872 matches
-
Acasa > Versuri > Visare > SPERANȚE CREIONATE Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă îmi înnod gândurile, Voi avea un tărâm de flori. Dacă creionez zborul în culori parfumate. Voi dobândi secundele amurgului meu verde. Dacă ating cerul cu palma, Voi renaște în nopțile pline. Dacă zâmbetul senin îmi mângâie fața, Fiecare rază de curcubeu o
SPERANŢE CREIONATE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352897_a_354226]
-
scriau pe drumul spre mare... Cu vechi alterații vibram pe coline de zbucium și dor. Diezi de emoții, becari de senzații făceau ca urcușul să-mi pară ușor și cerul aproape... Eșarfe de sete pe glezne de vară sfios se-nnodau dar stihuri flămânde, cu-aripi desuete pe file de sens și de zbor se ițeau să-ți cânte, să-ți spună, să-ți strige iubirea ce-n pumnul poveștii abia încăpea. Vânez răsăritul și-acum cu privirea avidă de tine
MEREU de AURA POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353036_a_354365]
-
găsit obștescul sfârșit pe aceste meleaguri, familie nu avea așa că urma să suporte aceleași “tratamente pregătitoare” ca oricare din comunitate. Ne-am “căznit” serios să-i închidem gura, la propriu, să-i legăm maxilarul de jos cu un pansament subțire înnodat deasupra creștetelui, însă îl schimonosea și-l caricaturiza într-un asemenea hal încât nevastă-sa n-a vrut cu nici un chip să-l ducă în pământ în acest fel caraghios, socotit de ea nedemn, prea ofensator, necreștinesc. Știi cum am
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
nu au nici glas. Alții doi, măi mărișori și mai curajoși din fire, mi-i opresc pe căișori înainte să se mire. Ce mai coama măiestrita, împletită-n șapte cozi, si ce coadă potrivită, mâna-n ea să ți-o înnozi. Și ce greabăn, si ce crupa, si ce glezne lunecoase parcă-s zmei ce se întrupa să fure fete frumoase. Caii mei, măi verzi că marea tulburata de furtună ce inundă toată zarea când se zbuciuma și tuna, Si mai
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TE-AM ÎNTREBAT ADESEA Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1160 din 05 martie 2014 Toate Articolele Autorului Vântul înnoda crengile Pe drumul spre peșteri ostenite Ce glăsuiau în van Despre umbrele moi. Se rumenise infinitul În cuptorul regenerării Și-am poposit La locul hotărât, Dar tot n-ai apărut! Spaima săpa sardonic Acolo, în alveola pădurii, Unde duhuri nocturne
TE-AM ÎNTREBAT ADESEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353764_a_355093]
-
nisipul fierbinte al minciunilor tale, încălecând șei de spumă albe doar ca să ajungă la tine,în liniștea aia de fluturi împăiați? hei... câte corăbii s-au scufundat în adâncul meu,doar pentru că furam stelele în fiecare seară și,le aprindeam înnodând amurguri pentru tine... cine ar fi crezut că într-un moment de tandrețe,ai să mă cuprinzi și ai să mă seci de toată visarea mea, fărâmându-mi iubirea?!! Referință Bibliografică: SIMȚI? / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SIMȚI? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354010_a_355339]
-
României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: Vrem să ne unim cu țara! “ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul acesta, că tata s-a răzvrătit și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
Să mai privești, poete, să mai privești odată, Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis. FLUTURII LUMINII Magnolii prăfuite și visuri înnodate De dincolo de moarte se-ntorc orbecăind, Căci s-a ridat lumina de-atâta nedreptate Și se aude-n beznă doar ceasul horcăind. Un fir de păpădie în patru zări se-mparte Și macul se supune acelorași trăiri Ca un ecou
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
Doar în zarea iubirii mi-erai val, ți-eram mare. Inserasem în rânduri multă sete de tine, Ancorasei apusul unei umbre străine. Ți-eram fum și ispită într-o lume nebună, Mi-erai ziuă și noapte și senin și furtună. Înnodam între sensuri coborâri și suișuri Ne găseam adăposturi, ne pierdeam ascunzișuri. Urmăream cavalcade în zăpada tăcerii, Curcubeie desculțe prin livezile verii, Frunze albe și negre în vârtejul de vise, Rotunjimi de secundă în clepsidre deschise Și-mi erai înserare când
