308 matches
-
veche la iudei și ura zeloților farisei de la Qumran față de cei de altă religie se consi- dera o stare de normalitate, ori, cine se aseamănă se adună. Faptele acestui ,,preot mincinos” și a liotei lui de iudei care s-au înstăpînit pînă în anul 66 pe centrul de la Qumran, le-am analizat la subcapitolul Eseni, aseni, au-soni, găsindu-se în conținutul manuscrisele descoperite la Marea Moartă Docu- mentul sadochit, Comentariu la cartea lui Habacuc și Cartea imnurilor 2,ll, 2-19 și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la cale de leprele ivrite și continuată de greci și italici după aproape 400 de ani ca să le fie lor bine iar geții cu cultura și istoria lor să fie scoși în afara timpului. Textul nu putea fi scris de ivriții înstăpîniți la Qumran pentru că Saul și-a făcut plimbările și cîntările numai în sinagogile mozaicilor. Dacă în celelalte scrieri Saul le cîntă tuturor iudeilor care locuiau printre Nea-muri, că învățăturile lui Cristos aduc mîntuirea iar cele ale lui Moșe au rămas
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin de intenția textului, de contextul lui originar 4. Cînd demersul lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din vedere: "pe când/ pădurea refuză orice refugiu, orașul se retrage/ lent din ochi, apele/ alunecând tăcute/ într-un sentiment de orizont al iernii". Niciun reper stabil, niciun azil în care privirea s-ar putea refugia, pe care s-ar putea înstăpâni. Distanță a unei priviri fără obiect pe care ea să se așeze; un exil al vizibilului, șters din câmpul manifestării. Acesta să fie prețul imaginii libere, de a nu fi văzută decât în destituirea sa, efemeră înființare într-un orizont
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
erau ei de "tari"; doar la asta visau mai presus de orice și mai statornic. Locuința potrivită lor ar fi trebuit să adăpostească în primul rând acest vis vertebral, ce n-avea nici măcar nevoie de închiderea ochilor pentru a se înstăpâni peste minți. Să le fi tras, șmecherește, preșul domniei de sub picioare acestor tipi siguri pe ei, să le fi servit o lecție de neuitat într-ale respectului față de ceea ce scapă înțelegerii, să fi recâștigat printr-o singură mână norocoasă, sau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și Constantin se așezau dinaintea unui păhărel, Lillișu și Caterina tricotau, iar Nel, la picioarele lor, pe covor, nu obosea să aleagă și să aranjeze pietricelele în cutie. Ziua, spre apusul ei, lăsa să pătrundă în cameră umbrele care se înstăpâneau mai întâi peste colțuri, apoi înaintau încet spre mijloc, unde se juca Nel și unde lumina dădea ultima ei bătălie. Ceafa delicată a fetiței rămânea pentru o clipă singurul punct luminos, amintindu-i locotenentului de prima lui zi la Bugaz
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ne sili să luăm în seamă tăria iubirii Sale. Dar, oare o luăm în seamă? Ce ne spune adesea minții noastre această imagine neobișnuită pe care Dumnezeu însuși ne-o pune în față, ca să ne scoată din indiferența ce ne înstăpânește? Fericiți sunteți voi care aveți timp să iubiți! Mare lucru să ai timp și să vorbești despre Dumnezeu și să-L arăți și altora și să poți lucra împreună cu El! Este o mare fericire și o bucurie deosebită pentru cine
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ce ne Înalță nu numai deasupra celorlalte viețuitoare, dar ne și rup, ne salvează de cosmosul gigantic de piatră, foc și gaze; cuvântul care poate da un sens Întregii acestei mișcări a materiei, deschisă nouă, prin legile pe care le Înstăpânim, dar și misterioasă prin propria ei fecunditate de a crea misterul. Misterul - pe care marele și singurul nostru filosof care a Îndrăznit o astfel de „zidire a minții” ce se cheamă sistem, Lucian Blaga, l-a pus ca ax al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sunt acelea care, prin apariție ritmică, ne dau sentimentul avansării în timp. La o săptămână, la două, la o lună, potrivit datei când apar pe piață cu noile numere, revistele marchează porțiuni de timp literar consumat. Fără ele s-ar înstăpâni, acaparantă, impresia de nemișcare, de stagnare („balta stătută“ de care vorbea Marta Petreu). Aș mai spune că, pe lângă dinamism, revistele dau vieții literare mai multă culoare - vieții literare și chiar vieții. Sunt sigur că, fără reviste, mie cel puțin, viața
