaie. Fără îndoială că indienii Lakota nu erau nebuni, dar se confruntau cu un dezastru a cărui intensitate le părea de nesuportat. Contextul și vârsta au implicații majore în răspunsul la întrebarea noastră. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
are consecințe patologice, cum sunt cele detaliate mai departe, cura analitică încearcă să suspende refularea. Paradoxal, aceste reprezentări care par uitate se sustrag uzurii timpului și sunt conservate în întregime, așa cum subliniază Freud, în comparația pe care o face cu îngroparea orașului Pompei. Refularea este o uitare intenționată întrucât joacă, la fel ca și celelalte mecanisme de apărare, un rol protector, chiar dacă efectele sale pot fi nocive. Duperey (1992), a cărui mărturie figurează printre exemplele prezentate mai departe în această secțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care iese de acolo și ia în stăpânire corpul istericului (1892-1893/1984). Câțiva ani mai târziu (1895/1965), Freud completează această imagine, dând asigurări că „fantoma răscumpărată își află în sfârșit odihna” imediat ce imaginea a reapărut în amintirea istericului; - o îngropare ce conservă ceea ce a fost ascuns, dar îl face inaccesibil, așa cum s-a întâmplat cu îngroparea sub lavă și cenușă a orașului Pompei (1907/1986); - un exaltat care, prin zarva pe care o face, perturbă derularea unei conferințe liniștite (1910
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1895/1965), Freud completează această imagine, dând asigurări că „fantoma răscumpărată își află în sfârșit odihna” imediat ce imaginea a reapărut în amintirea istericului; - o îngropare ce conservă ceea ce a fost ascuns, dar îl face inaccesibil, așa cum s-a întâmplat cu îngroparea sub lavă și cenușă a orașului Pompei (1907/1986); - un exaltat care, prin zarva pe care o face, perturbă derularea unei conferințe liniștite (1910/1991); - un duh rău, personaj de basm, a cărui putere malefică nu dispare decât dacă i
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
baie. Din acea zi, uită absolut tot ceea ce trăise până atunci. „Trebuie să păstrez impresia de a mă fi născut în dimineața în care ei au murit”, scrie ea. Pacienta numește această amnezie „vid negru, gaură neagră, ecran vid, ceață, îngroparea unei părți a vieții mele” și povestește istoria dureroasă a refulării sale în cartea Vălul negru. Consecințele acestei refulări - despre care ea recunoaște că au fost „un anticorp pentru durere” - sunt multiple. După propriile-i spuse, se simte sărăcită și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de chipuri plânse mi s-a impus privirii, pentru o clipă. Vocea lui Șah s-a auzit din nou, măturând parcă vedenia acelor obiecte funebre. A vorbit despre o moarte precedată de interogatorii, de torturi, de violuri. Și despre o îngropare într-un morman de cadavre, printre corpuri anonime... Am ajuns, în momentul acela, în curtea mare din fața unei foste ferme, transformată în restaurant. Îl urmam pe Șah ca un automat, am străbătut curtea de la un capăt la celălalt, am trecut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Refularea corespunde unei operațiuni psihice automate. Nu este vorba de o decizie sau de o acțiune determinată și conștientă, ci de un mecanism activat independent de voința subiectului, fără ca el să își dea seama și să fie conștient. Refularea permite îngroparea cât mai adânc în psihic, în inconștient a tot ceea ce constituie o amenințare pentru bunăstarea interioară. Permite astfel evitarea tensiunilor prea puternice și deci periculoase. Uitarea, care se referă fie la întreaga realitate (refulare completă a unei dorințe, a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
primi sau de a da în schimb. El exprimă o pulsiune de dominare ce ar putea merge până la a-l înjosi pe celălalt, a-l supune trup și suflet, a-l poseda total. A dormi, somn Somnul simbolizează, în vis, îngroparea potențialităților, neexploatarea sau nerecunoașterea resurselor. Indică în plus absența conștientizării. Este simbolul iluziei în care evoluează cel ce visează. Trezirea și toate formele sale derivate (ceas deșteptător, revelion) simbolizează ieșirea din iluzie și deci accesul la lumină și la adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a lui Isus. Tocmai excesul de virtute i-a atras pe cei șapte demoni În suflet, aceștia Împiedicând-o să devină theotokos. Maria Magdalena a fost cea care l-a convins pe Iosif din Arimateea să-și dea mormântul pentru Îngroparea lui Isus. După Înălțare, ea pleacă la Roma pentru a-i cere lui Tiberiu judecarea celor vinovați de răstignire. Apoi Încreștinează Galia, Împreună cu Lazăr și Maximin. Revine pentru scurtă vreme la Ierusalim, iar de acolo pleacă la Efes, unde se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la punerea În mormânt și la Înviere. Aflându-se În apropierea crucii, ea vede sânge amestecat cu apă țâșnind din coasta lui Isus, sânge, ca dar al iubirii, apă, ca simbol al Duhului Sfânt. În Sinoptice, ea mărturisește despre reala Îngropare a Domnului; aici mărturia ei capătă adâncime, referindu-se la sensul mistic al morții. Din punctul de vedere al lui De Boer e normal ca mărturia ei să fie subliniată, dat fiind că este vorba despre mărturia unei femei Într-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
