104,540 matches
-
îndelung și trudnic ucenicită. Ea amintește însă, palid, și de acele povestiri franciscane, din celebrul Fioretti al lui san Francesco, indiciu al unor interferențe narative surprinzătoare: ,,Un grup mare de oameni se afla în mijlocul drumului care conduce în paradis. Puritanul întreabă: "De ce păcătoșii?" Iar moralistul urlă: "Prostituata vrea să vină la ospăț!" Păstrătorul valorilor sociale strigă: "Cum s-o ierți pe adulteră dac-a păcătuit?" Penitentul își sfâșie veșmintele: "De ce să vindeci un orb care se gândește numai la boala lui
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
și mi-a mai dat Florel 10 lei, să plătesc biletul la spectacolul de circ. Am ajuns la Drăgășani, ne-am luat la revedere și au plecat mai departe, iar eu m-am orientat unde este amplasat circul. După ce am Întrebat o doamnă, care mi-a explicat drumul, am ajuns la piață, locul unde se instalase renumitul circ. În piață, lume multă pentru cumpărături, dar și pentru circ. La Început, prezentau un fel de parc zoologic cu animale printre care și
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
cum poate judeca Emilia, care de fapt nu s-a măritat toată viața. Emilia m-a luat În casă unde trăia cu o soră și mama sa, m-a recomandat, femeile au fost foarte bucuroase când au auzit cine sunt, Întrebându-mă ce face mama cu sănătatea și alte lucruri În legătură cu familia și au bufnit În râs: - El e Valeriu cu care a vrut să te culce madam Anania? - Hei, hei, lăsați asta, el e. - Da, se vede foarte periculos, a
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
chiar și dacă era vorba de simpla lor copiere, nu puteau fi încredințate decît unei persoane de încredere, din sistem. În explicația sa dl Novăceanu dă un indiciu interesant despre copist. Acesta avea ochiul format. Format în ce împrejurări, mă întreb? Persoana în cauză trebuia să aibă totodată o anumită competență în privința lui Marin Preda, precum și a lumii literare, măcar pentru a nu transcrie greșit numele din manuscrisele lui Preda. După părerea mea, dacă s-a făcut o asemenea transcriere, asta
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
prea poate să fie așa. Dacă ne gîndim la cum arată biblioteci mai puțin importante decît B.N. din alte țări, desigur, nu putem să nu dăm dreptate dlui Matei. Pe de altă parte însă, realist privind lucrurile, trebuie să ne întrebăm: de unde și cînd va face guvernul rost de bani pentru un sediu modern și adecvat pentru B.N., dacă nici pentru sediul propriu n-a reușit să procure fonduri și s-a văzut silit să-l "fure" pe acela al B.N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă numai în romanțe", îi spune dl G. Bălăiță interlocutorului său din interviul acordat pentru ZIUA LITERARĂ și reluat în revista 22 (nr. 31), care îl întrebase dacă nu regretă onorurile cu care a fost copleșit de regimul comunist. Și precizează: "Mi-a fost rușine și silă. Lasă că e bine să-ți fie din cînd în cînd rușine. Crește șansa mîntuirii!" Ehe! Rușinea ca rușinea, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
cuvioasa delegată i-a anunțat pe pacienți că în aceeași zi, fix la ora 16 va fi cutremur. Femeia a recunoscut că le-a dat această veste pacienților, fiindcă așa a auzit la televizor și s-a gîndit să-i întrebe pe bolnavi dacă nu vor să dea niscai acatiste, ca să ocolească cutremurul spitalul. Rezultatul e că pacienții s-au speriat îngrozitor. Poate că Episcopia o deleagă pe această femeie inimoasă la Institutul condus de dl Mărmureanu, să culeagă acatiste de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
raționamentele noastre este inclus postulatul conform căruia e cu neputință să se întîmple ceea ce e de neînchipuit, în vreme ce e posibil să se întîmple ceea ce poate fi cuprins cu mintea. Se vorbește mult despre necesitatea cutărui lucru, dar vin și vă-ntreb: care este necesitatea în numele căreia să existe Dumnezeu, lumea sau orice altceva? Nu s-ar fi putut foarte bine să nu existe nimic? - Nu, de vreme ce există. - Cu alte cuvinte, dumneavoastră legați faptul de necesitatea lui. Atunci, prin aceeași logică, ajung la
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
foarte inteligenți și cu destulă experiență literară pariază pe convingerea că nou înseamnă mai bun și că toată literatura lumii visează să devină postmodernă (așa cum clasicii marxismului visau la o lume sortită să devină comunistă). În cele din urmă, ne întrebăm de ce deosebirea de vederi, polemica ar ține neapărat de ,,criză internă". Dacă gîndim așa, probabil că am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
ține, decît dacă și-ar fi dat demisia fără comentarii. Cît despre elogiosul comunicat de presă prin care ministrul Administrației Publice, Octav Cozmâncă, anunță că a luat notă de demisia lui Corneliu Rusu Banu - înșirînd realizările acestuia - citindu-l, ne întrebăm de ce a renunțat guvernul la un prefect atît de valoros. * Mai înregistrăm, la capitolul demisii, o contribuție din gîndirea ministrului de Interne, Ioan Rus. Admițînd că se pregătește o remaniere de guvern, Ioan Rus a declarat presei că el nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
La un moment dat, văd o fată legată la cap și cu o fustă țipătoare cerșind în preajma mea, agitând un cornet de plastic. Fulgerător, realizez: e o țigăncușă de-a noastră! Trezit din grandoare, mă salt într-un cot și-ntreb: Cum îți zice, fă? Fata răspunde pe tonul cel mai natural din lume: Canada, boierule! Era încă un reflex al Parisului, aducându-mi pe loc aminte de unde provin.
