19,755 matches
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Reportaj de Al.Florin Țene Doina Mărghitaș: întoarcere în amintiri Încă nu bătuse gongul timpului, miezul zilei din 14 noiembrie, și trei autoturisme cu scriitori din Cluj-Napoca, membrii Ligi Scriitorilor Români, au plecat spre Munții Apuseni. Peisajele se derulau ca secvențele unui film despre localitățile și istoria acestora
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
viața de dascăl a Doinei Mărghitaș. Fostul director de școală Călătău Iosif, a readus în prezent momente din perioada când doamna Mărghitaș a funcționat ca profesoară în comuna Poeni. Titina Nica Țene a recitat o poezie în care redă sentimentul întoarcerii în satul natal, impresionând asistența. Întreaga manifestare cultural-artistică s-a constituit într-un veritabil medalion evocator al Dascălului, cu D mare, Doina Mărghitaș. Manifestarea s-a încheiat cu fotografii de grup, și conform dictonului popular “călătorului îi stă bine cu
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
cu drumul “, am urcat în autoturisme, când noaptea ne spăla parbrizul cu degetele ei de ploaie, și mașinile înfășurând distanțele pe roți au rulat până când luminile Clujului ne-a cuprins ca o bucurie a lucrului bine făcut, dar și al întoarcerii acasă. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Doina Mărghita; întoarcere în amintiri / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1050, Anul III, 15 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
spăla parbrizul cu degetele ei de ploaie, și mașinile înfășurând distanțele pe roți au rulat până când luminile Clujului ne-a cuprins ca o bucurie a lucrului bine făcut, dar și al întoarcerii acasă. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Doina Mărghita; întoarcere în amintiri / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1050, Anul III, 15 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
Pura vida” o constituie o călătorie în trei dintre țările Americii Centrale: Nicaragua, Costa Rica și Panama, sejurul în fiecare țară fiind de 7 zile. Deși concepută ca ieșire din preocupările de bază (estetică și știință), călătoria se dovedește în parte o întoarcere către cele două tipuri de cunoaștere. La modul general, omul are, în existența sa, de cunoscut oameni, locuri și pe sine. Dincolo de aceste cunoașteri aplicate există cunoașteri fundamentală care pornesc de la ele și le dau o nouă dimensiune. Este vorba
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-lumea-unui-paradoxist-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
cumpănire, de recunoștință și mulțumire, dar și de bucurie și fericire, de timp plăcut petrecut împreună cu familia, rudele, prietenii, alături de cei dragi. Creează din viața ta o sărbătoare pentru că aceasta este adevărata ei valoare. Pentru mine, venirea iernii înseamnă o întoarcere în timp, în copilărie. Este vremea colindelor și aducerii aminte de anii frumoși ai copilăriei noastre, care ne vor reaminti cine suntem, de unde venim, unde am ajuns și încotro mergem, care ne vor hrăni copilul din noi, care ne vor
GÂNDURI ALBASTRE, DE CRĂCIUN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1482485541.html [Corola-blog/BlogPost/379209_a_380538]
-
revenim la românii italieni și spanioli cărora am propus mai devreme să le fie sădită mentalitatea occidentală în sânge, timp în care în România să aibă loc o schimbare la față a acesteia... O Românie care să ofere românilor la întoarcerea lor acasă, coșuri separate pentru gunoi, o rețea eficientă de transport în comun, drumuri pentru biciclete, străzi mari și late, multă verdeață, fiecare hipermarket din țară să fie înlocuit cu câte 100 de supermarketuri nemțești. Să nu mai existe motive
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
este balsam catifelat, reconfortant. Soarele ne îmbrîtisează din înalt. Întoarcem spre el chipuri încă albe, livide. El va împrumuta pielii o părere din aurul sau, care se prelinge spre noi cu fiecare rază binecuvântata. Dacă la duș am urmat faleză, întoarcerea o facem de-a lungul plajei. Valurile se sparg lângă picioarele noastre, apa amestecata cu nisip ne caută la fiecare pas, ne mânie, si nu mai are culoarea jadului, nu este nici incolora, ci cenusiu-maronie, atingerea mâlului îi distruge puritatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
Mariana, fiica lui Eugen, acum în vârstă de 53 de ani, a fost îndrumată de mama sa să facă medicina. A ascultat-o, urmând cursurile facultății de profil în România, la Facultatea de Medicină și Faramacie din Cluj, dar la întoarcere i-a spus mamei sale că, deși este licențiată..., nu va profesa niciodată meseria de medic. Dar, cum de cele mai multe ori, necazurile nu se sfiesc să apară, ca un blestem al sorții, un eveniment cutremurător afectează pentru totdeauna liniștea și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
