1,232 matches
-
dar plină de speranță, Violeta s-a întors să închidă ușa. În acel moment i s-a părut că-l vede pe fostul ei soț trecând pe stradă, cu umerii plecați, vorbind de unul singur și scuipând pe jos cu înverșunare. Iluzie ori realitate, acea secvență de o secundă i-a adâncit supărarea și a hotărât-o să povestească... Referință Bibliografică: URME DE DRAGOSTE - Cap. I / 4 - / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13 ianuarie 2012
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
date concrete pentru a fi sigur că era vorba de nevasta lui. Zdrențuit de îndoieli, simțea cum se naște în el o dorința oarbă și aprigă de răzbunare. Îi tremurau mâinile pe sticlă la fiecare altă înghițitură și pândea cu înverșunare, dintr-un loc mai retras, intrarea localului. Când i-a văzut apărând în cadrul ușii, s-a chircit într-o încordare proprie felinelor sălbatice ce-și pregătesc atacul. Erau toți. Doi bărbați tineri și trei adolescente, așa cum a presupus el după
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
se pocăiesc, după cuvântul Proorocului: "Cutremur i-a cuprins pe ei acolo; dureri ca ale celei ce naște" (Psalmul 47, 6). Iar răutatea vieții acesteia, adică umbletele căii celeilalte, pe care și Apostolul, în parte, le-a numărat, sunt: desfrânarea, înverșunarea, slujirea la idoli, otrăvirea, vrajba, cearta, pofta, mânia, bătaia, invidia, petrecerile, strigările, cântecele lumești, fluierăturile, jocurile, scăldaturile, hainele cele moi, prânzurile cele scumpe, bătăile din palme, gâlcevile, somnul cel fără grijă, ura dintre frați, grăirea de rău. Iar lucrul cel
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
fiecare dată își promitea sieși s-o „rupă” cu caraghioslâcurile, anatema și sarcasmul ce țintea (până la sângerare) adversarul politic, cădea exact în marginea unei poziții din care trăgea la „foc automat” și din toate pozițiile, „culcând la greu” și cu înverșunare tot ce era în bătaia „cartușierei și bandulierei” asigurate cu „muniție” (să mai dea și la alții, aliați desigur!) de armatorul-șef al unității politice căreia era chemat să-i aducă reale servicii pe „câmpul de bătălie electorală”!. O marțialitate
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
sau neadevărul l-au raportat pe senatorul Lucian Bolcaș la realitate sau la teorii speculative. Ceea ce îl caracterizează preponderent este neocolirea confruntărilor cu adversarii de principii care exagerează deosebirile dintre opinii și războaie, uneori confundându-le prin urcarea primelor la înverșunarea celorlalte. Calm și inteligent, răspunde opiniei cu opinia și războiului tot cu opinia, ca totală și unică măsură. Exponentele armelor sale sunt opinia și numai opinia, întotdeauna la rang de inteligență. Nu aplică absolutizant decât adevărul acoperit de dovadă, în
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
cronici literare “Lecturi empatice” (autor, Petruș Andrei), Valentina Geambașu, în Revistă “AVA”, Gheorghe Clapa în www Revista Singur și eCreator.ro; Postfața la volumele poeților Daniel Marian, Isabela Nicoară (“ Nu vreau să intru în secolul 13 - 14” , “Din firescul sublimului. Înverșunare între elitele etilismului”), Alexandru Bărcănescu (“VII”) și Prefață la volumul poetei Valentina Geambașu (“ Din petalele sufletului meu”); poezii în revistele “Singur”, “Sintagme literare”, ”Clujul liber”, “Popasuri culturale”, “Orizonturi literare”, “A.V.A.” (poezie bilingva),”Vis de artist » (diplomă «Voluntar pentru
GABRIELA ANA BALAN de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362958_a_364287]
-
cu El prin rugăciune. În ultimii ani, mass - media, acest așa - zis instrument de informare, formare de opinii, educație și divertisment, în realitate cel mai amplu instrument de manipulare a maselor (după cum îi spune și numele), și-a îndreptat cu înverșunare tunurile către biserica ortodoxă română (BOR). Iar atacurile ei sistematice au avut, în mare parte efectul scontat, acela de a clătina temeliile bisericii în sufletele și în cugetele oamenilor. Da, sunt preoți care atunci când vin să sfințească locuințele sau, și
BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ SAU PIATRA DE POTICNIRE PENTRU CEI ORTODOCSI DOAR CU NUMELE de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362412_a_363741]
-
mare ... Prin urmare, motivul izgonirii lui Adam din Rai a fost sexul. Ce a conținut această funcție vitală a umanității nociv în esența ei, de a fost transformată într-o otravă?! Putem zice că religia s-a constituit pe această înverșunare patologică împotriva celui mai pur act fiziologic care, culmea, asigură perpetuarea speciei. De ce a devenit acest act sublim - scatologic, anatemizat, vinovat de rătăcirile noastre sufletești? Poate pentru că este foarte puternică în om dorința de a se perpetua ... Oare acest adevăr
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
capătul străzii ca un adevăr purtat mereu în inimi ca o furtună peste necuprinse întinderi ca o salbă de stele ce ne înconjoară ca o centură de timpuri prin spații ca o revoltă de semne pe bolta cerească ca o înverșunare de eroi în ultimele lor fapte de arme ca un soare ce ne înconjoară printre razele de nori ca ziua ajunsă dinaintea eternității Noi suntem. În fiecare clipă a nopții și a zilei În fiecare zi mă bucur eu de
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
