54,930 matches
-
și suflet), carnea este insultată prin limitarea ei la amorul corporal, căci fulgerul trupului și al cărnii este, de fapt, sufletul. Logica continuă astfel: dragostea este un miracol, pentru că instaurează regatul frumuseții, iar frumusețea este o inițiere în mistere, o întâlnire cu sacrul; experiența senzulă nu trebuie blamată, întrucât ea este un ritual de călătorie, înrudit cu delirul dionisiac. Hadrian avusese, mărturisește personajul Margueritei Yourcenar, tentația de tinerețe de a crea un model de cunoaștere bazat pe erotică, mai exact pe
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
o emisiune de televiziune, un jalnic băgător de seamă la un club din București e făcut harcea-parcea, prin telefon, de unul dintre binecunoscuții bătăuși promovați la rangul de "investitor majoritar". În loc să-i trântească aparatul în nas și să-i dea întâlnire la tribunal, penibilul funcționar se apăra behăind cu disperare aria familiarității: "Hai, nea Mișu" (sau Vasi, sau Gigi, sau Nelu), "te rog eu frumos, lucrurile nu stau chiar așa!" Rugăminți fără efect: din studiou, "nea Mișu" (ori Nelu, ori Vasi
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
minoritari). Paginile de foileton ale marilor ziare germane s-au transformat ele însele, pe durata salonului de carte de la Leipzig, dar și după aceea, într-un spațiu privilegiat al înfruntărilor de idei. Paralel cu luarea cu asalt de către public a întîlnirilor cu scriitori germani și străini, în metropola saxonă sau în cea renană, cititorii presei au avut parte și de varianta scrisă a unor dialoguri care alcătuiesc laolaltă o foarte prețioasă antologie-document al zbuciumatei perioade prin care trecem. Iată doar o
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
O călătorie în interiorul Balcanilor, se intitulează volumul de eseuri al scriitorului Richard Wagner, originar și el din România, carte apărută tot în această primăvară la Aufbau Verlag din Berlin. La 27 martie, în programul Institutului Goethe din România figura o întîlnire a scriitorului cu publicul din București. Salonul de Carte de la Leipzig s-a încheiat, premiile acestui an au fost atribuite, litcologne a fost din nou un succes. Și totuși, cînd războiul din Irak devine tot mai sîngeros, promițînd să dureze
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
dispun irakienii, ascunzîndu-se de rachetele inteligente inamice în gropi ca acelea din primul război mondial ori în spatele unor saci cu nisip, ne oferă spectacolul uluitor al unor evi paraleli, situați la distanță de decenii unul de altul și fără putința întîlnirii și a concilierii. Ceea ce poate să însemne că sfîrșitul istoriei n-a venit pentru toată planeta. Afganul trăind în grotele munților sau irakianul fanatizat pînă la imbecilizare de paranoia dictatorului mai trebuie să aștepte. Civilizația lor (în cazul celui din
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
de învățământ. Am fost, din păcate, martorul multor atare "concursuri". Văzând puștimea ce își devorează copilăria, trudind la dresarea unui instrument, am avut, nu de puține ori, imaginea cămilei care duce stafide și mănâncă scaieți. În acest peisaj, oarecum deșertic, întâlnirea cu o competiție muzicală decentă, generoasă, curată și calmă a fost mai mult decât reconfortantă. Ea s-a săvârșit odată cu derularea primei ediții a festivalului-concurs Prometheus, inițiat și înfăptuit de fundația Anonimul. Decentă, deoarece întreaga organizare (Ioana Varsta) și logistica
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
o ceșcuță din care să-ți bei cafeaua. Nenorocirea însă nu avusese loc fiindcă existase o icoană a Sfintei Fecioare și o zi a solstițiului de iarnă 1989 cînd toți cei care găsiseră încă un drum împotriva răului veniseră la întîlnirea cu norul de lumină ce trecea pe atunci deasupra capetelor lor după ce, înaintea nașterii fiecăruia din cei prezenți acolo, străbătuse pentru o fracțiune pîntecele matern" (p. 216). Ideile expuse de Dan Stanca în Drumul spre piatră sînt la fel de grave și
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
teribilul "malentendu" dintre povestea de dragoste a unei fete (care trăiește "în alt film"!) și povestea de supraviețuire în stil "3 păzește" (care e a lumii din jur)! Cea mai strălucitoare idee regizorală a filmului e montarea aceleiași scene (prima întîlnire El-Ea, la fereastra unui tren), văzută din unghiuri diferite, în momente diferite, cu sensuri diferite, cu efecte diferite. Iar cea mai izbutită secvență rămîne, cred, plimbarea fetei cu "bodyguard" prin piață, printre tarabe, trecînd de la un puișor la o rățușcă
