1,080 matches
-
ieslea dobitoacelor, izbăvești pe oameni din dobitocia răutății, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de început" (Utrenia dinaintea Nașterii Domnului, Cântarea a 9-a); „...prin scutece legăturile păcatelor a dezlegat și cu pruncia a vindecat durerile Evei, cele cu întristare" (stihiră la Vecernia Nașterii Domnului). Concluzii și încheierea - Pântecele Mariei S-a făcut rai cuvântător Alături de Prunc se află Maica Sa, pe un pat de purpură, așa cum se cuvine unei împărătese, ca una ce participă la taina minunată și neobișnuită
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
nămete cu nămete Toate ning, se strâng și dor. Ninge greu cu răni ușoare Care cad și ne străpung, Ninge trist, cu disperare, Toate ning și toate plâng. Ninge alb din albul zării Cu fulgi albi, ninge lăptos, Pe zăpezile-ntristării Toate ning și dor pufos. Ninge cât o revărsare De suspine albe, moi Și cu spaime trecătoare, Toate ning, ningem și noi. Ninge gros cu alb subțire Tors din albul de fuior A cămășii pentru mire, Toate ning și toate
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Eminescu este cântul Care`mi doare `nsingurarea Când aud în sălcii vântul Și în ochi îmi plânge marea ... Eminescu`i bucuria Care îmi alungă doruri Când pe cerul frunții mele Trec acoperiri de nouri ... Eminescu e cuvântul Ce`mi aduna întristarea Când în trup aștern mormântul Codrul lui mi`e suspinarea Ce m`alungă și mă cheamă Așternând în cale`mi zboruri M`ă`nfioară și `mi îindeamnă Dor de`al păsărilor coruri ... Versul lui suav ... se naște Rând pe rând
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
sărutul tânjește În pântecul ei viața auzi cum cioplește. Se unduie-n vânt cu ochii în stele Buzele-i murmură cânt ne-nțeles Bărbatului dată de tatăl ceresc Alături să-i fie la bune și rele. Când zâmbet senin și când întristare, Cum viața în drum potrivește - Bărbatul amoru-i poftește În patul ei cald găsește-alinare. Din zilele-arzând la fel ca țigara Numai femeia-i rămâne comoara. Referință Bibliografică: Femeia / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 240, Anul I, 28
FEMEIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364671_a_366000]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SATUL DIN LACRIMĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului Spre satul fără drum, fără cărare, Spre satul fără porți și fără fum Pășesc acum cuprins de întristare - Din tot ce-a fost, cenușă e și scrum. Pe deal stau moții fără lumânare, Biserica-i ruină, în mijloc de cătun Miroasea liliac și a uitare O roată-mi râde știrbă din margine de drum. În vechi ogrăzi fântânile
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
viețile sfinților și despre rânduielile slujbelor Bisericii unde ne întâlnim cu o experiență directă, vie a relației cu Dumnezeu . Pentru creștinul care conștientizează prezența lui Dumnezeu în viața sa de zi cu zi, în toate momentele de bucurie sau de întristare, orice act, orice faptă a sa vor izvorî și se vor desfășura pe fondul relației cu Dumnezeu. Viața omului se umple de prezența lui Dumnezeu, spațiul și timpul capătă o altă dimensiune. 10. Trăirea în Iisus Hristos ca statornicie în
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
a priponit zăvozii săi, Pe cer plutesc bucăți din colț de Lună sparte, Putem păși acum tăcut prin viață înapoi. O stea sinucigașă taie sfânta zare, Și raza ei de gheață în piept mi se răsfrânge O veste răscolește Marea Întristare Și o vremelnicie îmi fermentează-n sânge. E-o rană albăstrie limpede și rece, Când cade în țintirim din raftul zării o stea, Iar gândul mi-e rană pe drumul care trece Copilăria înspre clipa ce-o ademenea. Gheața din
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
larg are expresivitatea imensității, în ființa Doinei Spătaru e frumusețea, iar în glasul ei e visul. Visul din cântecele Doinei Spătaru nu este în nici un caz o toropeală, ci un ocean de gânduri, de iubiri, de decepții, de bucurii, de întristări... Răzbat din cântecele Doinei Spătaru făgăduințe, deopotrivă cu pierderea drumului speranței și renunțarea. A suferit, a iubit, a pierdut, s-a alinat, și-a adunat curaj și speranță, a continuat! Întristările și mângâierile din viața sa au venit, au plecat