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
Ioana Pârvulescu Facultatea ne-a dotat cu carduri. Banii nu sînt mai mulți, în felul acesta, dar cel puțin știi la fiecare extragere cu cît ai rămas. Scot 500.000 de lei de la un Bank-Post. Ecranul din zid mă întrebă, cu politețea lui binecunoscută: "Doriți chitanță?". "Da", răspund eu apăsînd pe butonul cu pricina și știind că banii aceștia trebuie să țină pînă pe 10 octombrie, la următorul salariu. "Nu mai avem hîrtie pentru chitanțe", vine replica din zid, "doriți
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
la 20.30 n-a existat. în locul lui, prostii. Luni apar la chioșcuri noile programe tv. Să vezi și să nu crezi: în multe din ele sînt anunțate, pe zilele trecute, schimbările de program. Ca în bancul cu insul care întreabă: "Fiți amabil, îmi puteți spune unde trebuie să cobor pentru stația cutare ?". Sigur că da, orientați-vă după mine, Dvs. coborîți la prima înaintea mea". Am vizitat Muzeul Național de Artă, secția "artă europeană". Surpriză plăcută: nu dezamăgește, chiar văzut
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
conținut sînt în minoritate - "ce sentimente redau poeziile"; Nu am înțeles nimic. Ce ai vrut să exprimi?"; "sper să nu fiu iar pus la zid, dar pentru că am dificultăți majore în întelegerea/ simțirea unor astfel de texte, aș dori să întreb dacă aici se vorbește despre iubire...". E interesant că sînt aproape absente taxinomiile, clasificarea tematică sau formală a textelor: o tendință care, de fapt, caracterizează în genere critica și istoria noastră, devenind și o tradiție a școlii (ca și preferința
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
vezi zilnic imaginea mulțimii dezlănțuite în chiote la trecerea unei vedete înconjurate de cordoane de protecție, la Avignon, dimpotrivă, ai impresia că Jack Nicholson, De Niro, Sharon Stone ar putea apărea în șlapi și în blugi fără ca nimeni să-i întrebe nimic! Așa cum nimeni nu-i întreba nimic pe tinerii întinși pe spate, direct pe piatra ascuțită, și distribuind, de la orizontală, reclame pentru un spectacol; sau pe bebelușul care se tîrăște pe burtă, pe trotuar, în timp ce mama și tata cîntă și
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
chiote la trecerea unei vedete înconjurate de cordoane de protecție, la Avignon, dimpotrivă, ai impresia că Jack Nicholson, De Niro, Sharon Stone ar putea apărea în șlapi și în blugi fără ca nimeni să-i întrebe nimic! Așa cum nimeni nu-i întreba nimic pe tinerii întinși pe spate, direct pe piatra ascuțită, și distribuind, de la orizontală, reclame pentru un spectacol; sau pe bebelușul care se tîrăște pe burtă, pe trotuar, în timp ce mama și tata cîntă și dansează pentru cîțiva trecători receptivi; sau
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Ioana Pârvulescu A apărut, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, ediția a treia, revăzută și îmbunătățită, a unei antologii lirice în limba germană, "de la Eminescu și pînă în prezent". Dacă aceasta este o ediție revăzută, mă întreb cum vor fi fost primele două. Am rețineri, din start, față de antologiile care-l includ pe autor (și, eventual, pe alți membri ai familiei sale), mai ales dacă acesta nu face parte dintre numele impuse și dacă volumul e destinat
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
Irina Matei (?). Nu ai cum să găsești un nume căutat decît răsfoind toată antologia. Selecția este dispusă la compromisuri nepermise. Las deoparte cazuri de tip Mihai Beniuc sau Adrian Păunescu întrucît ele pot fi interesante ca istorie literară. Dar mă întreb pe cine mai interesează astăzi să citească în germană încercările poetice ale lui Dragoș Vicol sau Lucian Valea, de ce trebuie incluși în antologie Alexandru Andrițoiu, complet necunoscutul Gheorghe Daragiu sau Florica Marin sau Cristian Tiberiu Popescu? Dacă spun că antologia
