699 matches
-
sufletul meu pereche,Așa cum noaptea așteaptă rasaritul.Si te-astept jumatea mea de sfera,Să vii să-mi întregești tot infintul.Si te-astept precum o barcă, al apei luciu, pentru a putea pluti.Si te-astept precum o gară însingurata, trenul ei,De ce nu vii ? Am să te-astept chiar și o viață întreagă,Doar să-mi promiți că nu-intarzii.Eu sunt AICI, tu ești în altă lumeDar totuși.... ceva îmi spune că ai să vii !... VIII. VIS DE ÎNCEPUT
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
mea de chin și jale ... M-ai înălțat până la stele, Dar m-ai adus iar înapoi Atunci când inimile noastre Au fost atinse de reci ploi. Te-ai reîntors în a ta lume, Să rătăcești prin alte sfere. Eu am rămas însingurată, Plutind, absurd, printre himere... Și nu-mi doresc să plec niciunde, Ci doar să vină iarăși ieri, Să mă ridici din nou pe aripi, Să ne-ndreptăm spre nicăieri ... Referință Bibliografică: ÎNGER RĂTĂCIT / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNGER RĂTĂCIT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354402_a_355731]
-
Gheorghiu este și ochiul de sub fruntea veșniciei prin care sunetul muzical trece și creează viziuni. Cine să creadă că va cânta într-o zi, la Bacău?! După George Enescu, secunda muzicii urcă în veșnicie cu maestra Angela Gheorghiu, în orașul însinguratului Bacovia! Tot mai mult credem de acum, că nu frumosul e întâmplător, ci lumea e întâmplare că vine spre el, se ciocnește cu fruntea de el, ca de stalactite, calcă în vârful degetelor desculțe pe timpanul frumuseții muzicii, ca pe
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
celălalt, dat fiind că avem la îndemână atâtea mijloace de comunicare într-o lume a informațiilor de tot felul? - Cred că, deși putem comunica foarte repede oriunde și oricând, omului de azi îi este frică de iubire, trăiește tot mai însingurat, precum un val fără țărm, un val care nu mai îndrăznește să sărute țărmul. Societatea de azi ne împinge spre o utopie impusă. Cu toate că avem atâtea mijloace de comunicare și rețele de socializare, așa cum se tot vorbește, riscul singurătății sau
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
iau viața iar de la-nceput memoria mă lasă sunt însetat ca un ulise rătăcitor spre țelul meu imaginar de o frumoasă singurătate este uneori acestă viață colorată ca formele unei femei tușate-n ochiul criptic de bărbat ca un cioban însingurat voi plânge iar după turma mea pierdută des în infinit departe într-o sfântă stea e primăvară e frumos un marte rupt dintr-un poem balcanic cu razele ce cad pe muguri într-o ciudată melopee sorbind lumina și dând
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
de ură'', iar ca o consolare a trecerii rituale, el găsește acest tainic răspuns : Fii sigur/ Că o să încăpem toți/ pământul nu e niciodată prea plin/ cu / câte o mână afară/ mângâind cerul''. Poetul năsăudean este însă și un melancolic însingurat care privește viața prin oglinzi paralele :,, anul acesta / am uitat de salcâmi / am nins întruna / îngropând amintiri/ fidelitatea timpului alb/ e senină/ ceva însă/ topește zăpada''Crezul său existențial este unul încărcat de semnificații : ,,am ars/ în plină lumină/ am
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
eu nu te-aș fi lăsat singură. De ce te mai iubesc? Poate doar mâinile, ce-mi strângeau degetele ușor, poate mersul tău ca un zbor, poate doar teama ta, o mai iubesc; Ai luat-o cu tine, lăsându-mi curajul însingurat, Ți-ai luat teama și ai plecat... Ce să fac eu acum, cu acest curaj nebun? Să-l dau luminii ce vine ca o nebună spre mine? De ce ezit, de parcă aș vrea să fii tu acolo, în ea, să fii
TE VOI IUBI, FEMEIE-LUMINĂ! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358464_a_359793]
-
acele desene demențial de armonioase, care seamănă cu basoreliefurile babiloniene. Adelina se cutremurase de emoție, imaginîndu-se pe ea însăși pe acel prag, migălind cu milioane de împunsături la un goblen de care se vor bucura alții, și singură, cutremurător de însingurată, ca și cum ar fi fost părăsită de viață. Și o lacrimă îi înflorise în colțul ochilor. Poate de tristețe sau de disperare, nici ea nu mai știa ce simțea ... 47 JUMĂTATEA JUMĂTĂȚII Nici o frază nu ar trebui să înceapă cu un
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