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
descoperit de un regizor, acela ce nu-l lasă să se repete, să se odihnească confortabil în cunoscutu-i stil, care îl aduce în fața spectatorilor în noi și incitante ipostaze. Ca în Colonelul și Păsările, de exemplu. Acest șir de întîlniri a dat spectacolului un alt fel de energie, l-a încărcat cu implicarea totală a fiecărei actrițe și cu sensibilitatea pe care o are aici Colonelul - Victor Rebengiuc, l-a făcut într-un fel mai poetic și mai naiv decît
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
Iov și de mine. "Fața mea s-a făcut roșie de plînset și pe genele mele se lasă umbra morții." Experimentul Iov nu este doar spectacolul lui Mihai Măniuțiu de la Teatrul "Radu Stanca", ci este, în același timp, o posibilă întîlnire a fiecăruia cu sine și cu ceilalți, o regăsire intermediată de acest act artistic. Versiunea regizorului poate fi varianta sumei obsesiilor sale, ale relației sale cu propiul destin și cu Divinitatea, o interpretare a uneia dintre cărțile fundamentale: Cartea lui
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
să nu întâlnesc un poet, actor, pictor, sculptor sau muzician de vârsta a treia din privirea căruia răzbat suferința și revolta unei vieți duse sub limita decenței. Oameni care ani de zile au cunoscut aplauzele frenetice, la scenă deschisă, căldura întâlnirilor cu cititorii, entuziasmul vernisajelor sau al premierelor la filarmonică se văd aruncați, dintr-o dată, în sublumea coșmarescă a unei tranziții dinspre un regim al mafiilor analfabete înspre regimul mafiilor poliglote de limba rusă. Sigur că pentru un cinic refuzul doamnei
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
după ce-și vor fi lăsat sufletul pe scenă sau pe foaia de hârtie.) Soluția problemei trebuie găsită la nivelul administrării țării. Iar dacă o țară nu poate fi administrată, ce rost mai are ea?! Îmi aduc aminte de o întâlnire la Timișoara, la începutul anilor nouăzeci, a regretaului Iosif Sava cu foste vedete ale scenei lirice bănățene. Între calitățile faimosului om de televiziune nu figura neapărat răbdarea. Tocmai de aceea, am fost extrem de surprins să constat cu câtă atenție și
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
pe paznicul templului din Mesopotamia ale cărui trăsături ale feței au păstrat imperiul intact. 8. Uneori, poate să se creeze o legătură bruscă între timpuri străine unul de altul. Socul care se produce face ca lumea să crească. Cu cât întâlnirea se lasă mai greu tălmăcită, cu atât ea ne apare mai indispensabilă. Nu cred în scânteierea unei explicații. Cauza erorii trebuie căutată în acele resturi din Dumnezeu care s-au dispersat în Creație, dar care încă mai lucrează la ea
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
Ion Gheorghiu), reprezentată ca spațiu al jubilației și al coabitării omului cu firea ori ca metaforă a Edenului însuși (Horia Bernea), ca prezență incertă, învăluită în abur și dizolvată în lumină (Horea Paștina), Grădina este, de fapt, un loc de întîlnire al Creației dumnezeiești cu aspirația umană și o construcție mîntuită de dramele temporalității. Nu întîmplător, cu excepția lui Ion Gheorghiu, toți ceilalți pictori amintiți au asociat imaginea Grădinii unui program spiritual explicit, de multe ori cu evidente particularizări creștine. Întoarcerea la
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
sunt un cinefil înverșunat. Și văd la TVR: Crimă în Cetatea filmului. Foarte bine: să mai moară și la ei, că la noi... Și-apoi, colcăie Hollywoodul de celebrități. 7 februarie. Rămân același împătimit iubitor de film... Pe Antena 1: Întâlnire cu moartea. Veche, ne-au obișnuit televiziunile; Pe Pro Tv: Creaturi ucigașe; Prima Tv e ceva mai discretă și îmi prezintă Tărâmul umbrelor. Mă duc și mă culc la un vecin care are câine-lup și armă de vânătoare. 8 februarie
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
întinde generos. Collodi are sub control astfel bucuria din mii de case florentine, bucuria celor mici și celor mari care îl descoperă neîncetat pe Pinocchio și își petrec un interval cu el. De aceea, mă întreb, cum poate rata cineva întîlnirea cu păpușa de lemn, întîlnire pe care ne-o propune regizorul Cornel Todea la teatrul pe care îl conduce, "Creangă"? Ce mi s-a părut semnificativ și emoționant, într-un fel, a fost schimbarea ștafetei între generații, schimbare la care
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
