1,485 matches
-
lumea în jurul nostru; cât de repede o problemă e înlocuită cu alta, abia lăsându-ne o clipită să ne bucurăm de propriile victorii. Timp de aproape o lună, mă frământasem cu gândul la biletul pe care i-l trimisesem mânioasei, înstrăinatei mele fiice, rugându-mă ca umilele mele rugăminți de iertare să treacă dincolo de anii de resentimente și să-mi ofere o a doua șansă în ochii ei. Printr-o minune, scrisoarea îmi adusese tot ceea ce-mi dorisem. Eram iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Cei care-l dezvățaseră de tot ce Învățase la școala comunală de la Mana și-l Învățaseră, la școala comunistă de dincolo de Nistru cum să scuipe pe om, pe adevăr, pe orice? Aveam În față, nu un străin - mai rău: un Înstrăinat; Îl cunoșteam, dar nu mai era valabil ce cunoșteam eu... Fusese un băiat dezghețat, cam bătrânicios, dar așa-i când ai o mulțime de frați și de surori și familia ta o duce greu, vânzând gaz și chibrite și cuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
asemănător... La nici e săptămână, s-au pomenit cu moș Petrică, tăticul Mirelei. Odată și-odată tot trebuia, dragostea mea, păi, neamurile. Nimeni nu-i chiar singur pe lume și nici de tot străin... Ba tocmai că bătrânul pare cumva înstrăinat, reținut, căindu-se poate că a fost cândva prea aspru cu fiică-sa, și totodată parcă l-ar intimida prezența lui Rafael, îmbiindu-l și poftindu-l, taicule, bine-ai venit, fă-te comod, și el lungește gâtul după nepotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de emoție. Prima scrisoare de când s-a așezat în București... Rupse plicul și sorbi cu înfrigurare cele șase pagini de scris mărunt în care doamna Herdelea, în stilul ei evanghelic, presărat cu maxime morale și povețe înțelepte pentru "dragul mamei înstrăinat", îi spunea toate câte s-au petrecut prin Amaradia după plecarea lui, de la moartea lui Ion Glanetașu și până la logodna Ghighiței cu învățătorul Zăgreanu. " Cununia însă vom face-o tocmai după Crăciun, ca să ne putem înfățișa cu vrednicie. O să le
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
chiar pe drumul nostru?... E Babaroaga. Dincolo de Babaroaga mai e un sat, Gliganu Nou... se zărește luciul de tinichea nouă a turnului bisericii, colo, puțin mai sus, în grămădirea de copaci... Așa! Partea din stânga a drumului a fost cea dintâi înstrăinată din pământurile familiei. Un străbunic a înzestrat cu ea o fată. Acum îi zice moșia Vlăduța, fiindcă conacul se află în Vlăduța. Proprietarul e azi unul Stănoiu, care nici nu stă în țară: nu știu ce face prin Italia, se pare c-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sau care prezintă alienare, slăbiciune și se simt amenințați în față schimbării (Kobasa et al., 1985). În situații stresante indivizii cu personalități reziliente vor rămâne mai sănătoși dacât cei care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă înstrăinați și fără putere. Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mănăstirilor, cu care prilej ieșiră la iveală nereguli uimitoare în evidența fondurilor, arendări de moșii pe preț de nimic, un șir nesfârșit de abuzuri, pentru care nu puțini egumeni fură destituiți și trimiși chiar în fața tribunalelor. Problema aceasta a mănăstirilor înstrăinate avea un lung istoric. Ahtiați după bunurile pământești, tăinuind documente, măsluind altele, călugării greci aduseră în stăpânirea lor uriașe avuții. Regulamentul Organic obliga mănăstirile închinate de a contribui la cheltuielile statului cu un sfert din veniturile lor, prevederi rămase în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Kogălniceanu și de predecesorul său, un rol direct în alcătuirea acestei legi, cât și în aplicarea ei fără tergiversări și compromisuri, l-a avut Bolintineanu. De la Constantinopol C. Negri a susținut cu succes recunoașterea măsurii pe plan extern. Atâtea bunuri înstrăinate intrau acum în patrimoniul național, cu binefăcătoare urmări social-economice; era vorba de un sfert din suprafața arabilă a țării, ca și de întinse păduri. Iată de ce călugării îl urau atât pe Cuza. Trecând atunci pe la Constantinopol o scriitoare franceză a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
titlul de <ofițeri ai stării civile>... Tot acum se permise călugărițelor romano-catolice de a înființa la Iași un pensionat de fete, în care erau primite și copile ortodoxe, fiice de români, care apoi ieșeau de acolo cu sufletul catolicizat și înstrăinat... ― Nu cumva o fi vorba de “Institutul Notre Dame de Sion”, fiule? ― Tare mă tem că tocmai despre acest institut este vorba. Și acolo se făcea carte, părinte! ― Și ce mai spune profesorul Ioan Vlăducă? “În același timp organele oficiale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