Și Luna râde printre stele Și mângâie o floare-albastră! Tablou pictat de retrăire! Artă frumoasă și rupestră, Pe stânca mea de amintire, Purtată la rever de vestă! Se lasă toamna peste sat Și umbra vârstei îl cuprinde, Dar gândul meu, însingurat, Prin taina lui, mereu, pătrunde! Referință Bibliografică: Se lasă toamna peste sat! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SE LASĂ TOAMNA PESTE SAT! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358530_a_359859]
-
mai puțin stranie: a fi prezent în lume, fără a fi din lume (Ioan 17, 16), este desigur o paradoxală formă de însingurare. Dar iarăși cine poate să spună noianul de nume înscrise în "Cartea vieții", pe calea aceasta? Că însinguratul este un puternic al lumii, sub toate înfățișările ei, este, așadar, de netăgăduit într-o vreme când toată cultura și îndeletnicirea oamenilor sunt întoarse spre aici, spre pământ, spre gătirea și pregătirea lui mai bună, mai justă, mai omenească, chemarea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
de nebunie, sau, cel puțin, ca ceva foarte neactual. La acest deznădăjduitor impas să se reducă oare toată problematica însingurării? Există însă și o altă fașă a lucrurilor, care merită să fie tot atât de bine cunoscută. Viața sihaștrilor și a marilor însingurați nu stă în ura de oameni și de lume. Este aici un paradox, o cruce. Ar trebui să se cunoască, într-o egală măsură, și iubirea, gingășia sihaștrilor față de făpturile lui Dumnezeu din lume; ca să se vadă că ura lor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
și să-i dau lui trupul meu (Pateric). Dragostea adevărată, respect, milă gingașă față de făptură, pe de o parte, refuzul lumii, ura neîmblânzită față de lume, pe de alta. Este, după cât se vede, antinomia clară, crucea vie din care trăiesc marii însingurați. Și, într-un fel, o adevărată enigmă, omenește de nedezlegat. Dar, în însingurarea aceasta, nu suntem lăsați numai la puterile noastre. Și iată de ce enigma ajunge un lucru foarte simplu: este, nici mai mult nici mai puțin, refuzul categoric de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
mai aduce aminte că poartă trup și nu mai cunoaște că se află în lumea aceasta. Odată ajuns la această treaptă, iată că pustnicului i se întâmplă un lucru neașteptat. în adevăr, cine a ajuns la o dragoste de Dumnezeu însingurată, de felul acesta, recâștigă, în dragoste sfântă - prin Dumnezeu și de la Dumnezeu - și pe oameni și întreaga făptură. Și lucrul acesta este foarte important: Nu pot câștiga, dragostea oamenilor cei ce iubesc lumea aceasta. Când cineva ar câștiga dragostea, atunci
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
după modelul lui Dumnezeu însuși. (Maurice Blondel). La stadiul acesta, omul este cu adevărat, așa cum zice Sfântul Evagrie Ponticul (Cuvânt despre rugăciune, cap. 124, Filocalia, vol. I): Dezlipit de toate, dar și unit de toate. Ar spune unii, poate, că însingurata dragoste a sihaștrilor pentru făpturi este - cu tot focul ei de netăgăduit - îndreptată mai mult spre latura spirituală, contemplativă, a creației. Că aceasta este lumea, domeniul și specialitatea lor. Însă nu este așa. În felul lor, Părinții n-au fost
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
ne-au dăruit însuși secretul dezlegării uneia din cele mai fundamentale probleme universal - creștinești, și anume secretul problemei: cum să fii prezent în lumea aceasta, cu acțiunea ta, fără să fii din lume. Cu simțul lor adânc și lucid, marii însingurați au văzut clar, într-adevăr, că un singur lucru au de făcut: o angajare totală și definitivă în ordinea lui Dumnezeu. Și au făcut lucrul acesta cu toată voința lor de uriași nebănuiți. Nimeni nu i-a făcut să șovăiască
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
duhovnic ca să-i descoperi, această predanie a însingurării stăruie vie. Există în predania răsăriteană un amănunt de antropologie, un fel anumit de a vedea pe om, care ne pare a fi ușurat mult lucrul însingurării. În tot omul, pentru marii însingurați ai răsăritului, este întrupat un înger, un heruvim în devenire. Este probabil ca, sub lumina cuvântului că după înviere veți fi ca îngerii lui Dumnezeu, chipul și asemănarea lui Dumnezeu, icoana de Logos din noi - în trăirea răsăriteană a sfinților
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
umerii Săi a poverii tuturor problemelor vieții și ființei omenești și a sfârșit, în restaurare, în transfigurarea lor, în înviere. Este un fapt: nimeni n-a iubit mai adevărat lumea și nimeni n-a făcut mai mult bine oamenilor, decât însinguratul Acesta, Care este însuși Fiul lui Dumnezeu, făcut om. Să învățăm la școala Lui datoriile însingurării. Am aflat în scrisul unui om de rugăciune această apostrofă a evlaviei luminate: M-am săturat, Doamne, vorbindu-Ți întruna de mine, ca și cum numai
