93,058 matches
-
-o întîi în engleză, și nu în franceză. O dată însă ce a fost remarcată în Franța, mi s-a cerut imediat să scriu o versiune engleză. La Joyce ce să tăiem? Probabil, aproape totul... Pentru că vorbim de cărți, să ne întoarcem la romane. Nu v-ați sfiit să sfidați oarecum obișnuințele unui public "citit" afirmînd, în demonstrația Dvs. de la NEC că, de cîte ori luați Ulise din raft ca să-l citiți, vă grăbiți să-l și puneți înapoi. Că preferați diverse
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
care Camil Petrescu nu-l aprecia pe Joyce. Bănuiesc că îl irita virtuozitatea stilistică (remarcabilă) care plutește, ca să spun așa, singură în spațiu. Iată o metaforă prin care Star Trek, Star Wars și Ulise stau foarte bine alături...Să ne întoarcem în mările noastre. Citiți acum, cu întîrziere, Dimineața pierdută. Ce vă atrage în romanul Gabrielei Adameșteanu? Ce părere aveți despre romancierii noștri de azi? în Dimineața pierdută îmi place extraordinar densitatea umană a personajelor, diferențierea lor, precizia cu care autoarea
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
ca un fel de antrenare cu manechine în sala de arme, înaintea adevăratelor lupte afară, pe cîmpul de bătaie.Cît m-am mai antrenat și eu, și tot degeaba... Domnule Toma Pavel, permiteți-mi să închid cărțile și să mă întorc la viața Dvs. M-ar bucura să povestiți și pentru cititorii României literare, care nu v-au auzit la NEC, istoria apariției lui h și s din prenumele Dvs., adică drumul de la Toma la Thomas. Nu folosesc acest h și
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
limbajul, finalitatea cu procesualitatea și aroganța implicită oricărei opere definitive cu scepticismul și relativitatea parcursului. Ceea ce a urmat acestei adevărate revoluții de la începutul secolului XX, indiferent de atitudinea declarată, de filosofiile și de esteticile explicite, nu s-a mai putut întoarce la vechile modele și nici nu s-a putut sustrage noilor paradigme. Din această pricină, ca nici un altul dinaintea sa, veacul pe care tocmai l-am traversat a fost unul al experimentelor imediate și al suspiciunii absolute. Într-un asemenea
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
convalescență. Nici vorbă. Dacă n-ar fi fost polițiștii care fac de gardă la capetele cîtorva poduri peste Vltava și clădirile în reparație ai zice că nu s-a întîmplat nimic. Transportul public funcționează perfect, la suprafață, iar metroul se întoarce la viață linie cu linie. În tramvaie, în magazine, pe stradă, praghezii nu au aerul unor oameni treziți din coșmar. Nu pare să îi intereseze prea tare că partidul de guvernămînt se pregătește să-și aleagă un nou președinte și
Modelul praghez by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14664_a_15989]
-
toți. Dacă le dai la toți, pînă acasă nu mai rămîi cu nimic: să le dea statul. Să se îngrijească statul de ei. La gară o femeie cu o poveste cam învechită: boală, spital, nu-i ajung banii să se întoarcă la Suceava, mai are nevoie de 100.000. Replică: lasă că te-am văzut și săptămîna trecută ! O țigăncușă cu un țînc în brațe, văicărindu-se că nu ia pentru ea, ci pentru "ăla micu". Replică: de ce l-ai făcut
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
găsească el soluții, dacă PSD-ul geme de cripto-vadimieni, dacă justiția tremură în fața posesorului de dosare secrete și de informații obținute prin securiștii înregimentați în PRM? Inimaginabilul abuz al blocării proceselor lui Vadin de către Curtea Supremă de Justiție se va întoarce, cu vârf și îndesat, împotriva pedeseriștilor. Pentru că Vadim n-ar fi invincibil dacă oamenii de la putere n-ar fi, în egală măsură, proști și ticăloși. Idila dintre Vadim și PSD - o "romanță" ce durează din 1990 - are toate datele unei
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
de la granița cu Herțegovina pe nume Diomidije Subota, ca să se întregească numărul santurașilor. Chirigiii o porniră la drum pe vechea cale a Țarigradului de la Belgrad prin Solun pînă la orașul țarilor. Văzură Helespontul, trecură prin Sest și Abidos, și se întoarseră după doi ani de zile, dar pe drum se prăpădi în mod ciudat unul dintre cei doi bătrîni chirigii. Poruncise cămilei să îngenuncheze ca la adăpostul ei să-și facă nevoile; în timp ce se ușura, cămila se-ntinse pe el și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
