1,492 matches
-
dar și lipsa detaliilor geografice sau de mobilier care reduc amploarea descrierilor balzaciene (pp. 343-344). Oricare ar fi lecturile lui de moment, Radu Petrescu ia, parcă, mereu textul homeric drept termen de comparație. Chiar dacă majoritatea referințelor la antichitate din Ocheanul întors vizează opera lui Homer, autorul jurnalului se arată interesat și de alte scrieri clasice. Radu Petrescu traduce lucrarea lui Sallustius De bello Iugurtino și consemnează progresele întreprinderii sale. Totodată, el face unele aprecieri despre autorul tălmăcit. Deși mai puțin captivant
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
-și povestească visele și constată că un băiat de șapte ani privește în abisul timpului, ca Hesiod când explică sfericitatea pământului prin faptul că trupurile omenești căzute în bătălii au teșit solul (p. 357). Oglindă a vieții autorului modern,Ocheanul întors ia adesea drept reper operele Antichității. 1 Referințele sunt la Meteorologia lecturii, Cartea Românească, București, 1982, și la Ocheanul întors, Cartea Românească, București, 1977.
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
pământului prin faptul că trupurile omenești căzute în bătălii au teșit solul (p. 357). Oglindă a vieții autorului modern,Ocheanul întors ia adesea drept reper operele Antichității. 1 Referințele sunt la Meteorologia lecturii, Cartea Românească, București, 1982, și la Ocheanul întors, Cartea Românească, București, 1977.
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
și defecte cu care sunt perfect de acord. Mihai Gălățanu: există de fiecare dată „o femeie care se zbate în chinurile nașterii și una la câmp, care șade pe-o piatră tocită și ascute o coasă veche”. A doua șade întoarsă cu spatele și nu răspunde la vorbă, cum bine știa Sorin Titel. Ne întoarcem dintr-o scurtă „viligiatură”. E ciudată devastarea pe care o simt după orice absență de acasă, chiar și de o zi. Mă face să-mi spun
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3598_a_4923]
-
jos fesul care sărise odată cu pleasna de pe țeasta cheală. Apoi se întoarse la mormanul care se ridica, în toată măreția lui. - E ceva de lucru aicea... - Vai de capul meu, se căină chelul, trăgându-și fesul țuguiat ca un ciorap întors. Pârnaie se întoarse și ridică palma. - Iadeș! răcni celălalt, ca din gură de șarpe. - Așa că vezi, zise Pârnaie, lăsând palma jos și evaluând grohotișurile. Chisăliță întoarse pe verticală ceva ce odinioară fusese un sertar și care acum nu era decât
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
puteau umple scobitura pieptului. Gura îi era, însă, neobișnuit de vie pentru făptura aceea îndeajuns de firavă pentru a trece, în orice clipă, înainte și înapoi, prin chepengul care ținea granița dintre tărâmuri. Buzele îi erau roșii, ca niște artere întoarse, zvâcneau în ritmul unei inimi pe care n-o bănuiai nicăieri în altă parte. În colțurile gurii, tusea hohotită și neterminată din plămânii vlăguiți lăsa o spuzeală rozalie care se usca, făcând ca marginile să atârne ca o mască veche
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
în a credita modernizările forțate ale unor clasici (ca și postmodernizările lor încă și mai forțate) îl face să exagereze cu prudență; nu cred, de pildă, că Sadoveanu ar fi atît de în afara modernității - numai că modernitatea sa este una întoarsă, paradoxală, antimodernă. Aș putea să enumăr și alte (mici) motive de diferență în raport cu autorul Vămilor posterității (expresivă metaforă-titlu!), dar mă opresc aici: pe ansamblu, Simuț judecă drept și echilibrat, urmărind fidel relieful operei și sesizînd prompt punctele de tensiune sau
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
lăsînd peștii slobozi,/ de parcă pescarul de oameni desface plasele sale./ Cele fără trup, cele spuse, rotesc peste lume,/ se năpustesc către buze, spre pleoape și piepturi,/ către orice poate face cu putință tăcerea./ Coboară un clopot, o temniță, o ureche întoarsă/ care silește fiecare gând să se audă./ Cuvântul zvîcnește prin tîmple, șuieră în nări,/ explodează în inimi. Nu poți să te aperi,/ Cele întrupate îngenunchează în fața celor fără trup./ Pe oricare îl arăți vinovat pare a fi prea puțin;/ de
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Acesta se face din brutar fotograf și aduce cu sine două instrumente: instantaneul și fragmentarea. Romanul va avea, așadar, construcția unui album de fotografii răsfoit pe îndelete, cronologic (în mare), cu dense, extrem de fin detaliate primplanuri, așa cum le extrage memoria întoarsă ațintit spre lucruri și oameni, decupând mica istorie umană abia atentă la Istoria mare din fundal. Scufundată în illo tempore, privirea (infuzată sentimental cu discreție) detaliază semnele memorative. Grație excelent regizatei alternări de planuri, aproape într-o aceeași gesticulație a
