3,864 matches
-
ea, nu doar pe Lucia. Nu ar vrea să piardă momentul în care, în odaie, se va strecura Moșul... Nu vrea să adoarmă. Nu vrea să piardă, nu vrea, nu... L-a pierdut! Dar sub brad, stau două cutii mari, învelite în hârtie roșie. Pe una dintre ele scrie, cu litere de șchioapă: Mia. Se repede, dă hârtia la o parte, aproape sfâșiind-o. Da! uite o privește, albastru, minunata păpușă cu bucle blonde, cu rochiță de voal. În plus, două
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de bătrână și bărbat iute nu a avut niciodată, văduvă a fost toată viața. Nimeni nu și-a încurcat zilele cu ea, că frumoasă nu era, harnică nu, bogată ioc. A trăit tot într-un bordei ca al lui Aron învelit cu paie, dar era pe cealaltă parte de sat. Cred că se priveau de la distanță că pe atunci casele erau rare și copacii erau puțini, iar satul este așezat pe două dealuri și prin mijlocul lui se află o gârlă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
un taxi. Afară plouă și taxiul vine greu. În sfârșit vine și plecăm spre spital. Ajungem la Raisa unde ceilalți erau deja adunați. Petra, asistenta din acea zi, pregătise deja copilul. Avea o cămășuță nouă peste scutecele cu care era învelită în incubator. Întreb unde pot găsi un preot. - Nu vă faceți griji, am trimis deja după preotul spitalului. Petra îmi dă o lumânare groasă, albă, pe care să scriu ceva. Eu scriu cum mă inspiră cei de sus: „Raisa, floare
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
au dat sfaturi pentru toată viața. La rândul lui, le spune și el copiilor săi. Și tot așa mai departe...” „- Mămica mea de ce nu are antene?”. „- Are și ea un fel de antene: mâini cu care te hrănește și te învelește noaptea; ochi cu care te veghează când faci febră; gura cu care te învață ce este bine și ce este rău.” „- Aș vrea să zbor împreună cu mama!” „- Dacă te gândești la ea, înseamnă că zbori. Aripile tale sunt gândurile.” „- Eu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
culcare tăcuți, fără să fi fost obosiți. Își sim țeau gâturile uscate de iubire și limbile legate. Nu dormiseră. Se îmbrățișaseră mut, își mângâiaseră cutele din jurul ochilor, își muiaseră buricele degetelor fiecare în lacrimile celuilalt, râuri fără murmur pe obrajii înveliți de întuneric. Și tăcuseră. Tăcuseră mult, fiecare atent la gândurile celui de lângă el, la inima care bătea în noapte ca după o spaimă din copilărie. Își împletiseră degetele în cuvinte fără trupuri de sunet, cu d și l și e
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Credea tatăl său că acolo vor da de urma mamei? Atunci așa trebuia să fie! Era convins că tatăl său știe mai bine ce au de făcut amîndoi. Fu suficient să se relaxeze cîteva secunde, pentru ca pînza viselor să-i învelească trupul obosit. Dură ceva vreme pînă cînd se așeză la somn și lupul înțelept. Preferă să asculte îndelung și cu nesaț respirația regulată a fiului adormit, nevenindu-i a crede că toate acestea se întîmplaseră, că avea, în sfîrșit, lîngă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
încă un orizont, doar-doar o uita că locuiește într-un cartier muncitoresc, că școala îi mănâncă tinerețea, că speranțele lui sunt cu totul și cu totul niște invenții copilărești, precum acadelele cu dungi roșii, spiralate, la care, când le vedea învelite în staniol la țigănci, pe marginea drumului, bălea uitând mereu cât sunt de fapt de grețoase și cum se prind de măsele, de nu le mai scoate nici tata-mare de pe smalț, doar doar o uita că banii ajung cât să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
recunoștință și respect, Alexa Mihaela - Mă duc la bucătărie să fac un ceai și să-ți pregătesc ceva de mâncare. Ai nevoie de ceva cât lipsesc? - Da, îmi e frig. Aș vrea să-mi aduci ceva cu care să mă învelesc, te rog! - După ce te încălzești, îți faci bagajul, da? - Bine. Ana aduse o pătură roșie, groasă, pufoasă și o înveli pe Karina, care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Ai nevoie de ceva cât lipsesc? - Da, îmi e frig. Aș vrea să-mi aduci ceva cu care să mă învelesc, te rog! - După ce te încălzești, îți faci bagajul, da? - Bine. Ana aduse o pătură roșie, groasă, pufoasă și o înveli pe Karina, care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de