control astfel bucuria din mii de case florentine, bucuria celor mici și celor mari care îl descoperă neîncetat pe Pinocchio și își petrec un interval cu el. De aceea, mă întreb, cum poate rata cineva întîlnirea cu păpușa de lemn, întîlnire pe care ne-o propune regizorul Cornel Todea la teatrul pe care îl conduce, "Creangă"? Ce mi s-a părut semnificativ și emoționant, într-un fel, a fost schimbarea ștafetei între generații, schimbare la care am asistat împreună cu fiul meu
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
după impactul vizual. Asocierea replicilor cu marca pe care o aduce cu sine costumul simplifică descifrarea protagoniștilor și fixarea lor în versiunea Todea din zilele noastre. Peripețiile lui Pinocchio înseamnă, dincolo de morală și de povețe, o sumedenie de personaje, de întîlniri, de aventuri și de necunoscute. Această atmosferă efervescentă din textul lui Collodi își găsește susținere în numărul mare de personaje care intră și ies din scenă. Deși poate unele tușe regizorale mi s-au părut groase, exagerate, ele sînt coerente
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
trebuie ocrotită și sporită, orchestra este și sediul unor contradicții virtuale, care se cuvin a fi escamotate cu relaxare și discernământ. Asumându-și integral rolul de proiectant și de constructor, Cristian Mandeal a făcut din filarmonica bucureșteană locul geometric de întâlnire al schimbării cu permanența. Schimbare ca frenezie și inflație a permanenței; permanența ca schimbare condiționată și controlată. Așa s-a ajuns ca orchestra să sune după cum vrea dirijorul, cel care, precum Cristian Mandeal a regândit un aparat deosebit de complex și
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
efect estetic fascinant. Una dintre ele este cea a Japoniei, imaginată de Barthes ca Imperiul semnelor și prezentată, nu ca o civilizație exotică, ci despuiată - prin acele trăsături care l-au sedus cel mai tare pe călător: spațiul urban, ritualul întâlnirii, teatrul Nô, haikù-ul, caligrafia unei limbi mai mult decât străine: stranii. Atracția lui Barthes pentru pictură, care l-a împins mai apoi s-o practice ca amator, este magnific prezentată în seria de experiențe pictografice căroa li s-a dedicat
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
În același număr din Ziua literară, un protest mai puțin obișnuit. Ca să nu zic rarissim. Dna Angela Marinescu îi scrie dlui Marin Mincu o scrisoare deschisă în care-l învinuiește că a lăsat să se înțeleagă în comentariul uneia din întîlnirile Cenaclului Euridice faptul că poeziile dnei Marinescu ar fi fost primite cu mai mare interes decît cele ale dlui Florin Iaru. Lucrurile au stat exact pe dos, susține poeta. Tinerii au cam lipsit de la lectura poemelor d-sale iar dl
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o bombă. O cităm fără să ne-o asumăm "Tender l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că "miliardarul român a fost ofițer acoperit". Oricum, la întîlnirea de la Snagov a șefilor serviciilor europene de spionaj, Willem Matser a declarat: "Nu mă deranjează prezența foștilor ofițeri de Securitate în structurile actuale... De ce să ne lipsim de aceste valori?..." Citat pe care îl reproducem după România liberă nr. 3943
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
iahnie și bere, își vor achita datoriile de mii de miliarde eșalonate, câștigând onest, pe calculator, licitații, forțând respectul alegătorilor. Și ce nebun îi va mai întreba dacă sunt sau nu baroni? P.S. Am trecut sub tăcere diversele condimente ale întîlnirii. Ca să vă fac poftă. Ele se împart din belșug numai celor prezenți. Întîlnirile acestea sînt chiar frumoase.
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
onest, pe calculator, licitații, forțând respectul alegătorilor. Și ce nebun îi va mai întreba dacă sunt sau nu baroni? P.S. Am trecut sub tăcere diversele condimente ale întîlnirii. Ca să vă fac poftă. Ele se împart din belșug numai celor prezenți. Întîlnirile acestea sînt chiar frumoase.
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
au fost lansate chiar de la început. De ce sînt puține polemici autentice în literatura română, oricum, mult mai puține decît în alte culturi europene ? Nu avem vocația dialogului ? Există o etică a confruntării ? O respectăm ? Primul vorbitor a fost polemistul de la întîlnirea precedentă, dl Daniel Cristea Enache, care a mărturisit că n-ar avea vocația polemicii și că, oricum, există o serie de reviste cu care nu se poate și nu are rost să polemizeze, întrucît nu poți dialoga decît cu un
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]