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
cunoscut vers al lui Bacovia din poezia care a dat titlul, Plumb, primului să volum din 1916. Lectura doar a acestui vers ridică nenumărate probleme cititorului de poezie. Iat-o pe cea mai importantă: ce sens are expresia a dormi întors. Fie că e vorba de iubita poetului, cum au crezut unii comentatori, fie că e vorba de îngerul de bronz de pe cavou, cum au crezut alții, expresia tot ininteligibilă rămâne. O rază de lumină aduce raportarea expresiei la aceea, uzuală
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3027_a_4352]
-
strigăt al poetului care și-a pierdut candoarea, al intelectualului deja frustrat de libertatea cuvântului, ceea ce însemna interzicerea gândirii personale până la atrofiere și moartea visului. Utopia descrisă ironic chiar din primele fraze se întoarce în contrariul ei, e o utopie întoarsă, o antiutopie, dacă o citim cum o vrea autorul, din a cărui disperare se naște această viziune. Îmbrăcat în halatul medicului preocupat de ultimele cercetări psihiatrice, autorizat să mânuie terminologia domeniului, Voiculescu dă prozei sale aparența de eseu scientologic, neintenționat
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
tren. Este ULISE !... Așa ceva nu se poate citi în tren, mă gândesc. Nu se poate. Imposibil. Ilizibil. Incoercibil. Incocoșibil. Intramontan. Intravenos, imit cascada adjectivală absurdă a omului din Dublin. Răsfoind cartea gravidă de atâta lectură, paginile ei de atâtea ori întoarse, se deapănă, se derulează singure de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că e un babalâc obsedat... în clipa aceea, o voce răsună deasupra capului meu: Hello! E un tânăr
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
poetice, criticul constată nu doar o disimulare, ci și o diminuare a lirismului în poezia epică, didactică și satirică: ,Idol al moderniștilor, ca sfărâmător de tipare, demiurg al unui nou limbaj, Arghezi evoluează, după consacrare, derutant. Aproape că face cale întoarsă. Începând din Hore, el repune în funcție, tot mai des, mecanisme ale poeziei preeminesciene. Reactualizează tot ceea ce poeticile moderne, începând cu cea simbolistă, condamnaseră: discursul, anecdota, fabula, reportajul, cronica. În tonalitățile poeziei sale, resuscită Heliade, Alexandrescu, Bolliac, Baronzi, Hasdeu, chiar
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
iz caragialian din "Un pedagog de școală nouă", respectiv cu întrebări de genul: "Nu-i așa că...?"...), a dus la destinderea prietenului sub forma unei fulgerătoare curbe gaussiene, însoțită de vreo trei rânduri de aplauze și de două ambrozii de "bistrițeană întoarsă", spre mijlocul emisiunii el dormind creștinește cu capul proptit de umărul soacră-si și sforăind cu revoltătoare nesimțire. Și eu, care mă bazasem pe simțul său de telespectator avizat... No comment!(2) (Ne)mai revenim după următoarea emisiune și publicitate
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
în această privință: Ceremonia lecturii de la Sfîntul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice. Cuvîntul care stîrnește din capul locului nedumerirea este cel de "autofricțiuni", dar, citind cartea și intuind umoarea temperamentală a autorului, nelămurirea se risipește: prin ironia întoarsă asupra lui însuși, Valeriu Gherghel dovedește o mucalițenie sfătoasă de scriitor lipsit de fibra orgoliului: nu ezită să ia distanță față de sine și să-și critice propriile gînduri atunci cînd simte că s-a contrazis. Din păcate, dimensiunea autoironică a
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
întîi (vorbim de anii '80), un june profesor de literatură cu ucenicia în provincie, servit pe tavă unei dăscălimi cu tabieturi. De școală veche. Pe urmă - romanul se joacă, înțelegeți, cu două ,calupuri" de timp - este un funcționar ministerial demisionar întors, după șase ani, la catedră (sîntem prin 2000 acum, îmi dau seama, la ,ungerea" unei doamne ministru), în același colegiu, binișor schimbat. Carevasăzică, cîteva perechi de convenții. Le iau într-o ordine oarecare. Ministerul prăfuit și birocratic, funcționînd pe modelul
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
în America, poate să spună cu tărie tot adevărul despre regimul comunist din România. O va face însă cu numai jumătate de gură, din teamă pentru prietenii ei rămași acasă. La insistențele Monicăi Lovinescu acordă un interviu pentru ,Europa liberă". Întoarsă acasă, scrie în jurnal cuprinsă de remușcări: , Am vorbit și despre mine și despre Babu. Poate că, totuși, a fost o greșeală, o atitudine politică, o punere sub reflector, la un post finanțat de CIA". Sîngele Ninei Cassian apă nu
