701 matches
-
să citeze câte ceva din cele două cărți ce le avea cu el, despre marea de care recunoștea că este definitiv îndrăgostit și pe care o vedea ca pe un "spațiu enigmatic cu aura de taină, cu orizontul fugind către evanescente întinsuri de ape în care se oglindesc orașe bătrâne încât îți par eterne...". "Pescarii își trimit gândul și privirea către ușoara vibrație rămasă în urma unor aripi arătându-se o clipă și dispărând într-o coloratură de legendă, la picioarele lor încep
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
poporului belgian, dar despre gradul lui de cultură? - Aș putea spune despre Belgia că este văzută "buricul" Europei, iar Bruxelles-ul, cireașă din mijlocul tortului. Însă nu așa stau lucrurile și în interiorul ei. După părerea mea, seamănă cu un elastic întins la maximum și care cum este atins, zbârnâie și scoate un sunet amenințător. Și foarte mulți politicieni francofoni și flămânzi se amuză să-l piste ca să trepideze și mai tare. Dar cand s-o rupe... are să facă ravagii! Și va
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
cu atenție și empatie lucrurile ne poate oricînd surprinde cu o viziune inedită și compensatoare. Morții fără de lumînare se bucură de un foc mai subtil, care îmbrățișează fără să mistuie Ca în versurile lui Blaga din Cîntecul focului: Cît e întinsul și-naltul luminii, dumnezeu singur arde suav cîteodată prin tufe fără de-a mistui. El cruță și mîngîie spinii. Referință Bibliografică: Corneliu Traian Atanasiu, comentarii / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I, 11 noiembrie 2011
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
sienei, un verde aprins; pe lungile-i pleoape, un bob iar desparte gândiri de gândiri, amiezi de amiezi. Pustiul înalță un munte fugarnic și visul se zbate-ntre stelele reci; un geamăt uitat se pierde în șoapte și, iar iau întinsul, și iar rătăcesc. Cât de departe e oaza albastră, cât de stăpân este focul topit; vântul mă-mpinge spre trepte absente... Referință Bibliografică: Absentele trepte / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 804, Anul III, 14 martie 2013. Drepturi
ABSENTELE TREPTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345250_a_346579]
-
foto: net Cu-o moarte însoțită de-un însetat destin O frunte încrețită cu ani ce pleacă, vin, De s-ar grăbi-n pas, iute, spre un final ”cu fin” Ar naște lumini multe icoane să mă-nchin. Se freamătă întinsul cerului senin... De-o cută pe trecutul pliat și-atât de plin, Că nici nu îl desfac pe-o parte dintr-un nor... Cu sufletu-ncărcat de-al neputinței dor. Și raiul se deschide cu stele de iubire... Dar clipa
PE TRECUTUL PLIAT de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376413_a_377742]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > DRAPELUL Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-ntinsul și cuprinsul zării Am înălțat drapelul țării, Cu tot ce-i sfânt și românesc, Îl port și -n piept, și mă mândresc. Purtat la brâu ca cingătoare, Pentru români e sărbătoare, Patriotismu' -i strămoșesc, Pe plaiul nostru românesc. A fluturat
DRAPELUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376444_a_377773]
-
te gros și ...sămergem. Fără să stea prea mult pe gânduri, copilul s- a îmbrăcat, a coborât încet pe geam și Gombo l- a urcat în față, pe schiurile sale, apoi au plecat la drum. Un timp au alunecat pe întinsul zăpezii până au ajuns la o casă. Ciudat! Robert nu văzuse casa aceasta din cartier. - Acum, e timpul să facem un scurt popas. Intră!, a spus Gombo. Cu sfială au pătruns în casă. Salonul circular era luminat puternic, iar în mijlocul
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică ușoară Florin Apostol, cu freamăt de ocean în glas, la nuntirea cu marea, când două pustiuri de țărm se reped în îmbrățițările a doua întinsuri de ape, în armonia inserării, alaiurile de valuri liliachii venind unele către altele cu pacea, a cântat marea că pe o iubită! „Ce frumoasă e marea”, melodie de Aurel Manolache, interpretată de Florin Apostol e vuiet de ocean glăsuit la
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
fân fleșcăite și mucegăite de pe costișe alunecau în ritmul năvalnic al torenților învolburați, negri ca mâzga cea mai adâncă a pământului și care dădeau de-a dura totul părând aidoma horiturilor neterminate și părăsite de cine știe ce urgențe apocaliptice, plutea pe întinsul undelor spumegânde buturi și resturi de lemne, rădăcini și răgălii care se rostogoleau cu zgomot de-ți țiuia și fremăta tot corpul ca la un cutremur, șuvoaiele ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la confluența cu nenumărații
