460 matches
-
rebotezat în codu-i personal Mach-Louis (în special după definitivarea ca dascăl, urmată de pregătirile pentru "grade didactice"). Întâlnirile sunt aleatorii. Nu-și aduce aminte dacă s-au suprapus (sau au fost proxime) cu anul 1983, cel al începerii acțiunilor de învăluire (prin amestec de teroare și colaboraționism) țintind "grupul de la Iași". Rescriind textul în ultima fază își amintește că la "pregătirea pentru gradul didactic II" (primăvara lui 1982) au dialogat (în cadrul strict al seminarului) despre poezia unui autor inclus de puțină
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
termenul folosit de H.-R. Patapievici - existența - nu este cel mai potrivit pentru o fenomenologie a revelației, întrucât existența presupune un raport ec-static cu lumea (și astfel predispune la obiectualizare). Nu condiția inerțială a lucrurilor privilegiază o străfulgerare poetică, ci învăluirea și însărcinarea lor cu har. Smulsă temporalității, esența manifestării provine dintr-un exces de prezență, pe care Michel Henry a numit-o „auto-afectarea Vieții” (și viața, cu majusculă, este Viața divină)2. Ancorată într-un praxis cotidian, nu prepară această
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
calitativă a abordărilor care au rotunjit noțional intertextualitatea, de la teoria textului la critica genetică, este completată cu o prezentare cantitativă, în sensul că acest prim capitol se încheie cu operaționalizarea intertextualului. Câteva delimitări taxinomice evidențiază faptul că a fost depășită învăluirea eseistică reproșată etapei de început, precum și interpretarea intertextualității prin prisma citatului, care a făcut carieră până la "majoratul" noțiunii. Momentul de cotitură este determinat de introducerea în arhitext a lui Gérard Genette. Categoriile transtextualității au fost consolidate, nuanțate, diversificate și redenumite
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să ofere un set de instrumente și strategii interpretante valide, cu exersarea lor de început. Nu ne-am iluzionat că am descoperi vreun centru abisal al creației eminesciene sau mitul (nostru) personal al poetului pentru acest ideal, ar trebui învinsă învăluirea entropică în care Eminescu își apără mitul. Résumé L'hypothèse, que la thèse de doctorat vise à présenter, renvoie à la lecture de l'intertexte dans la clé du Mythe de l'Eternel Retour chez Eliade (MER). Puisque nous n
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și, de aici, deschiderea de noi posibilități unei disponibilități artistice apte de progres. Atâta cât o permite prezența indispensabilă a talentului, metodele artei sunt transmisibile și sistematizabile, adică supuse legilor cunoașterii de sine și edificator revelabile din orice stare de învăluire în care s-ar putea găsi. Ceea ce înainte, în ritmul greoi al contribuției singulare, era închis în cadrele limitative ale relației maestru-discipol, o dată cu timpurile moderne se construiește prin cumularea demersurilor colective extinse și reunește o materie metodologică eterogenă, recoltată de pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
caz inteligența și, alături de ea, întregul pachet intențional care se apleacă asupra țintei subiective pot fi numite pe drept cuvânt chei aptitudinale de acces către orice viziune facilitantă a procesului reflexiv. Puterea controlului suprastructural dărâmă ferme obstacole ale unei perfide învăluiri, ale jocului complex al umbrelor misterului domestic. Astfel, deprinderile reflexive se înscriu și ele, susținute de schemele achiziționate ale inteligenței, în această dinamică esențială care construiește din banale sau elementare demersuri cognitive veritabile ordine de capacitate. Menirea lor autentică se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ființa limbajului? Întrezărim și aici donația inversă a inaparentului, darul tăcut al ființării care își începe lucrarea? Dar începutul este abia posibilul, pragul nevăzut al unei originări. Nicio imagine nu pare să se profileze pe ecranul opac al acestei absolute învăluiri, căci "iată e noapte fără ferestre-n afară", iar "tenebrele n-au capăt,/ lumina n-are înviere"1. În poezia lui Lucian Blaga intuiția nu se oprește însă niciodată în imposibilul necreator de viziune; tocmai pentru că intuiește adânc, ea sesizează
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