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
se ocupă cu fututul caprelor în cur. Cică e o explicație. Că mâna de cioban, muncită, cu șanțuri, piei rupte, bătucite de cine știe ce ciomag e mai puțin tentantă decât o capră. Să faci terenul. Să ocupi un teritoriu. Să te înstăpânești peste el. Al tău. Dreptul primului venit. Cândva am turnat rumeguș peste iarbă. Să stabilim unde e tușa. Nu știam că cel care măsoară are dreptul să conducă. - Stinge țigara, Batore, că jucăm ca profesioniștii! Trebuie să duci o viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
casă și în lume.“ (România literară, 5 august 1971) „Istoria ne-o spune: orice conducător adevărat își leagă numele de câte o faptă bună, ctitorind ceva frumos și durabil: o mănăstire, un front, o mândră cetate, o binecuvântată lege, care înstăpânesc bucuria și încrederea poporului. Nenumărate sunt ctitoriile României socialiste care se leagă de inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu: fabrici, uzine, orașe, regiuni trezite la viață. Cred că cel puțin la fel de însemnate sunt ctitoriile de alt ordin, la care conducătorul de azi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
zile de vară, cu o scurtă pauză pentru odihnă la chindie, când erau mâncate și ultimele rămășițe ale bucatelor consumate la prânz. Urgența unor lucrări îi obliga pe țărani să-și prelungească munca până la deplina înserare, când întunericul nopții se înstăpânea de-a binelea. Dumitru Dascălu își amintește și acum, după multe decenii, cât era de prețuit și de bine lucrat fiecare petic de pământ, cum ogoarele erau hrănite cu gunoiul de grajd, dospit în platforme clădite cu meșteșug, cum era
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și al colaborării noastre în domeniul scrisului literar, mi se întărește convingerea că Mihai Munteanu s-a contopit cu poezia pentru că el s-a născut cu ea. Poezia este aceea care l-a descoperit, l-a captivat și l-a înstăpânit pentru toată viața. Întreaga existență a lui Mihai Munteanu a fost închinată scrisului. Cele 17 volume de poezie și de proză, și alte câteva care își așteptau rândul, evidențiază chemarea și harul lui pentru arta cuvântului. În scrierile sale poetul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o avuseseră Înainte de a fi Întrerupt. Mi-a trecut prin minte bănuiala că am de-a face cu niște fantasme. Din fericire, această licărire rece de luciditate critică n-a dăinuit. Înflăcărarea pe care Încercasem s-o redau s-a Înstăpânit din nou readucându-și mijlocul de exprimare la o viață iluzorie. Șirul de cuvinte pe care le-am trecut În revistă erau din nou atât de strălucitoare, cu piepturile bombate și uniformele dichisite, Încât am pus pe seama Închipuirii prăbușirea pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dezvoltării sale exacerbate drept pandemie, ea singură își creionează noile teritorii pe care le nimicește, mereu frontierele sale fiind extinse, asemeni unui imperiu nestăvilit în expansiunile sale. Tendința este de a asimila totalitatea spre a deveni însăși totalitatea, de a înstăpâni spița umană în așa fel încât omul să fie doar în măsura în care este bolnav și în pragul stării de colaps muribundic. Pandemia îi permite omului să existe doar în starea de alterare trupească cronică, doar în macabrul preludiu al morții. Privesc
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pe care o trăiesc aceste lepădături ale neamului nostru care vreau să ne călărească în continuare cu mitul latinității imperialiste așa cum ne-au călărit tovarășii comuniști cu mitul echității socialiste. Trebuie să distrugem aceste structuri de gașcă ce s-au înstăpînit pe destinul nostru dacă vrem să scăpăm de statutul de idioți ,,educați” de către statul român. Ceea ce scrie pe tăblițele de plumb din cîte au ajuns la noi dovedește că neamul nostru străbun avea legi după care își călăuzea viața iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iar neamul jegos a lui Ene s-a pus cu japca pe moșia vecinului mutînd hotarul și ocupînd întăritura care era la graniță. Pe macedonenii care erau mercenari în această tabie, i-a pus pe fugă iar mișelul s-a înstăpînit pe sesia altuia. Numai că pentru asemenea ticăloșii era judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici geți! ,, Priviți mîndri geți cum am fost furați și nimiciți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și învieri constituie obiectul anchetei judiciare care organizează, în principiu, trama); filonul alchimic (reprezentat de partitura cocoșatului pitic Sadim); în fine, complotul ocult cu țintă propriu-zis politică, culminând în utopie negativă (în oraș se infiltrează insidios, apoi ajung să se înstăpânească în maniera regimurilor totalitare „militarizate”, ulterior să se războiască între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