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
de curând posibil. Nu-mi voi lăsa ostatică tăcerea Iubirii tăinuite, azi - ofrandă Miresmelor cu trupul de lavandă, Topaze fine ’ndoliind vegherea. Voi preamări foșniri de sarabandă Ce frământa-vor ispitind durerea, Privirea ta îmi va șopti căderea, La ceas întors, pe muzică flamandă. Ești numai foc și jertfă-nrourată, Un anotimp etern, fără erată - Corabie ce văzul mi-l înhamă! Abia te simt, dar sufletul te cere Să te întorci la mine-n priveghere, Dușmanca mea iubită, soră, mamă... SONETUL
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a câta oară?!) ipostazierea filonului de sorginte romantică în ființa verbului său. „Răstimpul iubirii” (2010) se dorește o acumulare, bona fide, conștientizat, la fibrele originii sale creatoare: „Mi-e sufletul acolo în pământul răsturnat / crescut cu dor de firea mea întoarsă / mereu suind pe dealuri în vise de bărbat / urzit în rodul sincer al holdelor de-acasă...” Cu volumul Aleargă cu mine (2011), poetul se dorește ancorat în trecut, între tainice miresme de suflet, cu aromă simbolist-tradiționalistă, cu fior bacovian sau
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
trei ori peste cap și te transformi/ într-o vietate puțin mai obosită/ puțin mai plictisită/ totuși nu mă spăl azi pe dinți/ aproape că am și uitat cum/ primele două mișcări vreau să zic" (Hic rhodos hic salta); ,Crucea întoarsă e semnul generației mele.// Pixelii care luminează,/ noapte de noapte,/ fesele ei adormite/ sunt tot atâtea mici cruci întoarse. / Din când în când/ mă ridic/ de lângă ea, clătinându-mă,/ ciocnesc păhărele/ cu ecranul televizorului./ Din când în când mă ridic
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
spăl azi pe dinți/ aproape că am și uitat cum/ primele două mișcări vreau să zic" (Hic rhodos hic salta); ,Crucea întoarsă e semnul generației mele.// Pixelii care luminează,/ noapte de noapte,/ fesele ei adormite/ sunt tot atâtea mici cruci întoarse. / Din când în când/ mă ridic/ de lângă ea, clătinându-mă,/ ciocnesc păhărele/ cu ecranul televizorului./ Din când în când mă ridic de lângă ea -/ dormi liniștită, sunt proprietarul știrilor,/ tatăl lor, -/ și vărs câte un strop/ pentru fiecare mort degeaba:/ covoarele
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
lăsînd peștii slobozi,/ de parcă pescarul de oameni desface plasele sale./ Cele fără trup, cele spuse, rotesc peste lume,/ se năpustesc către buze, spre pleoape și piepturi,/ către orice poate face cu putință tăcerea./ Coboară un clopot, o temniță, o ureche întoarsă/ care silește fiecare gînd să se audă./ Cuvîntul zvîcnește prin tîmple, șuieră în nări,/ explodează în inimi. Nu poți să te aperi,/ Cele întrupate îngenunchează în fața celor fără trup./ Pe oricare îl arăți vinovat pare a fi prea puțin;/ de
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
mecanismele mentale care stau în spatele realizării artistice. Ceea ce face Andra Rotaru este un soi de psihanaliză poetică, dacă se poate vorbi de așa ceva. Mai mult decît semnificativ în acest sens este poemul ,Self portrait with Cropped Hair": manipulez/ fericiri/ neliniști întoarse cu cheie// astupă urmele, ochii, părul tăiat/ și aliniat în răsaduri care nu cresc/ un bărbat deghizat în femeie/ un costum bine apretat cu ghete negre/ și măsuri mari// cămașa maro nu lasă să se vadă pieptul strîns// cu răsuflări
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
colegii lui din țările Uniunii Europene. O demonstrează și milioanele de români care muncesc în străinătate, cu deosebire în Spațiul Schengen, unde s-au făcut, în marea lor majoritate, cunoscuți, stimați și respectați. Excludem excepțiile; fiecare țară are uscaturile ei. Întorși acasă, acesti români aduc cu ei experiență muncii din Occident, cu rigorile atât de drastice, dar și cu împlinirile de rigoare. Iată o școală la care se pot forma tinerii de azi ai României. MDP: Dincolo de factorii de ordin economic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
profesională. De regulă, companiile de stat generează mai multe datorii decât profit și, în prea multe cazuri, sunt pline de corupție. Nici un investitor competent nu își va încredința capitalul acestora”, a avertizat ambasadorul american. Economia românească este precum ”o piramidă întoarsă”, a subliniat Gitenstein, argumentând că ”din 21.000.000 de români, doar trei milioane sunt înregistrați ca angajați în sectorul privat, plătesc impozite și contribuie la sistemul de asigurări sociale destinat tuturor românilor. Conform datelor oferite de Institutul Național de
Gitenstein: Companiile de stat sunt pline de corupție () [Corola-journal/Journalistic/41516_a_42841]