brândușei de toamnă"4 este imaginea voalată care arată nearătându-se; fără să fie prezentă, nu e nici absentă întru totul. Deschiderea e chiar această distanță a posibilului între prezență și absență, loc al semnificabilului ce se dezvăluie în propria învăluire de sine. Numai astfel strălucirea sa este lucrătoare, căci semnificarea nu e doar arătătoare a originarului, ci și creatoare a ceea ce prin el devine posibil. El nu poate fi scos din ascunderea pe care o deschide, dar luminează facerea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în coame și frunzare/ Tot aurul lui verde și toată floarea lui". Dezvelirea e parțială, căci se vede doar în parte, "prin spărturi", dar e destul pentru ca "orbit, plecat minunii", ochiul să fie atras de acest "alt vestmânt", de noua învăluire în care imaginea i se dezvăluie. Ce apare în vedere, în lumina stratului dezvăluit, nu e decât o nouă ascundere, mai subtilă, în care ochiul e chemat să înainteze nu pe pârtia sticloasă ori pe calea însorită, ci "pe cărăruia
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dintre ape și câmpii", dezertat de prezența umană, căci pe linia acestui hotar al nedeterminării, situat între ape și câmpii, din care până și natura s-a retras, totul e posibil, stă să fie. Interval al posibilului însuși, ca simplă învăluire luminoasă venită de departe, "țesut dintr-o urzeală de lumină", imagine prin transparența căreia se vede doar deschiderea nelocuită, limpezimea pură a inaparentului. În golul limpezit ce stă în așteptare ceva apare pe neașteptate; apariție care nu se conturează însă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acoperă și o șterge din vedere: "vălul/ e-aproape stins/ ascunsă fața", "viața mea e un văl ce-mi acoperă chipul": "un chip ascuns de noapte/ sau un drum/ care începe și se face nevăzut"3. Ascunderea înseamnă acum acoperirea, învăluirea în materialitatea opacă a manifestării mundane. Chipul uman nu numai că refuză distanța în care se vestește divinul, și odată cu ea înălțimea la care e chemat să ajungă; el nu cunoaște decât propriul chip, drept singura măsură a aparenței în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceva semnifică în ascuns, în adâncul înaltului; în miezul sufletului până la care vederea ajunge se deschide cerul altui cer, un cer într-altul42. O față nevăzută în transparența inaparentului, dar care, limpezind vederea, se arată în ascundere, se dezvăluie în propria învăluire 43. Vederea vederii rămâne în nevăzut, este a nevăzutului însuși, iar ceea ce se vede este chipul unei diafanii: roua precum un fulg de zăpadă, "ca lumina/ cea mai ascunsă/ privirii", "ca lumina/ ce doarme-n floare"44. Lumina acestui cer
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care o întrețin obiectele care vin în atingere unul cu altul. A așeza lumină peste lumină înseamnă a pune în lumină un interior până atunci neluminat, a pune în vedere ceea ce altfel nu poate fi văzut. O cuprindere sau o învăluire, un cearcăn de vizibilitate de unde se deschide perspectiva în adânc. Dispunere concentrică în care conținutul se străvede prin conținător, cuprinsul prin cuprinzător: bezna dezvăluită în lumina care o învăluie. Un sâmbure al răului mai bătrân decât moartea, imemorialul pol negativ
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
casei, în Nichita Danilov, op. cit., p. 55). 83 Vol. Passacaglia, Editura Junimea, Iași, 2009, în Friedrich Michael, Pâine și vin, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012, p. 194. 84 Condiție clar-obscură sau revelatoare a unui mister care se dezvăluie în propria învăluire, conform naturii ambivalente a arătării și ascunderii: " Din semințele de-ntuneric, destin încifrat/ în numere celeste, se naște lumina -/ și lumina coboară în suflet/ ca să se-ntoarcă închisă în el și în taină,/ ca apa vărsată în apă.// Astfel, stăpânul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
azvârlit fiind în lume” (Geworfenheit, cum ar spune Heidegger), Ulise s-a lăsat pradă văzului, trăind năvalnic, izbit de necazurile vieții, ispitit de plăceri, sfâșiat de pasiuni și lovit de nenoroc; astfel a putut contempla suprafața lumii, cu aparențele și învăluirile ei mincinoase; a acumulat experiență și istețimea politropică l-a ajutat să scape din toate capcanele întinse de moira Lachesis. Dar n-a apucat să „rumege” în sinea sa aceste acumulări empirice. Până la akmé, Ulise s-a aflat „în-afara-sa” (ausser-sich
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chef, chiar dacă știm că au dreptate: inconștientul vrea să viseze după plac, cu latura pozitivă. Daniel Bougnoux a explicat constantele psihice ale mesajului publicitar.26 Un mesaj negativ nu este niciodată persuasiv. De aici vine efortul publicității care constă în învăluirea unei negații într-o afirmație. Nu-i spuneți vecinei care scoate o țigară: " Nu fumați, că faceți cancer", ea se va întuneca la față. Spuneți-i surîzînd: "Trageți viața în piept", și vă va zîmbi. Nu spuneți: "Sida nu mă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
linișit despre desolemnizarea scrisului și alte asemenea. Dar, de fapt, împreună cu tot poporul român, în lipsa căldurii, R.T. s-a retras dinspre sufragerie înspre bucătărie, la dogoarea aragazului. M-am dus la el pe neașteptate, pe neanunțate, ca de obicei. Prin învăluire - și am picat la fix, pentru că tocmai terminase pregătirile pe ziua aceea. Începe să se văicărească. Nu, nu mai poate să se repete în halul ăsta. Doar după două beri e în stare să țină prelegeri în fața unor murături stafidite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