vin de Bordeaux plimbat prin Indii" și simțind "un fel de beatitudine fizică, rezultat al acordului perfect al organelor", condiție optimă pentru a fi receptiv la mesajul cărții pe își propune să o parcurgă. Cu mintea destinsă, în timp ce afară se înstăpânesc zăpada și frigul, în acest culcuș semnificând interiorizarea și modificarea sensibilității, el este gata să urmeze aripile visării, cu una de umbră și alta de lumină, însuflețită de slaba lumină lăptoasă și blândă într-o "lampă ajustată într-un cornet
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aștepți, dacă este nevoie, chiar toată viața. Singur omul între fiinduri are privilegiul de a asculta și răspunde la chemarea Ființei. Destinul omului este de a face Ființa înțeleasă în lume, de a-i favoriza venirea sau de a o înstăpîni. De aceea el nu este "stăpînul fiindurilor", ci "păstorul Ființei". Ființa are nevoie de om chiar dacă în întîlnirea cu omul ea este esențialmente ascunsă. Aceasta este situația fundamentală a omului și ea durează cât istoria. Totodată îi este proprie - chiar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este condamnată, atunci conștiinței îi sunt impuse cătușe mai strânse decât le-ar dori însuși Domnul".În același timp el a avertizat că ,,în situația în care se obține cel mai mare profit cu acest pretext, foarte mulți se vor înstăpâni de îndată pe o libertate nepermisă care apoi nu va mai putea fi restrânsă prin nici o moderație sau restricție". Thomas H Greco Junior, Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 72. 128 Max Weber, Sociologia religiei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cunoaștem (am rămîne îndatorați editurii sau autorului dacă ne-ar expedia un exemplar), plină, se pare, de noutăți referitoare la societatea și la cenaclul care l-au dat, între atîția, pe Eminescu. l Un excelent număr, infirmînd spiritul de vacanță înstăpînit peste presa culturală în lunile de vară, este acela din 1-15 august al TRIBUNEI clujene, cu cîteva remarcabile analize ale fenomenului politic și istoric românesc de ieri și de azi. E vorba de articolul Politica de autonomie a lui Dej
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
își petrecuse cel mai mult timp. Atît de bine s-a ascuns pictorul în lume, încît nici măcar negustorii de șerpi sosiți din partea cealaltă a Zidului nu știau unde se află, pe unde umblă. Din acel moment, la palat s-a înstăpînit liniștea, s-a interzis vorbitul, muritul, născutul și amintitul. împăratul Sang zăcea abătut pe perna lui așternută cu petale de trandafiri. Să se fi speriat Liu de însărcinarea primită și acum se ascunde pe undeva, ori s-o fi refugiat
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
sub spînzurătoare; o frînghie îi încolăcea gîtul, o cîrpă îi acoperea ochii. împăratul aruncă o privire spre călău și, surprins, rămase cu gura căscată. Gardianul de lîngă el putea cu toate îndreptățirea să-și închipuie că pe chipul suveranului se înstăpînise o privire tîmpă. Surescitat, împăratul ceru să i se aducă pictura. Slujitorul i-o și aducea deja. Monarhul arătă cartea cu mîinile tremurînde. Călăul nu mai era un om tînăr și prin labirinturile curții se zvonise că pricepe limba morții
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
apă, formând un nor la înălțimea de 8 km deasupra ghețarului și o gaură în stratul de gheață, creând astfel un crater plin cu apă amestecată cu bucăți de gheață. După câteva zile erupția a încetat și gheața s-a înstăpânit din nou. Doi ghețari înfrățiți, unul sfârșește într-o câmpie, pe când celălalt își află sfârșitul într-o lagună. Între ei se află un gigant vulcan (al treilea din Europa ca înălțime) pe nume Oraefajökull. În extremitatea sudică a zonei Vatnajökull
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]