292 matches
-
a cuvîntului, pe de o parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unor vestiți universitari (timișoreni și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și dispute ideologice. În acest caz, avem ceea ce Popper numea mizerie a istoricismului. Există ceva insidios în structura omului modern, în gândirea sa incapabilă să se ridice dincolo de partizanate, de subiectivisme, de tot felul de polarități
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și raporturilor de forță dintre oameni, cât a evidențelor cronologice despre anumite subiecte, fapte, evenimente, situații istorice. Occidentalita nu poate produce istorii, ci doar un soi balcanic de political correctness. Această occidentalită istoriografică românească se află în zodia nefericită a înregimentărilor și a instrumentalizărilor de către "specialiștii" domeniilor înguste (de la A la B), prin distribuția lor socială drept "subiecți calificați", ritualizați discursiv și politic. Ceea ce știm este legat de acțiune și de experiență în contrast cu ceea ce gândim unde spusul și pozitivitățile acestuia au
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Tipologia comicului) Ca atribut exclusiv uman și social 37, devenit obiect de studiu pentru aproape toate disciplinele spiritului, comicul fascinează, derutează și menține atenția cercetătorilor tocmai pentru că asemenea unui fenomen viu, proteic, este nedisecabil, scapă printre degete, se sustrage atât înregimentărilor centripetale, de adunare ordonată a afluenților în matca unei definiții atotcuprinzătoare, cât și celor centrifuge, de stabilire clară a unor inconfundabile moduri de manifestare. Așa cum definirea conceptului de comic s-a dovedit a fi anevoioasă, eșuând printr-o prea mare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tensiunea în circuit deschis. Practic, IB poate fi creată prin impurificarea semiconductoarele sau formarea de minibenzi într-o structură de tip superrețea. Dificultatea în cazul celulelor IB constă în obținerea practică a distanțelor energetice dintre cele trei benzi. QDC cu înregimentare 3D, QDs foarte apropiate spațiul și interfețe de foarte bună calitate permit o suprapunere puternică a funcțiilor undă și formarea minibenzilor. In astfel de structuri, QDs joacă un rol similar cu cel al atomilor în cristalele reale. Pentru a distinge
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
Între profesori care susțin necesitatea uniformei din câteva motive raționale: uniforma responsabilizează, semnalizează apartenența la un grup și permite depistarea intrușilor, este prezentă În liceele de renume din Marea Britanie, etc și elevii care Își reprezintă uniforma ca o modalitate de Înregimentare și „poliția modei” (vezi Ziarul de Iași din 10.11.2006, pag. 3A) sau o taxă pe bugetul familiei, semnalează: a. criza dintre cele două tendințe individuare - unicitate, identitatea sinelui și integrarea În seria grupului de apartenență. Conform concepției lui
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din Țara Românească și Moldova / 88 Tabel 6. Evoluția numărului de învățători și a elevilor din școlile sătești din Țara Românească / 89 Tabel 7. Data introducerii învățământului primar obligatoriu și rata înrolării în 1870 / 143 Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context internațional, 1870-1940 / 145 Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 146 Tabel 10. Învățământul primar rural în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 11. Învățământul primar urban în perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sătești din Țara Românească / 89 Tabel 7. Data introducerii învățământului primar obligatoriu și rata înrolării în 1870 / 143 Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context internațional, 1870-1940 / 145 Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 146 Tabel 10. Învățământul primar rural în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 11. Învățământul primar urban în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 12. Învățământul secundar în perioada 1872-1878 /151 Tabel 13. Învățământul particular în perioada 1872-1878
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830 / 48 Figura 4. Evoluția tipografiilor, 1830-1890 / 49 Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 / 54 Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive / 61 Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context internațional, 1870-1940 Țara 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Germania 67,4 69,5 74,2 73,2 72,5 87,8 73,0 71,8 Danemarca 58,3 47
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
europene este clar observabil pe termen lung, decalajul fiind aproape eliminat în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56,1 (14) 60,1 (13) 67,3 (13) 69,1 (13) 67,2 (14) 69,9 (15) 72
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
5 (10) 42,2 (9) 46,6 (9) România 6,9 9,5 15,3 24,5 34,2 27,4 58,8 62,9 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) În afișajul grafic, ce ilustrează tendințe temporale, se poate vedea cu claritate cum România, pornind cu un handicap considerabil față de situațiile medii aferente celorlalte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
providențială a raseĭ" (p. 80). Aceasta este formula germană a militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reforme cuprins în legea din 1948 prezintă totuși o serie de continuități cu proiectul modernizator al învățământului românesc lansat în secolul al XIX-lea. O primă axă a continuității o reprezintă extinderea rețelei unităților școlare și, corolativ, creșterea gradului de înregimentare a contingentului de copii de vârsta școlarizării în sistemul educațional. Tabelul de mai jos prezintă evoluția unităților școlare, a numărului de elevi, precum și a cadrelor didactice în învățământul primar și gimnazial. Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propulsează înainte societatea românească. Însă pentru a asigura o astfel de propulsie progresivă, patriotismul trebuie să fie topit în formele socialiste ale internaționalismului proletar. Recunoscând în educația istorică instrumentul cel mai eficace în formarea conștiinței patriotice, articolul-direcție cheamă istoria la înregimentarea "în frontul de luptă al poporului pentru construirea noii societăți", la care știința militantă a istoriei poate și trebuie să își aducă contribuția prin stimularea sentimentelor patriotice (p. 14). Articolul-program instituie o orto-semantică a patriotismului menită să fie utilizată ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]