anechoresen); și plecând, s-a spânzurat (kaˆ ¢pelqën ¢p»gxato). Iar arhiereii, luând arginții, au zis: Nu se cuvine să-i punem În visteria templului (korbanan), fiindcă sunt preț al sângelui. Sfătuindu-se, au cumpărat cu ei țarina olarului, pentru Îngroparea străinilor. De aceea a fost numită țarina aceea țarina sângelui, până astăzi. Atunci s-a Împlinit ce s-a grăit prin Ieremia profetul, care zice: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
spus aceasta nu pentru că-i păsa de cei săraci, ci pentru că era hoț (lestes) și, ținând punga [comună], lua (bastazo) daniile (ta ballomena, exact: cele ce se aruncau În pungă). Isus a zis: Las-o, ca să-l păstreze pentru ziua Îngropării Mele! Căci pe săraci Îi aveți Întotdeauna cu voi, pe Mine Însă nu mă aveți Întotdeauna” (12,4-8). Cele două elemente noi - vistiernic al apostolilor și hoț - vor face carieră de-a lungul secolelor. Ele accentuează și mai mult aporia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de propriul interes. Problema de ansamblu și de viitor este neglijată. Manifestarea gospodăririi resurselor naturale lipsește cu desăvârșire. În ultimii 24 de ani, cimitirele au fost acaparate de niște afaceriști, care încasează sume de bani din ce în ce mai mari, pentru a permite îngroparea unui cadavru uman, a unui mort. Înainte, cimitirele erau ale obștii. Toți morții erau îngropați în pământ, fără taxă. Se respecta circuitul natural al materiei. Acum moartea unor oameni este utilizată ca un pretext de a „mulge” sume de bani
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
spui: "Așa vorbește Domnul oștirilor: Tocmai așa voi zdrobi pe poporul acesta și cetatea aceasta, cum se sparge vasul unui olar, fără să poată fi făcut la loc. Și morții vor fi îngropați în Tofet, din lipsă de loc pentru îngropare. 12. Așa voi face locului acestuia, zice Domnul, și locuitorilor lui, și voi face cetatea aceasta ca Tofetul. 13. Casele Ierusalimului, și casele împăraților lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul, toate casele pe acoperișul cărora se aducea tămîie întregii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
pe pământ, îndată după naștere, pentru ca adevărata lui mamă să-l recunoască și să-i asigure o protecție divină, copiii și oamenii maturi, când sânt bolnavi, sânt așezați pe pământ și uneori chiar îngropați. Ritul echivalează cu o nouă naștere. Îngroparea simbolică, parțială sau totală, are aceeași valoare magico-religioasă ca și cufundarea în apă, botezul. Bolnavul este regenerat, se naște încă o dată. La fel se procedează pentru iertarea unui păcat sau pentru vindecarea unei boli a minții (aceasta din urmă prezentând
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o schimbare de regim deopotrivă ontologic și social: răposatul trebuie să treacă prin anumite încercări de care depinde propria lui soartă dincolo de mormânt, dar trebuie în același timp să fie recunoscut și acceptat de comunitatea morților. La unele popoare, doar îngroparea rituală confirmă moartea, cel care nu este înmormîntat după obicei nefiind socotit mort. În alte părți, moartea cuiva nu este recunoscută ca fiind adevărată decât după îndeplinirea ceremoniilor funerare sau când sufletul răposatului a fost însoțit prin ritualuri la noua
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se putea ajunge din nou la clipa aurorală dinaintea Creației, ceea ce înseamnă, în plan uman, întoarcerea la "fila albă" a existenței, la începutul absolut, când nimic nu era încă întinat, nimic nu era încă stricat. Pătrunderea în pântecele monstrului - sau "îngroparea" simbolică, sau izolarea în cabana inițiatică - echivalează cu o întoarcere în întunericul primordial, în Noaptea cosmică. Ieșirea din pântece, ori din cabana întunecoasă, ori din "mormîntul" inițiatic echivalează cu o cosmogonie. Moartea inițiatică repetă întoarcerea exemplară în Haos, pentru a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
aglomerație și condiții mizerabile sanitare, iar arderea cadavrelor În șanțuri comune datorită descărnării și lipsei grăsimei, scheletul omenesc a putut fi transformat repede În cenușă...! După cum se presupune, la dispariția zecilor de mii cadavre nu au participat deținuți:arderea ori Îngroparea acestor cadavre era făcută În exterior și numai de gărzi Înarmate și la depărtări de orice activitate omenească. Toate miile de victime văzute de mine În lagărul morții Văcărești, au fost omorâte ori au murit fără Îngrijiri medicale inexistente datorită
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
A scos un pistol la dumneata? — Nici un pistol. Dacă Sammler și-ar fi menținut bun echilibru, ar fi fost capabil să-i reziste lui Feffer. Dar echilibrul lui nu era bun. Coborâtul la metrou era o corvoadă. Mormântul, Elya, Moartea, Îngroparea, mausoleul Mezvinski. Dar a descoperit unde stai? zise Feffer. — Da, Feffer, mi-a luat urma. Cred că stătea cu ochii pe mine de ceva vreme. M-a urmărit În holul de la intrare. — Dar ce-a făcut, domnule Sammler!? Pentru Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o fantastică voință de supraviețuire - o simțeam anume pentru mine, un fel de strigăt - vopseaua ușor decolorată - numele din grădina publică, scris cu majuscule: KETI, iar mai jos: 1924 - 1941. Mâna de oameni care însoțise sicriul începu să părăsească locul îngropării, iar eu mă atașai doamnei, care, acum la întoarcere îmi spuse că va comanda un mic monument de marmură, de formă dreptunghiulară, la mijloc încrustată o cruce și numele celor trei în ordinea morții, cu datele lor. La poarta cimitirului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]