ÎN ORIZONTUL CENUŞII de AURA POPA în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353622_a_354951]
-
nemurire/ Tivită-n colț de suflet cu șoapte de iubire/ Brodată-n frumusețe pe-o pânză colorată/ Amprenta presărată prin vremuri, nepătată.” („Ferestre brodate-n nemurire”) și, nu o dată, ci de fiecare dată când vacanța se sfârșește, „măicuței” i se-nnoadă lacrimile în colțurile ochilor blajini și calzi, oftând, „Îmi pleacă iar nepoata...”; însă, „nepoata” are grijă să-i descrie atât de frumos trăirile: „Când simte-o apăsare ... se cam grăbește toamna,/ Iarăși pleacă nepoata, iar i-o răpește «doamna» ... / Trăiește
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
înfrângeri or să coboare îngeri ca liniștea-mpăcării încet, încet s-o cheme... De-atunci sufletu-mi plânge și firmituri doar strânge, iar inima rănită de dor de-abia mai geme pe când din amintire torc fire după fire și le înnod zadarnic făcând din ele gheme, căci vechea primăvară revine iar și iară doar în grădina tristă a tristelor poeme” Și cum ai putea să nu mergi mai departe alergând printre versurile pline de har prin grădina poemelor răsădite cu migală
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
meu cu sticla de cernelă. Într-un minut toate degetele copiilor erau îndreptate spre mine, acompaniate de privirile ironice ale mamelor. Am luat-o pe mami de mână, care, nedumerită de gălăgia din jurul nostru și de lacrimilele mele care se înnodau în barbă, nu îndrăznea să mă întrebe ce se întâmplase. -Nu mai vin la școală, să dea boala în ea și să o mănânce câinii! i-am spus când ieșeam din curtea școlii. Mami mă privea cu coada ochiului și
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
scarpină, cam nedumerit... Savanții însă, că de aia-s savanți, vin cu o propunere de evitare a catastrofei! Se recomandă trecerea din nou la mai vechea și prietenoasa pungă din hârtie, la tradiționala țoșcă din sfoară, sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muțește! Bine, unii muțiseră în scop de protecție încă de la prânz, dar erau totuși mai puțini decât acei care cască gura neîntrerupt la cel mai bun prieten al omului, televizorul! Totuși, un popor care a
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
și iarna. Adică urca..., acum, nevăzător, nu mai poate, din nefericire. A avut necazul acela cu accidentul. Of, Doamne! suspină doamna Luiza adânc, ștergându-și jenată lacrimile ce apăruseră instantaneu pe obraji. Așa a fost să fie... Vocea i se înnodase. S-a simțit jenată și i-a fost greu să treacă peste acest moment. A băut puțină apă, cu înghițituri mici, privind în gol. A întins mâna să așeze paharul la locul său. Îi tremura puternic. Clinchetul sticlei la contactul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
din 26 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Vorbim amândoi deodată, ne aprindem în plină zi și ardem ca niște torte în luptă. Într-un tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare. În barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc hrănind pământul. Referință Bibliografică: Ploile / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 543, Anul
PLOILE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358360_a_359689]
-
2012 Toate Articolele Autorului Unde te-ascunzi? Unde te-ascunzi și pribegești zănatic, De ce ți-e teamă când, de-abia ivit, Cărunt de așteptări, un dor cernit Și-a lepădat veșmântul enigmatic Făcându-ți semn cu-n gest nedeslușit? De ce înnozi pe cerul tău, sălbatic, Atâtea taine, când zâmbești, apatic, Rostogolind speranțe-n infinit? Și-n patima de gânduri prinsă-n pripă De trena umbrei trase prin lumină Te înfășori, mai zăbovești o clipă, Cu răzvrătirea-ți fără de pricină Frângi toata