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
aparține lui Matei Albastru). Sînt cîțiva autori despre care cititorii germani ai cărții (să sperăm că nu vor fi prea mulți) află anul nașterii, după care suspense: �Weitere Daten sind uns nicht bekannt" (Nu cunoaștem alte date despre autor). Te întrebi cum i-a ales antologatorul, dacă nu știe măcar cine sînt? Pe Gellu Dorian îl găsea, de pildă, cu un minim efort de căutare, în dicționarul Romanian Writers of the 80s and 90s coordonat de Ion Bogdan Lefter. Pe coperta
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
și datat alcătuiește fundalul omogen al sarcasticelor șfichiuiri: "din pricina guturaiului contractat/ de maeștrii de vînătoare ai parlamentului/ legea care permite dreptul/ de-a admira pantofii mafioților/ a fost amînată/ pînă la următorul bal mascat" (Cadril). Sau: "pînă cînd pînă cînd întreabă/ pipăindu-și oasele pictate cu discursuri" (Întrebare inutilă). Sau: "ultimul chefliu părăsește bodega acră/ tapetată cu anacronice afișe electorale// în timp ce maimuțe miliardare/ descarcă din mașini cadouri scumpe/ înfășurate-n staniolul justiției republicane// sub fereastra șomerului înghețată/ un cîine comunitar roade
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
la Academie. Da, a fost o întîlnire providențială în viața mea, cea cu Ion Barbu. I-am descifrat nopți întregi cu alți prieteni poemele. Ermetismul lor este foarte dominator, dar nu în toate textele. Cînd l-am cunoscut l-am întrebat despre o anume poezie. Asta poate să te amuze pe matale, d-nă Binder, care te-ai ocupat îndeaproape de poezia lui Ion Barbu. Este vorba de poezia care se termină cu șapte semne puse ciclic "El Gahel". Ei, ne-am
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
ocupat îndeaproape de poezia lui Ion Barbu. Este vorba de poezia care se termină cu șapte semne puse ciclic "El Gahel". Ei, ne-am bătut capul o noapte întreagă ce-o fi și asta? Suna destul de arăbește. Cînd l-am întrebat a spus: "Da de unde, asta a fost o femeie pe care am iubit-o, sau așa ceva, HELGA, și i-am pus numele pur și simplu...în roată". Am fost puțin dezamăgită, dar se amuza și el. R.B.: Era stilul lui
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
bunul D-zeu și de aceea acesta este proiectul meu esențial. Poezie scriu doar cînd îmi mai vine. R.B.: Acest jurnal poate fi și un fel de reevaluare a trecutului. În perspectiva prăbușirii comunismului și a dispariției stîngii tradiționaliste mă întreb: Poate fi jurnalul D-voastră și un fel de răfuială cu un idealism, cu o orbire de tinerețe? N.C.: Nu este o răfuială, pentru că acea credință, acel crez era foarte frumos și nobil și ca să fiu sinceră nici nu am
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
volan. Cît să fi stat? Afară era noapte de-a binelea cînd m-au trezit bătăile în geamurile mașinii. Chipuri hidoase se împingeau ca să mă zărească mai bine. Tot cu urîții ăștia îmi duc traiul și în iad?", m-am întrebat, privindu-i cum se-nghiontesc. "Doamna Marina...". I-auzi, mă cunosc. Peste capul unuia am văzut poarta mea cea roșie, proaspăt vopsită. Iadul e încă pe pămînt. Vocea lui Marie Laforet îmi sparge timpanele: "Je t'aime, je t'aime
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
E apogeul evoluției sale psihologice, descrise cu mare finețe. Datorită ei, ajunge să se considere generalul unei armate de morți în saci de nailon: �... armata lui albastră, cu două dungi albe și șnur negru. Ce să fac cu ei? se întrebă. Sunt o mulțime și probabil că tremură de frig sub mantalele lor de nailon. Mulți. Generalii lor incapabili i-au părăsit pe câmpul de luptă. Mi i-au lăsat mie pe toți. Aș fi putut căștiga cu ei o groază
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]