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cea grijulie se-arătă în poartă c-un săcăteu uriaș pe umăr. -V-adusei ceva de-ale gurii, în caz că-ntârziați... zise timid și alintător. -Pușchea pe limbă-ți! se asmuți la ea Lili. Ce amânare?! Nici o zăbavă! De vrea Domnul, mergem întins! Doar hrănite suntem, odihnite, la fel! și-o privi cu zvâc pe femeie. O văzuse cu darul și-și scosese capul pe fereastră. Ne ducem ca vântul și ca gândul, n-ai tu grijă! Nu! Dar niscai fructe pus-ai
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
își petrec timpul liber pictînd. Aceste imagini sînt reproduse într-un album în prefața căruia se anunță: "Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, muncitorii și țăranii țării au pornit să construiască o viață bazată pe o ordine socială egalitară. Pe tot întinsul țării fumegă coșurile zecilor și sutelor de noi întreprinderi industriale. Bogățiile ascunse în adîncurile pămîntului sînt transformate, prin elanul creator și îndemînarea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, într-o adevărată bogăție: în mașini și unelte, în edificii publice și mărfuri de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de azi, complexații și scormonitorii, imaginea unui microcosm uman reprezentativ pentru cealaltă Românie, ornat cu ținuta ireproșabil armonioasă a cîtorva profesoare de vocație, cu cea, la fel de ireproșabil armonioasă, a elevelor. Lăsîndu-ne gustul dulce-amar al unui teritoriu pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se termină cu fraza în care este marcat, cu tristețe, momentul schimbării denumirii: "Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mi-au pigmentat anii începutului se află autorul Țării de piatră, de foc și de pămînt (1939), dar și al insurgentului Jurnal de sex (1929). În deceniul șapte, inconfundabilul personaj întreținea, în presa bucureșteană, un serial cu voiajele (optimiste) pe întinsurile patriei și, venind rîndul Iașilor, cel ce fusese desemnat/ primise sarcină să-l însoțească era junele pe post de desenator la unicul "organ" local. (Dacă nu cumva chiar junele insistase să-i revină lui sarcina.) L-am însoțit așadar vreo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
strălucește soarele jos pe pămîntu-nvăluit în ceață, la fel era și Viziunea. Dar noapte de porfira și stacojie dimineață și zi de aur coborînd Prin limpedele schimbător văzduh dezvăluiră cîmpuri verzi prin 360 Norii schimbători, ca niște paradisuri desfăcute în întins, Cu-orașe și cu sate și temple, corturi, turme de-oi, izlazuri Unde copiii lumilor elementare în armonie locuiesc. Nu mult timp locuiesc în armonie, viața le e smulsa Și-apoi urmează suferinți de iarnă, pe rînd sînt trași în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zîmbi el, se luminắ ea Precum un Nour luminos în vremea secerișului; însă cînd Urizen se încruntắ ea plînse-nvăluită-n Cețuri peste cioplitu-i tron; și cînd el spatele-și întoarse 185 La sala-i Daurită și caută portalurile Labirintice Ale întinsului sau cer, Tremurînd, rece, palida de frică, șezu Umbră-a Disperării; de-aceea spre Apus80, Urizen făcu În zid lăcaș pentru că focuri luminos să ardă peste-a' femeii Mădulare palide-n absența lui, și-ades Fiicele ei pe un 190
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
morți, sau ca puterea-mi a uitat Că dorm aici în somn firáv. Mi-aduc aminte bine Ziua, 85 Ziua de groază și oroare... Cînd bătălia părăsind-o-n fugă, tu precum corbu-n zori Zburînd, acolo desfăcînd întins unde nicicînd întins nu existase, Tras-ai toți fiii lui Beula în groaznicu-ți vîrtej, urmîndu-ți Jos pe dealurile lui Beula Învolburatul 123 Spirit. Toți fiii mei 90 Au stat în jurul meu la nicovala, unde, iarăși încins, icul de fier Înfuriat ardea scînteietor, pentru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cu voce de femeie 355 murmurînd pe dealuri și adînci văiugi, Frumusețe îmbujorata de dorință 356, minune singură înveselindu-se. 10 Căci Enion era în gînduri negre adîncita, gemînd tare; asprele mari înmuguresc 357. De aur stînci se nalta din întinsul vast ... Și-acestfel glasul ei se auzi: "Slavă, plăcere și dulce bucurie născută Blîndei Veșnicii, închisă într-un chip ce-i întreit încîntător, Spre-a rătăci-n singurătate dulce, de fiecare adiere fermecata." Să te-ascund cu puterea-mi și ... 15