starea deplorabilă în care ajunsese prietena sa. Trebuia să o ajute să depășească acest moment delicat, dar se simțea neputincioasă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de plâns, dar știa că lacrimile nu puteau să-i rezolve problemele. Câteva ore uită de toate, visele oferindu-i clipe de relaxare în care toate problemele se dizolvară. Se trezi tremurând în aceeași poziție în care adormise. Nu se învelise cu nimic, iar aerul rece și umed din încăpere o cuprinse ca într-o îmbrățișare haină, accentuând frigul pe care îl simțea de obicei. Pleoapele se desprinseră greu din cauza lacrimilor uscate de pe genele mari care umbreau ochii aceia de un
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
într-un anume fel? "Ai căzut, urmează să cazi îi zice vocea interioară lasă-l să țipe, așa își va permite mai mult sângele său; păcatul iubirii dă roade". Și aceste broboade, aceste mantale... ți-am spus să nu-l învelești așa; voi femeile sunteți sacerdotele rutinei. Păi ce e de făcut? Privește acest desen, ce vezi în el? Eu nu știu s-o fac, fă-o tu. Fă-o tu..., fă-o tu... Aceste prime atenții le încredinețază pedagogia mamei
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
obi?nuit ne desparte de punctele marilor dep? rt? ri ?i ale marilor necunoscute" (E. Papu). Aceea?i ipostaz? a peisajului perceput că „finitate spa?ial? deschis? c?tre infinit" (Assunto), poate fi relevat???i la nivelul sugestiei cuvântului, al Înveli?ului ??u sonor, Întrucât, la Eminescu, „semnifică?ia mitic? se constituie prin ?i În limbaj" (N. Bomher) cum se Întâmpl? În versurile poeziei „Peste vârfuri": „Mai departe, mai departe, Mai Incet, tot mai Incet [...] ". Principiul poeticii clasice „ut pictură poesis
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Și privirea omului de pe coperta ultimului număr al revistei GQ o să o ardă în continuare. Prestidigitatorul îl bate ușor pe umăr, ca să-i întindă paharul cu gin tonic, iar el mimează convingător o mică uimire. A. Mersi. Apucă delicat paharul învelit într-o crustă fină de gheață (o mică demonstrație de bon-goût), îl duce la buze și soarbe cinci mililitri de lichid rece. Femeia cu picioare strâmbe îi vede mărul lui Adam, care se zbate scurt înspre în sus și apoi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
multe cadouri. Și omul din lună îi vorbește în urechea înfundată. E fericită. Deschide rând pe rând alte cutii și-alte cutii, mereu alte cutii, mereu cutii cutii. Și fiecare dintre ele e plină de cadouri și fiecare dar e învelit în hârtie poleită și scufundat în valuri de confetti și munți de serpentine aurii și-acum omul din lună îi spune că o să plece marți la mare. Mergi în vacanță, a întrebat nebuna, și apoi s-a și mirat că
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
am instalat și eu, pe locul mortului. Auzi, locul mortului. Ce expresie tâmpită. Să-mi pun cen tura, sex simbolule? Nu mă aude. Sau se preface că nu mă aude. Își duce mâna la buzunar și aude fâșâitul plasticului care învelește ermetic un prezervativ. Bravo, megastarule. Îmi place de tine, ești prudent. Hai că știu ce e-n capul tău. Vrei să fii sigur că ziua de azi e doar o zi oarecare și nicidecum începutul unei frumoase prietenii, așa e
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
brusc, pentru că bărbatul s-a ridicat. Nebuna respiră în continuare, în timp ce stă cu ochii închiși și aude zgomotul apei care curge în baie. Încearcă să prelungească clipa asta, care trece în ralanti, ținând în mâini o inimă roșie, de cauciuc, învelită într un prezervativ folosit. El e acolo. În baie. La doar câțiva metri de mine. Nebuna vrea să transforme clipa asta în altceva. Vrea s-o prefacă în ore și zile și ani și sute de ani, în care să
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
încet și suflu spre becul incandescent. Filamentul subțire se rupe, iar camera rămâne în întuneric. Miezul nopții. Camera e goală. Pereții albi o fac să arate ca o chilie. Singurul obiect care estompează ecoul sune telor e un pat mare, învelit în cearșafuri albe. Sophia stă pe pat. Doarme. Stau la câțiva centimetri de pat. Aștept ca prin somnul ei să treacă ceva. O nălucă. Ceva care să-i schimbe ritmul respirației și să-i agite trupul. Aștept. Trag cu ochiul