câmp stilistic, chiar dacă nu prindem toate sunetele, formele și nuanțele în expresie. După asemenea întâlniri culturale simțim mai adânc climatul propulsiv, orizonturile deschise, tușele particularizante, ne cuprinde forța de atracție centripetă a Cetății. La Iași "peste fulguirea de flori și învăluirile de frunze moarte se înalță un suflet. Aceasta e justificarea și cununa nevestejită a acestui loc unic..." ne șoptește M. Sadoveanu, cu nelipsita-i pălărie "monistă". Voluptatea creației în artă și literatură ne stimulează, ne angajează și mai mult în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
printr-o stare specială, prilej cu care a primit un "mesaj". Cum descifrăm mesajul? O asemenea imagine te poate proiecta într-o altă lume, inexistentă până atunci. A fost nevoie de o vale plină cu flori și de o întreagă învăluire vegetală pentru apropierea de cer. Ar fi greșit să se creadă că omul care gândește în simboluri le ia drept realitate, dar el vede în tot ce există perceptibil un simbol. Se spune că altfel stau lucrurile cu cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și romană în domeniul vieții religioase, în opera unor filosofi. Actele de magie oficiate au fost, susține autoarea, de o mare diversitate: practici cu caracter oracular, practici de magie meteorologică, trimiterea bolilor, provocarea morții, uciderea simbolică (uciderea prin defixio, prin „învăluire”; directă, înjunghiere-necromanție), farmece de despărțire, luarea manei, metamorfozele, iluzionarea simțurilor, atacarea/mutilarea morților. Cartea este, totodată, un istoric al magiei și vrăjitoriei la asiro-babilonieni, unde această practică ocupa, în cadrul religiei, o „însemnată poziție”, la akkadieni, egipteni, greci, mesopotamieni. Examinarea este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
cu fața spre poartăă; ieșire spre inter (prim plan la apărător mai avansată și pivotate spre exterior; ieșire spre inter, schimbare de direcție, spre exterior; rotare de braț spre exterior (toate trei cu fața spre inter și umărul spre poartăă; învăluirea: interioară; exterioară; 46 Constantin Șufaru blocajul: exterior (cu și fără mingeă; plecare din blocaj; paravanul: la aruncările de la 9 m; în timpul jocului; aruncarea la poartă: - din săritură azvârlită pe deasupra umărului; lateral pe lângă umăr; cu boltă peste portar; - cu aterizare pe
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
umărului; lateral pe lângă umăr; cu boltă peste portar; - cu aterizare pe partea brațului de aruncare; pe partea opusă brațului de aruncare; înainte pe ambele brațe; - cu bătaie pe piciorului din partea brațului; - pe piciorul opus brațului de aruncare; - din săritură la învăluiri; - din plonjon cu prinderea mingii în săritură deasupra semicercului. Extrema dreaptă dreptace are același conținut al pregătirii dar mai apare aruncare cu evitare, din săritură și din plonjon sărit. A2. Jucători specializați pe postul de inter (stânga și dreaptaă Modelul
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri de peliniță ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de toamnă, ploaie putredă. Un foc în pădure, învăluirile fumului printre ramurile pe jumătate goale și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau să se lese după dezrobire de stăpânii lor boeri, li se zicea de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Carului a fost, în toamna acelui an, teatrul unor încrâncenate lupte. Este evident că armata germană devenise conștientă de avantajele pozițiilor trupelor române și că nu avea nici o șansă de izbândă, drept pentru care a apelat la o mișcare de învăluire. Brigada 8 alpină austro-ungară a fost adusă din localitatea italiană Isonzo la Sibiu, in ziua de 22 septembrie. Această brigadă, alcătuită din 5 batalioane de infanterie, 3 baterii, dotate pentru escaladarea munților cu animale de tracțiune și echipament corespunzător pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
noua tactică poate să conțină agresiunea verbală sub o nouă mască (minciuni, de exemplu) care să contrazică amintirile dumneavoastră cu privire la incidentul agresiv. În următoarea diagramă, observați cum agresiunea verbală poate fi utilizată pentru a proteja „miezul”, sau premisele sale, prin învăluirea contextului unui mesaj. Pentru oricine dorește să înțeleagă întregul mesaj, trebuie să treacă mai întâi de contextul mesajului (Care erau circumstanțele? Care era audiența avută în vedere? Care era atitudinea noastră cu privire la mesaj?) pentru a ajunge la înțelesul său, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]