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
nu. Fac treabă și durluie din sticla cu țuică, zicând: - Hai, noroc și sănătate! Aprinseră focul lângă burțile oalelor. Lemnele uscate luară, numaidecât, foc. Trosnesc de ți-e mai mare dragul! Anica își deznodă barișul de sub barbă și se încoconi, înnodându-l la ceafă. Fața începu să i se rumenească. Își aduse și Lenica un scăunel și se așeză lângă mă-sa și lângă Anica, la vatră. Focul arde și trosnește, îmbiindu-te la povestit și la “hai, noroc și sănătate
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
de la apus la răsărit. Și fiecare dezbrăcare va înveșmânta poveștile care ajunse pe culme vor amuți păzite de lupul care cheamă inima lumii. Îar Întruparea din mine, va aluneca într-o nouă vrajă a domolirii firii, aplecându-și auzul și înnodându-și firea din albul omătului în roșul din rodul viței de vie. Acolo în vale , de dincolo de râu, din mesteceni și fagi este biserica în care voi tămâia cu busuioc și arome hrănitoare altarul care va păstra focul viu încă
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
AR FI... Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 537 din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului De-ar fi să mă descopăr dintr-o urmă De lujer smuls din rădăcini și rupt Când gândurile-n tâmpla clipei scurmă Și-nnoadă-n franjuri visul întrerupt De-ar fi ca să mă nasc din nou, din doruri De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-
DE-AR FI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357660_a_358989]
-
se pare bun, sunt fericit. A scrie îmi dă un fel de euforie. A scrie înseamnă a ieși din labirint.” Marin Sorescu spunea că ,, toți suntem curioși să știm cum zboară poezia, cu ce fel de aripi, pe care meridian înnodat la un capăt. La noi, în România, zboară cu aripi de șindrilă, făcând aluzie la Meșterul Manole. În ,,Teoria sferelor de influență” încercam să analizez cu exemple, modul în care poezia se poate naște din atingere cu filozofia ( Lucrețiu), din
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Să fim frați și uniți măcar odată în istorie. Imposibil?” Și în continuare, ca un lait motiv, Laila „croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela din bumbac de Egipt. Trage ața din ghem cu viteză fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după ochi în clonțul de igliță... Croșetează, trage ca la galere, gesticulează, robotește în ritm, din instinct de apărare și fără să trăiască adevărata bucurie a creației. Brățările multe și fine îi clincăne impasibile pe brațele care scapă, dezvelite
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
o dezaprobă, nimeni nu aplaudă... Realizez instant că ea ne este șeful. Știe cum, și poate seduce bărbații și femeile deopotrivă. Are dar să subjuge, întărîtându-ne și aruncându-ne în luptă unii cu alții.” În tot acest haos, “Laila prinde, înnoadă ochiuri de ață pe vârful de igliță, croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela care, presimt, că la fel ca pânza Penelopei, nu se va finaliza niciodată. Acum știu, cea ce face ea nu este muncă, este terapia folosită în lagărele
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
liturghia primăverii: înmuguresc tăcut / sub greutatea singurătății / florile de măr / pătrund adânc în suflet / pe covorul ierbii / odihnesc / bătând la porți de cer / un vis ștrengar / caut / într-un mod egoist / nostalgia copilăriei / să-mi gânguresc cuvintele / sub privirile mamei / înnod anii / pun la dospit / amintirile alb-negru / în Duminica Învierii / le voi regăsi / liturghisind / poemul / neterminat aici”. “Credința rodește primăveri” - scrie altundeva Sorin Micuțiu. Iar altăoară poetul se vede “captiv / năvoadelor de cuvinte” (Follow your heart). Tot ce scrie acest poet
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va strânge snopii în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul acesta, că tata s-a răzvrătit și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]