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
megafonul minaretului de peste drum. Călcaserăm afară păstrând o distanță decentă între noi, evitând să devenim iar atracția străzii, ea în jeans și sandale, partea de sus înfășurată într-un splendid abajur feminin din pașmina, valuri-valuri de stofă scumpă ce-i înveleau bustul, umerii și capul, lăsând doar o ferestruică lată pentru fața obraznică cu ochelari Ray Ban și o meșă nespălată, însă plină de promisiuni paradiziace. La hotel, făcuserăm amor vreo două ceasuri dea supra vacarmului străzii, fereastra larg deschisă spre
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
unde se serbează 14 Iulie, și că nu se poate întoarce din pricina interdicției de circulație pe întu neric, am informat-o că leul Marjan murise și că fusese îngropat de vecinii de la zoo după ritualul islamic obișnuit, adică cu respect, învelit într-un cearșaf, ca un om. Vocea îi era indiferentă. După ce a închis, am ieșit tiptil și m-am dus pe Chicken Street, la dugheană. Jamsheed dormea liniștit, cu gura întredeschisă, respirând greu, învelit într-o bocce luță, gata de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ritualul islamic obișnuit, adică cu respect, învelit într-un cearșaf, ca un om. Vocea îi era indiferentă. După ce a închis, am ieșit tiptil și m-am dus pe Chicken Street, la dugheană. Jamsheed dormea liniștit, cu gura întredeschisă, respirând greu, învelit într-o bocce luță, gata de luat la drum. Când i-am pus perna pe față a împietrit o clipă, după care, zvâcnind, a început să lupte umflându-se, tot trupul lui un mădular sculat. S-a zbătut furios, dreapta-stânga
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să-i dau, am doar briceag. Da` nu l-aș da, că e elvețian. Și parcă-mi miroase și mie a gogoși, fi-r-ar al dracului să fie, de-alea cu gem, cum zici tu. Vezi că mai sunt doi pești, învelește-i în ziar, îi mănânci acasă. Cei doi se ridică din iarbă, apoi ies în șosea. În urma loc, stufărișul se scutură sub o pală de vânt, apele bălții se învolburează pentru câteva secunde, iar mirosul de gogoși cu gem devine
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
N are Dumnezeu treabă cu Rembrandt și cu Picasso. Poate nu-i plac pictorii celebri... Lady Esmeralda & Jack Majordomul turnă coniacul în pahare, cu gesturi studiate, deloc ostentative. Întinse unul stăpânei, iar pe al doilea îl ridică încet, cu mâna învelită în mănușa albă. Lady Esmeralda ridică paharul, la rândul său, și cei doi ciocniră. Paharele în formă de lalea se atinseră, eliberând către tavan un sunet cristalin. Noroc, Jack. Noroc, doamnă. Vă doresc o seară deosebită. Va fi, Jack. Va
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ori belele se țineau scai de el.Lupu vroia bucata cea mai mare de caș, smântăna cea mai grasă, lui Sâmpetru lăsădu-i ce se nimerea. Seara vroia locul cel mai aproape de foc, lui Sâmpetru dându-i o cergă să se Învelească cu ea sub cerul liber. Când era de muls oile, bietele de ele Îl simțeau de om rău și n-aveau stare, așa că de multe ori Lupu răsturna donița și vărsa laptele pe jos.Dacă vreo oaie rămânea În urmă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
asta... mai târziu. Dani nici n-a ieșit din cort. Cealaltă fată plângea și spunea că vrea să se întoarcă la București. Pe "înecată" am luat-o în brațe când și-a revenit, am așezat-o în cortul lor, am învelit-o bine și am plecat. Aproape adormisem de efort, când am simțit că cineva se strecoară lângă mine. Am crezut că este una din fete, dar am realizat repede că de fapt era Dani, care bâiguia ceva. Nu înțelegeam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu cristale mari, întunecate. Mângâie ametistul, gândind: Ametistul ascunde ceva! Trase un sertar și... surpriză! Un caiet! Era al lui Clotilde! Îi recunoscu scrisul delicat, îngrijit. Îl deschise în grabă. Mâinile îi tremurau. Jurnalul lui Clotilde! Alături era un pachet, învelit cu grijă în hârtie de mătase. Îl desfăcu puțin și percepu înăuntru niște plicuri. Închise pachetul, spunându-și că-l va cerceta mai atent, dar după Jurnal. Stătu așa cu Jurnalul lui Clotilde, nevenindu-i să creadă ceea ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]