V., Pătuleanu, C., Constantin Brâncoveanu și relațiile sale cu Europa veacului al XVIII-lea, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 2006, 190 pag., 12 lei; 44. Lascarov-Moldovanu, Al., Biserica năruită, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 136 pag., 9 lei; 45. Lascarov-Moldovanu, Al., Întoarcerea părintelui Andrei Pătrașcu, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 300 pag., 15 lei; 46. Lascarov-Moldovnu, Al., Cruce și Națiune, Craiova, Eitura Mitropoliei Olteniei, f.a., 224 pag., 10 lei; 47. Lilienfeld, Fairy von, Spiritualitatea monahismului timpuriu al pustiei, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă a pământului se desprinde de oiștea lunii și o lumină tot mai rece cade în bătaia vântului peste fluturii morți. Vin vremurile întoarcerii-n cochilie, în odăile încălzite cu miros de busuioc și damf de tulburel, aștept săniile iernii să treacă munții, vor face un popas și la noi. Referință Bibliografică: Toamnă cu miros de busuioc / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Toamna_cu_miros_de_busuioc_llelu_nicolae_valareanu_1384717915.html [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
publicistice prin diverse reviste literare, debutam editorial cu placheta Cu fața la cruce. Era o cărțulie alcătuită din poezie scrisă de-a lungul anilor, dar schimbată și regenerata astfel încât să reflecte o mare modificare ce se petrecuse la nivelul sufletului meu: anume, întoarcerea cu fața către Hristos și către crucea Să mântuitoare. Nu pot spune câte poezii am scris, așa cum nu număr niciodată câte linguri de mâncare mănânc la o masă. Pot doar să vă spun că am publicat până acum șase volume
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA by http://confluente.ro/Cand_experienta_vietii_ia_forma_de_poezie_interviu_cu_poetul_crestin_ionatan_pirosca_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
trudește aici,/ pe bolta înălțimilor dure s-au aprins felinare,/ iar sub catapiteasma spațiului mioritic ard licurici,/ să stingă văpaia speranțelor noastre, descântec, cu zările./ Nici bocet, nici ură, nici murmur, nici lacrimi nu vrem./ Ale noastre sunt potecile fără întoarceri, uitările,/ și calea lactee și crucea Golgotei și tot ce-navem./ Ale noastre au fost văpăile mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară s-au cimentat în amar;/ de-am sărutat obrajii Neamului cu buzele de cremene/ ale noastre
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
noua Golgotă. Și-a luat ultimul dor din ruga îndurărilor devenind colindul încătușat. Memoria i-a devenit bocet în Zarcă, fericindu-i dragostea în gândul trecut. Nostalgia de toamnă i-a prefăcut cuvintele într-o rapsodie eminesciană. Peste Cruciații tristelor întoarceri cad consolări și stele. Crezul lor plânge în Golgota iluziilor. Primăvara ca o aducere aminte răspândește mireasma Reginei nopții. Pe cărarea unei ierni ca o cronică rimată, suie Robii la cer în cadență lirică. Fiecare sătuc plânge în inima unui
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
uităm că Iisus Hristos a venit în lume pentru cei bolnavi, nu pentru cei sănătoși, pentru cei păcătoși și nu pentru cei virtuoși. Creștinii nu trebuie să uite faptul că ei sunt “musafiri” pe această planetă numită Pământ, iar la întoarcerea “acasă” în împărăția cerurilor trebuie să fie ei, în primul rând în armonie, în echilibru și, în al doilea rând, să lase totul în urmă, cel puțin, așa cum le-a găsit, pentru că, nu-i așa atunci când mergi musafir la cineva
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
Ganduri > DORINȚE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Abia după N-ai să vezi Niciodată cât trăiești O Lună stinsă La arie Rază înspicată Vântul culcă rodind Lanul de grâne Întoarcere Felinar pe stâlp- Muritori grăbindu-se Întâlnesc mama Dreptate târzie Abia la sfârșit Dorul se distribuie În părți egale Creație Muză malversă În hăul metaforei Zvârlit poetul Apocalipsă Ceasul s-a oprit Cineva aruncă-n noi Cu bucăți de stele
DORINŢE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dorinte_george_nicolae_podisor_1328081401.html [Corola-blog/BlogPost/347023_a_348352]
-
zaharisește. poate de bucurie, poate de prea mult aer, poate de prea multă inspirație aspirație... cine mai știe logica Lui infinită? poete, pe clipe umbrele dansează nebune și tu pleci să cauți iar și iar vrăbiile. nu mai întreb de întoarceri. vin ele odată cu rostul lor nevăzut neauzit doar trăit. poete când... Anne Marie Bejliu, 23 noiembrie 2015 ---------------------------------------------------------- căutări călătorii între visele inimii și realitate se plimbă verbul ”a fi”, ca un pitic dintr- o istorie uneori prea grea să răzbată