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
de gânduri, de iubiri, de decepții, de bucurii, de întristări... Răzbat din cântecele Doinei Spătaru făgăduințe, deopotrivă cu pierderea drumului speranței și renunțarea. A suferit, a iubit, a pierdut, s-a alinat, și-a adunat curaj și speranță, a continuat! Întristările și mângâierile din viața sa au venit, au plecat și s-au întors, adesea. Sunt multe...! Nimeni nu poate număra stelele de pe cer, dar ochii noștri le privesc strălucirea! Cu toate că până la ele este un vast spațiu cuprins de întuneric, ochii
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
există cer.Am teamă că florile în vară nu vor avea miros și nici culoare și cum să fie frunzele arse de idei? Nu vreau să cred că pământul va continua să se deschidă la fiecare pas făcut în noapte.Întristarea înăbușită și insistentă, nu mai este suportabilă și așezată pe margini terestre plâng în voie,simțindu-mă zdrobită așa cum în mod conștiincios o face și timpul. E-adevărat că amintirile se pierd în timp, dar oare durerile vor fi nimicite
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
mai tineri, care oricum sunt într-o acută criză axiologică, lipsă de modele și exemple demne de urmat, la această dezorientare contribuind, din nefericire, fiecare dintre noi, într-o mai mare sau mai mică măsură, aducând prin aceste atitudini suficientă întristare, necazuri și suferințe!... Prin urmare, viața noastră cotidiană se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” sau confuzia fățărniciei spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
cer, pe sub stele, prin umbrele pădurilor, prin câmpii și printre coloși muntoși, sfârtecați de lucrările mileniilor și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură cu omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
niciodată! Chiar dacă azvârle nebunul în capul lor cu vreo piatră, Tramvaiul pe șine de-i calcă, de mână-i trage o fată Și se duc undeva,-ntr-un cătun, s-aprindă focul în vatră. Numai că, uneori, prea suferinzi de-atâta întristare, Se dezbracă de lut și, prea ușori fiind, se înalță la cer. Apoi nu mai pot să coboare și noi citim prin ziare: Ne mor poeții!” Dar cui îi mai pasă de un bătrân mesager?! Mi-a spus un înger
MI-A SPUS UN ÎNGER ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350420_a_351749]
-
față de Cel care s-a jerfit pe sine pentru binele omenirii. Ni s-a oferit totodată imaginea unui Isus Cristos viu, pe care l-am putut urmări cu ochii minții în momentele cruciale ale pătimirii și Învierii, trăind sentimente de întristare sau bucurie în atmosfera de măreție și slavă a Bisericii, amplificată de strălucirea luminii sfinte, de armonia și blândețea rugăciunilor și a cântecelor religioase. În același timp ne-a fost insuflat imboldul de a participa an de an la aceste
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
încă drept hotare. // El a murit spre pomenire, / Să știm cu toții, că-i durere, / Când Basarabia-i iubire / În gândul său, de re-nviere. // La groapă, muc de lumânare / Ne-om pune inima, să știe / Că el a ars în întristare, / Să ne-nfioare-n bucurie. // La tine sui, Luceafăr blând, / Să stăm în doi în nemurire, / Să-ți spun, de câte am în gând, / Ca la un frate-n pătimire. // Străluminând de-acol', de sus, / Să cernem vise și iubire, / Ca să-ndulcim amarul
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în zilele prezente resimțite de întreaga țară ... Eu de una singură, fără de prieteni, Ea de una singură dușmănită de toți. Însingurarea, această cumplită stare așezată pe umeri, mă întorcea spre casă. Când am întâlnit oglinda am știut de unde-mi vine întristarea: pierdusem firul vieții, acela al scrisului fără să regăsesc capetele să le înnod! Când scrii, evadezi din lumea ta fără să te miști din scaun, te înfunzi între idei ca într-o pădure deasă de umbre și lumini, imagini și
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