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
au despre ce este vorba, se potrivește mai mult cu firma unei drogherii sau a unei cârciumi. Păi, localitatea vandană Pieptenele de Aur poartă chiar numele cârciumii de acolo, acela fiind singurul loc unde poți să-ți scoți șuba pe întinsul a zeci de kilometrii patrați. Chiar și în puținele case locuite, oricât le-ar încălzi, oamenii tot sunt obligați să stea gros îmbrăcați în rubalele 25 atât de caracteristice zonei, niște blănuri duble astfel croite din moși strămoși încât, îmbrăcate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în etnogeneza românilor.4 În Dacia postromană, până la slavi (275-602), nu avem de-a face cu rămășițele unei populații romanizate, care s-a pierdut (topit) în masa barbarilor (cf. Roesler), ci cu o populație numeroasă, majoritară, care trăia pe tot întinsul țării, această populație autohtonă, latinofonă și creștină, constituie baza demografică și fermentul proceselor istorice ulterioare. Perpetuarea hidronimiei (râurile mari), continuitatea civilizației vechi dacice, circulația monetară adeveresc că factorul de permanență istorică și muncă productivă constantă, în noile condiții și structuri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
uluitoare pe care le poate realiza mintea în calitatea sa de conducător al energiei. Dirijarea energiei cu ajutorul minții se realizează cel mai bine atunci când corpul este nemișcat, adică în meditația prin nemișcare, efectuată în poziție șezândă, stând în picoare sau întins. Tratatul clasic de medicină internă al Împăratului Galben afirmă: „Atunci când mintea este liniștită și goală, energia se va supune comenzii sale, iar pericolul bolii se va transforma în siguranța sănătății”. Acesta este, de fapt, un alt mod de a enunța
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
aceasta nu o atingea. Pentru mine, ea rămânea mereu aceeași. Atunci s-a înfiripat un vis. Probabil că aureola lui mă trezise... Să o regăsesc pe Charlotte, s-o fac să vină în Franța... Irealitatea planului făcut de un vagabond întins pe dalele unei cripte era suficient de evidentă ca să nu mai încerc să mi-o demonstrez. Am hotărât, pe moment, să nu mă gândesc la amănunte, să trăiesc, păstrând în adâncul fiecărei zile speranța aceea nesăbuită. Să trăiesc din speranța
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan Îi plăceau cel mai mult Împrejurimile Borzeștilor, unde se afla un stejar uriaș, rotund În coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ștefan cu copiii de prin partea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
femeie? Crezi oare că poți discredita Abația în ochi noștri? Știm exact cine sunt călugării augustinieni și ce le poate pielea. Crede-mă, nici nu-ți poți imagina cât de... ― Dar trebuie să mă credeți și Înălțimile Voastre! Pe tot întinsul Câmpiei, unei perne făcute din păr de om i se spune perna Sfanțului Augustin. Călugării cred că e modul nostru de a vorbi despre ei, dar noi știm că nu e așa. Sfântul Augustin a fost un frizer. Nu se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
suprafață, după Rusia și Canada. Având 20% din populația lumii, China ocupă 7% din suprafața globului. Deci din start avem un decalaj de densitate demografică, comparativ cu media acestui indicator la nivelul globului. Dacă luăm în considerare distribuția populației pe întinsul țării, diferența devine izbitoare. În jumătatea vestică a țării, alcătuită din munți și podișuri înalte, îndeobște secetoase, puțin propice habitatului, trăiește doar 6% din populația chineză. Covârșitoarea majoritate a populației chineze 94% locuiește în zona estică: pe litoral, pe văile
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
În special de predecesorii lui Ludovic al XIV-lea. Cât despre acesta din urmă, el a ales să aplice generos planificarea pe un „spațiu nou”, Versailles. După cum notează Mark Girouard, planul cuprindea inclusiv facilități publice și instituții: parcuri (mai ales Întinsul Bois de Boulogne), spitale, școli, colegii, cazărmi, Închisori și o nouă operă (Cities and People: A Social and Architectural History, Yale University Press, New Haven, 1985, p. 289). Aproximativ un secol mai târziu, În condiții și mai defavorabile, Robert Moses
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]