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1448440742.html [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
ta de milă caldă, plină, Îndurătoare - asupra mea coboară”, culminând cu acceptarea (sub influiența lui Creangă) a tratamentului său din perioada ultimă a bolii, la Mânăstirea Neamț, unde se spovedește și primește și sfânta împărtășanie. Această atitudine vine să confirme întoarcerea sa definitivă la credința mântuitoare.Amintindu-ne că Eminescu făcea, cu privire la iubirea de patrie precizarea : “Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci iubirea trecutului “ să nu uităm nici îndemnul său profund
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
La fel ca și doamna Müller mulți pacienți din spitalele de psihiatrie și azile suferă de așa boală numită „Demență". Mă uitam pe chipul pacienților și mă întrebam: „Ooare ce eșecuri ale vieții i-au adus pe un drum fără de întoarcere”. Citeai pe chipurile lor cum se perindau rând pe rând tot felul de resentimente: mânie, ură, descurajare, dorința de a fi iubit, servit, și pentru că deseori se simțeau lăsați deoparte atrageau atenția prin agresivitate sau strigăte stridente. Trecând din cameră
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_inim_ligia_gabriela_janik_1371112026.html [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
fântâna luminii”. Scrisă impecabil, armonizând stilistic drama omului în „măsura timpului” și rolul trădării în ajustarea destinului istoric, Dumitru Velea marchează în viziunea cinematografică simbolul, cel mai caracteristic al piesei: echilibrul omului pe „podul de lumină” mereu spre o „eternă întoarcere”. Prin drama istorică Xerxe, dar și prin cele patru piese de teatru publicate și jucate, Dumitru Velea, se înscrie, dacă s-ar face o ierarhizare, printre primii dramaturgi contemporani. Dacă nu primul. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Dumitru Velea: XERXE
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_xerxe_0.html [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
a avut o contribuție esențială la înființarea secțiilor universității cu predare în limbi străine: linia engleză,în 1998, ea însăși predând în limba lui Shakespeare până în 2004, și linia franceză, în anul 2000. Îmi spunea distinsa doamnă profesor că la întoarcerea din Africa, avea o grupă formată aproape în exclusivitate din tunisieni, așa că este lesne de înțeles faptul că înființarea secțiilor cu predare în limbi străine devenise o necesitate. Iată cum prezintă astăzi Profesor Doctor Constantin Ciuce, Rectorul Universității de Medicină
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
să facă un astfel de gest, pentru că toți trăgeau de ea să rămână, dar n-a făcut-o. Își amintește cum unul dintre lucrătorii ambasadei române, un tip arogant și foarte răutăcios, parcă adulmecându-iintenția, i-a spus că drumul de întoarcere spre România trece prin... Occident! După cum îmi precizase încă de la începutul convorbirii noastre, familia și profesia constituiau două lucruri esențiale în viața sa. Avea două persoane dragi, la care ținea foarte mult: bunica din partea tatălui, pe care o vizita ori de câte ori
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
tatăl ei. În timpul primului contract cu Algeria, doamna Stănilă își duce tatăl în vizită, pentru o perioadă de trei săptămâni. Când au plecat spre Algeria, au făcut un popas la Roma. Asftel a văzut și Dumitru Stănilă Italia. Apoi, la întoarcerea în țară, au luat vaporul până la Marsilia și de-acolo s-au îndreptat spre Paris: i-a arătat și Franța! Era împăcată că îi făcuse o mare bucurie tatălui său. Cei șapte ani de Algeria au sporit setea de cunoaștere
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
o stare și mai puțin decât o metafizică. Este în pulsul și în carnea noastră: fiecare bătaie a inimii e o așteptare a bătăii următoare. O să joc mai departe, din ce în ce mai frenetic, jocul acesta, până când păsările se vor năpusti devorând invizibile întoarcerile tale, parfumul plecărilor tale, aroma trupurilor noastre amestecate de zei. Tu vii Tăcere Sunt mai captivă în tăcerea ta decât aș fi dincolo de poarta aceea ce se închide spre noi. Numai ochii ți-i mai văd prea sus, prea plini
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Ceasul veșniciei din amiază S-a reîntors numai spre tine, Iară tu, spre orice oarbă rază, Te instaurezi, așa ca un domine. E veșnic circuitul apei nebăute, Curg secundele și mor din nou, Ca o sfidare-a morții-n senectute, Întoarcerea ascunde un ecou. Vâslind nsingurată-nspre tăcere, Nu m-oi cruța, cu două mâini, tranșantă, Iar gândul mi-l voi rupe cu putere, Să mă întorc la veșnicia perimată. De-aici, cu valuri spumegânde, Ajunge-voi pe-un val trecut, Mă
POEME DE LILIA MANOLE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1433001202.html [Corola-blog/BlogPost/373195_a_374524]