așeza pentru prima oară mâinile deasupra clapelor pianului și mă ajuta să descifrez primele portative. De atunci, notele muzicale sunt prietenele și însoțitoarele mele în călătorii temporale cu Hayden, Debussy, Chopin. Această muzică este alinătoare pentru mine în momentele de întristare. Și în acest gen am primit premii și trofee, cel mai drag fiindu-mi un Premiu Special cucerit la concursul din Bulgaria, „Hopes talents and masters”, fiind în competiție cu elevi ai Școlilor de Artă din Bulgaria, Rusia, Turcia și
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
pentru că mi-ai dat putere Prin Harul Tău să biruiesc! Și dacă pe genunchi plecat Mă cercetezi prin Duhul Sfânt Eu știu că mă-nsoțești în viață Și-mi ești Lumină pe pământ! Și dacă valuri vor veni Și vor aduce întristare Eu știu...odihnă voi găsi La umbra aripilor Tale... Și dacă astăzi Vocea Ta Mă cheamă să mă duc acasă Eu știu că voi zbura la ceruri Alături de a Ta mireasă! Ești aici...Domnul meu! Ești aici, Domnul meu! Simt
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
-urilor sau a consumului, ci țâșnește din puterea dăruirii, nu din puterea consumului, ci din puterea dăruirii. Prin desacralizare și magie se ratează înțelesul duhovnicesc al Crucii - Însă, Preacucernice Părinte Profesor, schimbând puțin registrul discuției noastre, vom remarca cu toată întristarea că, din păcate, asistăm în ziua de astăzi la o utilizare nu numai în sens eclezial, să spunem așa, a Sfintei Cruci. Întâlnim, spre exemplu, reprezentarea Sfintei Cruci pe tot felul de obiecte, pe vestimentație sau ca accesoriu al acesteia
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Cezarului ce-i al lui. În fond mi-a creat drumurile pe care primarul satului a omis să le facă. M-am născut într-un sat, nu o țară. În jurul familiei se află consăteni sensibili sau nu la bucuriile sau întristările mele care sar sau nu în ajutorul meu dacă intru într-o belea. Țara ce face pentru mine? Îmi inspiră ura împotriva consăteanului că așa ar cere dreptul electoral. Mă pune să apăr avutul unui oarecare necunoscut care n-a
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
arată ca o chitară Si-n nostalgie lasă uimire Spre gândul în care A intrat o amintire. Umbra prinsă-n poeme, Peste vreme, Toamnă vrea s-o cheme. Ca o mică flamă Roșie sau galbenă Dansând în coborâre lină Tandră întristare-i Frunza, de vară, străină. Mă-așez sub nucul vorbăreț Ce domină -n natură, Alfabetul ``morse``-mi spune Cum frigul va să vină. Prea mulți bulgări ce trag linii Sar peste iarba pură, Ceru-i deschis...eu te aștept! Vremea
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
ieslea dobitoacelor, izbăvești pe oameni din dobitocia răutății, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de început" (Utrenia dinaintea Nașterii Domnului, Cântarea a 9-a); „...prin scutece legăturile păcatelor a dezlegat și cu pruncia a vindecat durerile Evei, cele cu întristare" (stihiră la Vecernia Nașterii Domnului). Concluzii și încheierea - Pântecele Mariei S-a făcut rai cuvântător Alături de Prunc se află Maica Sa, pe un pat de purpură, așa cum se cuvine unei împărătese, ca una ce participă la taina minunată și neobișnuită
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
de literatură. Dramaturg, eseist, autor de aforisme și regizor de prestigiu, dar mai ales poet, Radu Stanca a trecut ca un meteor prin literatura română. În perioada începuturilor sale poetice el se distinge printr-o poezie erotică naiv-sentimentală: „Desprins din întristare și rupt din nemurire Îți simpt în palme trupul din care mă descânt” Alte poeme anunță baladescul de mai târziu, prevestind teme lirice fundamentale: „În pașii tăi se leagă tristeți nenumărate” (Divertisment) Poetul tristeții devine cu timpul poetul durerii, o
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
și cer și stropi de mare, Erau și frumuseți Și-amărăciune de cicoare. Era izvor de dragoste și chin, Era și dor de mamă și suspin, Era și mângâiere de odoare, Era și zâmbet de icoane, Era și bucurie și-ntristare, Dar a plecat în zi de joi Spre-a prinde veacul de apoi. Și șade-n smirnă și-n lumină Și-și liniștește sufletu-n odihnă. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: CONTRADICȚII / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527
CONTRADICŢII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350059_a_351388]