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Se-aude-un țipăt jalnic și prelung De pasăre ce-și cată o aripă; Pe dunga-n care adăsta o clipă Un clopot cântă denii în amurg. Cum plânge ceru-n câmpul de trifoi De dragul macilor însângerați, Să-i vindece pe cei însingurați, Să-i mângâie pe cei de suflet goi!... Pecinginea-i o-ntinsă pădure adormită, Nu-s incantații mistice să te trezești... Epidemie neagră de viață veștejită Să-nece nebunia instinctelor lumești... Se umplu cupele de flori cu rouă; Cu mii
CHEMĂRI de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357751_a_359080]
-
declina la plural. O eternitate, două eternități? A mea, a ta, a noastră? Auzisem că-n localitatea uitată de lume casele se dărăpănează și oamenii se prăpădesc, așa că m-am așteptat să nu mai întâlnesc decât o mână de bătrâni însingurați și câteva gospodării pustiite. Nu numai că nu mi s-au adeverit temerile, ba dimpotrivă, am fost chiar surpinsă de puținul cu care s-a schimbat între timp peisajul pe care nu-l mai văzusem din copilărie. Chiar dacă n-am
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
îți păstrez bunătatea mea!” (Ieremia 31:3) De fapt El ne face o declarație de dragoste și o invitație de a veni în brațele Lui, pe calea credinței și a rugăciunii pînă la marea întîlnire a eternității. Oameni săraci, bogați, însingurați, sau cu vieți distruse de păcat, indiferent de categoría din care facem parte primim invitația de a veni la ISUS. Să experimentăm iubirea și pacea să. Cum putem veni la Isus Hristos? Biblia ne învață: prin rugăciune, prin studiul Cărții Cărților
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
au fost aș ascuți din nou uitatul meu topor dar gândul mi-l întorc știind că n-are rost prietenii și leatul copiii-și duc la școală și frații mei mai mici toți luptă să și-i crească doar eu însingurat, ca dărâmat de-o boală mă flutur printre toamne ca-ntr-un ținut de iască mă răsucesc prin toamna asta ca un vânt mai sec ca un sărut de circumstanță spre o altă toamnă-ncerc să mă avânt și-ascult
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) 1 de ION IANCU VALE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359376_a_360705]
-
nu-i ca el Cu cojocul alb de miel Cu căciula lui din oală -Soare, vino de mi-l scoală ! Trec copii în goana mare Și-l privesc: parcă tresare. Săniuță de-ar avea Ar aluneca pe ea. Dar așa însingurat Se topește de uitat Sus pe cerul plumburiu La un soare trist, pustiu. Primăvara Floare lângă floare Privesc către soare Cânt de păsărele Sus pe rămurele! Iarba verde crește Mielul ne privește Cu ochi mari, vioi Primăvară-n toi! Hai
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
lanț de întâmplări și coincidențe. Dacă m-aș fi născut la Cluj nu mai eram același om, aveam alt profil, alt parcurs, alți oameni aș fi întâlnit în drumul meu. Pentru că erau altele rădăcinile.Scriitorul nu trebuie să fie un însingurat, chiar dacă la masa de scris, el în singurătate scrie. Momentele nenumărate când suferă că nu-i iese cum vrea o lucrare și se luptă cu el însuși... dar dacă într-adevăr are har, va reuși. Iar dacă acel scriitor știe
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, PARTEA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359809_a_361138]
-
tablou nicio imagine de-a ta Nu desen nu fotografie nu sculptură în piatră nimic decât chipul pe care tu l-ai depus în mine Oh de-aș putea nevrednic de tine niciodată să nu ștric acel chip ci onorat însingurat să-l las în mine să trăiască însingurat cu mine să se stingă. 小时候妈妈 Traducere în limba chineză de Cheng Cheng-Hai An 你在这个世上 没有给我 留下一幅画像 或一尊雕像 小时候妈妈 你没有留下任何 一张照片 一段影像 没有画像 没有相片 也没有任何 石刻的雕像 除了 你在我身上 留下的镜像 哦，也许于你 我毫无价值
GUIDO GEZELLE „MĂICUŢA” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359828_a_361157]
-
Angela Gheorghiu este și ochiul de sub fruntea veșniciei prin care sunetul muzical trece și creează viziuni. Cine să creadă că va cânta într-o zi, la Bacău?! După George Enescu, secunda muzicii urcă în veșnicie cu Angela Gheorghiu, în orașul însinguratului Bacovia! Tot mai mult credem de acum, că nu frumosul e întâmplător, ci lumea e întâmplare că vine spre el, se ciocnește cu palma frunții de el, ca de stalactite, calcă în vârful degetelor desculțe pe timpanul frumuseții muzicii, ca
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]