că muzica, precum dragostea părintelui, îl împlinise pentru tot restul vieții și că tot ce ar mai fi putut adăuga ar fi dat pe dinafară și s-ar fi dus în gol. Și mulțumit de negoț, nu s-a mai întors niciodată la santură și nici n-a mai pus mîna pe ea, chiar nemaiavînd trebuință să-i asculte sunetul în acea lume care îi înfuleca zilele din jurul lui. Îndrăgise noua lui misie de tîrgoveț, îndrăgise drumurile și cămilele cu mersul
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
lîngă cisternă și îi dădu două parale. Ghicitorul zîmbi și se văzu cum numai zîmbetul nu-i îmbătrînise. Îi zise lui Leandru să caște gura, îi scuipă pe neașteptate în gură, după care și-o căscă el. Cînd Leandru îi întoarse scuipatul ghicitorului, acesta scuipă fiecare obraz al lui Leandru, întinse scuipatul și începu să-l bărbierească. - Or să lovească turcii mîine, sau poimîine? - întrebă Leandru pe jumătate în glumă. - Habar n-am - glasul ghicitorului plutea în jurul lor în plăci mari
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
singurul lucru de sub pălăria cerească aidoma șarpelui care se poate cățăra și-n sus și-n jos pe arborele obîrșiei noastre. Moartea poate să te aștepte la pîndă cu veacuri înainte să te fi născut, dar poate să se și întoarcă după tine, să-ți vină în întîmpinare din cel mai îndepărtat viitor. Cineva pe care nu-l cunoști și pe care n-ai să-l vezi vreodată poate să-și asmută moartea asupra ta ca un cîine de vînătoare asupra
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
atunci, cînd se temea cel mai tare de spadasini, Leandru nu-i întîlni. Înaintea spadasinului întîlni o fată. Pe cînd iernau la Ohrid, i se păru că întrecuse măsura cu frica lui și că își pierduse ritmul înnăscut, că se întoarce în loc să înainteze în taina virtuții. Și anume, auzi, într-o seară sunet de santură. Și în loc să rămînă nepăsător, ca înainte, se pomeni ascultînd. Și ăsta i se păru un pas înapoi. Nu cînta un bărbat, ci o femeie, și deosebirea
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
doua zi, cînd o privi pe fata care cîntase, întîi îi spuse următoarele: - Te-am auzit cum cînți. N-ai un deget la mîna stîngă, inelarul. Dar ai învățat înainte să-l pierzi, nu-i așa? - Așa e - i-o întoarse fata - acum trei ani mi-au adus de deochi o santură cu corzile încinse. De atunci cînt așa, ca să-mi amintesc, dar tu nu trebuie să asculți... Leandru gîndi imediat că felul său de viață ar putea într-adevăr ajuta
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
neașteptată, mușcă sînul mamei, iar ea înțelegînd ce se petrece, privea în direcția omului care îi potrivea sandaua. Astfel se închidea cercul și o linie neîntreruptă exista între om, mîinile lui, călcîiul copilului, sînii femeii și privirea ei, care se întorcea la om. Această linie, pe care Leandru a prins-o înainte ca pămîntul să înghită icoana, semăna cu singura literă pe care o învățase, cu litera teta -, și el, văzînd-o, gîndi: - Așadar, atingerea este posibilă. După care plecă la mănăstire
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Emil Cioran. R.B.: Friedgard Thoma, cu ce amintiri ați rămas după trecerea unui an de la vizita în satul natal al lui Emil Cioran? F.T.: Amintirile au rămas atît de vii și de puternice încît vreau din nou, neapărat, să mă întorc, la Sibiu și la Rășinari (sper că am pronunțat bine numele). Vreau să revăd acest sat miraculos, cu rîul care-l străbate și cu punțile mici aruncate peste firul apei, în fața caselor. Am păstrat impresia unui sat intact; apoi, mi-
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
mai ales Rășinarii, sunt convinsă că ar fi revenit. El nu a crezut că locurile au rămas totuși neschimbate... R.B.:Se spune să acolo unde ai fost odată foarte fericit, dar de unde ai plecat pentru totdeauna, să nu te mai întorci. La Rășinari Cioran pare a fi avut o copilărie fericită, Rășinarii au fost un paradis pentru el.V-ați simțit de altfel, la rîndu-vă, fericită la Rășinari, la Sibiu, în prima călătorie. Nu vă temeți că mergînd a doua oară
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
întâmpinărilor" lui Ion Creangă, printre ele, răspunsul la învinuirile că a părăsit "semnele de cleric sfințit". Demonstrație de o fină subtilitate, al cărei final nu face decât să autentifice conținutul: "...că piatra cu care voiți a arunca în mine se întoarce asupră-Vă." Ediția este constituită din două corpuri esențiale de texte ale lui Dumitru Furtună: Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă - cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la moartea sa, urmate de Articole ( din periodice) și Anexe: Scrisori ale