primul vestibul, perfect ordonat ca vestiar. Antreul ocazional, mobilat din nou, strălucea de curățenie. Uși înalte, uleiate cu roz și cu dungi aurii supărătoare, stau închise, afară de aceea a biroului unde intrară. In birou erau mobilele cunoscute de Mini, dar înstrăinate și ele de planul schimbat al camerei noi. Rim, la prima vedere, păru lui Mini același, din fericire pentru adaptarea ei și din nefericire pentru eventualul lor portretist. După exclamările primului moment ale omului amabil, Mini nu știu unde să se așeze
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
rugăciunile pentru părinți, pentru frați, și-nainte de toate, pentru surorile mele asasinate. -2- Cu bocceaua la subsioară fac primul pas pe poartă, afară; ochii încep să mă doară și merg într-o doară cu inima împuținată într-o țară înstrăinată; vreme durută, spre o localitate necunoscută... -3- Pe trotuare, tăcere, soare, pe-alocurea șoapte; Aiud, mai, 1957. -4- Amară tinerețe, amară!... Sunt în gară? În port? Sunt viu? Sunt mort? Nici eu nu mai știu... -5- Stingher, m-așez într-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Toți plecau de acasă și uitau uneori, precum muritorii. Tuturor le scăpa ceva. O văzu pe mamă-sa înfășată într-o pânză albă și ponosită, destrămată pe-alocuri de atâta spălat. Părul moale îi cădea dintre cârpe și îi atârna înstrăinat ca un lucru al altcuiva. Îi văzu pe pat așternutul, cu însemnul încovrigat al spinării: murise cu genunchii la gură. Pe cearșaf, stăruia ca în ceară urma chinului ei final, cu picioarele strânse, ca un animal prins de friguri. — Câți
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-și aștepte bărbatul, care fugise de zece ani. „S-ar putea să fi întâlnit-o la timp“, îi spusese ironic un funcționar, când se interesase de soarta ei. Leclerc se declară prizonier în tristețea ochilor de un verde intens și înstrăinat. Mai târziu, auzi că avea un copil și își dădu seama că fiu-său era de o seamă cu fata lui. Își promise să o revadă, iar dacă asta nu se putea potrivi, ca din întâmplare, cu traseele lui, își
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care mi-a spus că a fost plecat două săptămâni în Italia, unde are soția și feciorul mai mare, că totul e bine și că volumele mele sunt citite cu mare aviditate de grupul de români aflați în acea localitate. Înstrăinați, în căutarea mai binelui, simt mare lipsă de cărți românești. Mult m-am bucurat de cele afirmate, știind că am un număr de cititori, pentru că am mai dăruit din volumele mele și altor cunoștințe din Italia (tot români plecați) și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe Yariv „să renunțe la ceea ce li se cuvenea din naștere evreilor pentru un blid de tocăniță“, cum îi plăcea lui să spună. Îl va împiedica pe Yariv să cedeze teritorii cu o semnificație istorică prea mare pentru a fi înstrăinate - sau, cel puțin, va menține acele pierderi la un procent minim. Și dacă prim-ministrul va merge prea departe, va demisiona pur și simplu din guvern, dezvăluind astfel adeziunea lui la coaliția fragilă la adresa căreia se făceau referiri sarcastice în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ar fi mai bun? — Nu știu ce să zic, mamă, și stejarul pare să fie bun. Mda, da' vezi tu, nu mă ajuți prea mult, a oftat Rose. După ce a Închis, Armanoush s-a uitat În jur și s-a simțit complet Înstrăinată. Covoarele turcești, lămpile demodate de la capătul patului, mobila necunoscută, cărțile, ziarele pe care scria În altă limbă... Dintr-odată s-a simțit cuprinsă de o spaimă pe care nu o mai simțise din copilărie. Când avea șase ani, Armanoush și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ajunge un om, imploră o îmbrățișare ca un copil însetat de dragoste. Porni furgoneta, ocoli clădirea, acum mai întinsă din pricina lărgirii Centrului, Curând nimeni n-o să-și mai aducă aminte ce era înainte aici, se gândi. Cincisprezece minute mai târziu, înstrăinat ca cineva care, întorcându-se după o lungă absență, nu găsește schimbări care să justifice obiectiv acest sentiment, dar care, cu toate acestea nu-l poate evita, cobora rampa spre subteran. După ce îl anunță pe paznicul de la intrare că venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe de o parte, o pedagogie culturală națională, o alfabetizare a țărănimii (stimulată de programul ministrului liberal al învățămîntului, Spiru C. Haret) și un „apostolat” prounionist; pe de altă parte, a constituit o repliere agresivă în fața modernității „bolnave”, „degenerate” și „înstrăinate”, ce amenința să disloce - prin industrializare și citadinizare cosmopolită - comunitățile organice tradiționale, provocînd rupturi culturale și lingvistice între elita conducătoare și țărănimea văzută ca matrice a românității pure; esteticul va fi, în consecință, repudiat în favoarea unui moralism idilizant, rudimentar-populist, pitoresc-etnografic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noilor orientări apt să trieze corespunzător o producție literară eterogenă: faptul devine alarmant chiar pentru unii simboliști. N. Iorga, G. Ibrăileanu, M. Dragomirescu, Ilarie Chendi, Ion Trivale erau, în forme diferite, adepți ai tradiționalismului ruralizant și/sau adversari ai modernității „înstrăinate”. Apologet declarativ al „poeziei orașelor” și al „sufletului nou în literatură”, mentorul Vieții noi, Ovid Densusianu era un academist neoclasic, fără prea mult simț estetic; discipolul său, Pompiliu Păltînea, excelează prin confuzie în materie. Critic universitar morganatic, fără antene pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poetică“: „S-ar atribui grăbit toată zarva ultimei ere artistice celor două curente: tradiționaliști-simboliști, poporaniști-dezrădăcinați. Multă vreme diferențierea se făcea între cei strînși în jurul unui pachiderm universitar și cei izolați în triburi fără șef. Lucrurile s-au schimbat de cînd înstrăinații și-au găsit și ei un profesor de universitate. Dl Ovid Densusianu face și poezii. Toți doritorii de catedre liceale le dobîndesc făcînd versuri după rețetă și admirînd geniul lui Ervin” (Cronica, an II, nr. 50, 24 ianuarie 1916, rubrica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este că valoarea acumulată din hoția națională depășește de unu virgulă optzeci și trei de procente valoarea rămasă. Altfel spus, s-a furat unu virgulă optzeci și trei de Românii, ceea ce este de domeniul absurdului. Au furat până și ținuturile înstrăinate și încă nerealipite, Basarabia, Bucovina și Cadrilaterul. Hai, fără Cadrilater, să nu revendicăm mai multe, din exces de zel patriotic. Aici e paradoxul românesc. Se fură aproape două Românii și totuși țara mai este pe hartă, a intrat în NATO
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
VII-lea dintre cei 98 de candidați reușiți. În vara anului 1940, ca urmare a politicii lașe a celui mai ticălos rege și a celor mai trădători guvernanți din istoria lumii, peste o treime din trupul României este sfârtecat și Înstrăinat. Universitatea Daciei Superioare „Regele Ferdinand I” din Cluj, condusă de savantul Iuliu Hațieganu (cel mai bun rector al acestei instituții de Învățământ superior de la Înființarea acesteia, În 1919, până În 2002), este mutată la Sibiu deoarece Clujul e predat acelorași barbari
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ațintit asupra sa un reflector În plus, care, uneori, făcea diferența. Thomas știa bine o mulțime de lucruri, văzuse și trăise atîtea, nu vroia, nu putea să fie judecător, dar acum era vorba de chiar fiica lui, fie ea și Înstrăinată; ce se va alege de ea? Era o Întrebare. Cele două femei o creșteau pe Ann, așa se numea nefiica lui fiică; Thomas și-a zis că, de fapt, ar trebui să se socotească mulțumit: Ann era crescută de o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sunt locuitorii acelui tărâm brăzdat de nostalgia a ceea ce lasă în urmă, de imboldurile față de ceea ce este de dorit și de nesfârșite deplasări dintr-un spațiu în altul, căci în orice loc ne simțim ca acasă și oriunde ne simțim înstrăinați. Haideți să clarificăm lucrurile. Biserica, încă de la început, a fost infidelă față de evanghelie ori, așa cum se spune în Biblie, a căzut pradă ispitelor «prostituției». De mai bine de 1700 de ani, mulți creștini, fără a fi rău intenționați, au apreciat
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lui Schelling din perioada tărzie”. Într-un sens creștin în esență, G. Marcel dezvoltă, „într-o modalitate existențială proprie, o problematică reală a omului și a creației umane din epoca noastră, contribuind la o mai bună înțelegere a condiției umane înstrăinate”. Una din interogațiile filosofului francez vizează modul în care am putea trăi sentimentul solitudinii, al instabilității și indigenței ființei noastre? Răspunsul pe care autorul Jurnalului metafizic ni-l oferă este experiența plenitudinii. Suferința cauzată de neliniște este datorată raportării la
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]