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
și, umblând la aparat, a silabisit spre mine, râzând: Beroznîi bezruchi... Războinicul fără mână... războinicul ciung! Poeții au darul de a însufleți materia, minunându-ne. De atunci, de câte ori îmi trece prin minte Aud materia plângând... văd pocherul mecanic din Ircuțk întors sub chipul unui ostaș fără un braț... Țiganca tânără în căruța veche dărăpănată cu un cal alb costeliv hămesit înhămat singur la oiștea pentru doi și care biciuia cu furie animalul vrând să obțină din el maximum de viteză la
Războinicul ciung by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14040_a_15365]
-
care v-au scos în arenă, cu vehemența enormă a rănitului, undeva, cândva în trecut. Vă mărturisesc că, poate fără s-o doriți, mi-ați făcut un bine, pentru care vă mulțumesc. ( E. Ștefan, București) * Ideea că amintirile s-ar întoarce, "să întrebe dacă toate s-au întâmplat întocmai", dar nu mai găsesc decât vânt care învârtește "o aripă de moară de vânt, o metaforă zdrențuită" ea singură v-ar îndreptăți liniștea-neliniștea de după scris. La o distanță, nu neapărat mare, după ce
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
mai mici, iar victoria, - clară. Toți înghețaseră, cu neveste cu tot. Stalin nu zice nimic, se scoală de la masă, iese afară în grădină, se plimbă ce se plimbă acolo, pe când toți așteptau înlemniți. Cu un trandafir în mână, el se întoarce, se apropie de nevasta colonelului și îi întinde floarea. Cu buzele, pe sub mustața lui groasă, tiranul își sugea un deget înțepat de un spin. Dar, câte tragedii, câte suferințe în acest secol lung și greu cât un mileniu!... Am văzut
Mecanica lacrimilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14060_a_15385]
-
ping-pong a Otiliei Bădescu. l Din ROMÂNIA LIBER| aflăm că guvernul vrea să elibereze, prin grațiere, pe cei care au de făcut pînă la cinci ani de pușcărie. Marii beneficiari ai acestei grațieri vor fi hoții de buzunare. Din păcate, întorși în libertate, aceștia nu-și vor putea exercita dexteritățile asupra celor care îi eliberează.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
către România, ci exact invers. Acesta este adevărul istoric. - Bine că există un martor care să pună lucrurile la punct. - Când am plecat, în 23 august 1944, nu numai că nu aveam nici un gând de emigrare, dar credeam că mă întorc în 48 de ore! Cum în timp ce eram în aer, în avion, s-a petrecut lovitura de la Palat, m-am văzut blocat la Stockholm. Noul guvern avea în frunte pe generalul Sănătescu și pe Grigore Niculescu-Buzești la Externe, care fusese șeful
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
și pe Grigore Niculescu-Buzești la Externe, care fusese șeful meu în minister, director al Cabinetului; primul lucru pe care l-au făcut a fost să mă numească în post la Stockholm, dându-și seama că n-o să mă mai pot întoarce până la sfârșitul războiului nici prin Germania și cu atât mai puțin prin Rusia. Am rămas în Suedia oarecum uitați de toate guvernele succesive; nu sunt un partizan al lui Gheorghe Tătărescu, dar trebuie să recunosc că, datorită lui, (și datorită
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
un diplomat străin; într-o manieră absolut stupidă fusesem implicat în procesul Maniu, fără nici un motiv, dar eram chemat să depun mărturie; în biletul de care vă spuneam, mama scrisese: "Mai bine te faci hamal la Paris decât să te întorci în țară!", ceea ce am și făcut - adică n-am ajuns chiar hamal, dar oricum, la început mi-a mers destul de greu și, în primii paisprezece ani am lucrat numai în opere ale emigrației române - fie că m-am ocupat de
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
de morți. Să fim serioși! Era un lucru de negândit! În opinia mea, americanii (și britanicii, dar ei nu mai aveau putere) și-au spus că, încetul cu încetul, îi vor "roade" pe ruși și-i vor sili să se întoarcă în granițele lor; ceea ce, însă, au crezut că pot face în patru- cinci ani au făcut în patruzeci și cinci, dar, în cele din urmă au făcut-o. - Dar pe seama noastră. - Pe seama noastră, dar ce altceva puteau la momentul acela
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]