Ta! Voi împinge dușmanul în bârlog! - Îți poruncesc! - răcni vodă, dar când îl privi în ochi, văzu o furie demonică, iar armăsarul acestuia parcă arunca flăcări pe nări. - Înainte, Măria Ta! - strigă cavalerul și se avântă cu și mai mare înverșunare în luptă. Între timp, domnitorul fu înconjurat de oștenii săi. - Înainte, vitejii mei! - tună vodă de răsună valea și asaltară din nou oastea otomană. A fost o luptă crâncenă. În cele din urmă dușmanul îngrozit de furia cu care luptau
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
stârvurile lăsate de vânturi pe sânii câmpiei. La marginea satului, fântâna zemuia în mușuroiul de insecte și larve ce-i gustau, îmbătate de mirosul de moarte, cenușa. Sub tălpile înțepate de ciulinii Bărăganului, pământul își țuguia buzele, trăgându-și cu înverșunare năvoadele pline de solzii însetați ai uitării. Nicăieri nu fu mai crâncenă răzvrătirea șuvoaielor. -Ți-a mai rămas ceva Ioane? -se auzea, câte un glas stins în bulbucii de apă și mâl. -Nimic! Gheorghe, trecea ca un crivăț, pe la urechi, disperarea
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
de iubire; nu se poate mânia pe nimeni, pe absolut nimeni; nici pe cei care își afișează prostia; incompetența, neștiința, fie că sunt la putere, fie că sunt în opziție, urlând de durere, fără să fie cuprinși de vreo boală; - înverșunare doar, încăpățânare și ambiție. Sosește timpul, când la Palate se schimbă garda: Opoziția preia puterea; se face rocada. O iau pe-delete, ce mare grabă! Au timp destul... durează doi ani, să treacă la treabă; mai au rezervă-n pătul. Moștenirea
ŞACALII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367828_a_369157]
-
dificilele diferende patrimoniale și materiale dintre cele două biserici românești, respectiv revendicările confesiunii catolice de rit oriental de restituire a bunurilor deținute de biserica greco-catolică (unită cu Roma) până în 1948, inclusiv lăcașurile de cult. Fără nici o îndoială diferendele materiale și înverșunarea ierarhiei celor două biserici românești în această problemă sunt efecte ale unor procese istorice care ar putea fi depășite prin recunoașterea realităților vremurilor în care trăim și nu a celor trecute. În partea a treia a lucrării Părintele Păcurariu se
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
relatează prietenul meu, răscolind în cutia cu amintiri ... „Stive de cărți tronau printre locașurile improprii, construite după pricepere și mai ales după posibilități, de către unii dintre ei. Daniel Isăcescu citea foarte mult, era dornic de cunoaștere și își dorea cu înverșunare să ajungă inginer”, continuă nea Mitică. Nu de puține ori el însuși fusese întrebat de către „cloșari” despre Panait Istrati sau despre Cioran, pe care îi citiseră majoritatea dintre ei. „Tu citești mult, măi Dane, dar n-ai făcut nimic în
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
umani cu statuia aceluiași din Piața Presei Libere, aruncând-o undeva în spatele unui teren viran și buruienos! Doamne, de-ar fi ridicat-o și dat-o la topit baremi, că altfel ne întoarcem la începutul primitiv și gregar al oricărei înverșunări dintre teoreticieni și practicieni, dintre lucrători și patroni, cum a fost mișcarea ludiților din Anglia în primele manifestări atestate ale “copilăriei luptei proletariatului” - când lucrătorii s-au răzbunat pe mașinile din fabrici ale patronilor, distrugându-le și nemaiavând după aceea
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
un profit personal de pe urma luptei și a sacrificiilor pe care le făceau.” (Vasile Bucelea-deținut politic, mărturie scrisă) <> „Când bate vântul în munți, de se cutremură și șuieră stâncile, uneori se năpustește asupra unui picior de pădure de brad cu atâta înverșunare și îi răstoarnă cu răgăliile în sus sau îi frânge când pământul este înghețat, încât, în răgazul a câtorva minute, o pădure de brad mândră e la pământ. Uneori, unde și unde, câte un brad, cine știe prin ce minune
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
femei. Cu ură, cu răutate! Și-i tăiară minunăția de cozi aurite și lungi. Oamenii își făceau cruce, mulți crezând că-i vorba, într-adevăr, de-o vrăjitoare... Cine-i, de fapt, această nenorocită femeie? De ce-s pornite cu atâta-nverșunare femeile acestea din Corona? Ei, domnul meu, pentru a-ți răspunde, va trebui să te duc în cu totul altă parte a orașului: în Șcheii Brașovului. Insuși Vlad Draculea Țepeș, celebrul principe, a locuit o vreme în acest cartier (undeva
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
aici și de banii risipiți pe tratament. Gândește-te că ai și hepatita asta periculoasă. Poate fi fatală!” Se simțea rușinat față de soție și copii, față de șefii lui, față de doctor, dar cel mai mult față de Dumnezeu, că el lupta cu înverșunare împotriva lucrării Lui sfinte, distrugându-și trupul și sufletul cu bună știință. Primul pahar de tărie l-a dat pe gât dintr-o răsuflare. I-a făcut semn băiatului de la bar să-i mai aducă unul. Cu degetele tremurânde, abia
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
efort intra în inima auditorului. Eu trebuia să apelez la câte o chichiță. De data asta nu știa ce-o așteapta. Sunt sigur că a pregătit-o pe Violeta cum să mă încurce. Atfel nu văd, nici acum, de unde atâta înverșunare împotriva bărbaților. Ori, cumva, Violeta ar fi vrut să-și depună candidatura la prezidențiale?! E posibil și asta. Puternică femeie. Dură și, totuși, delicată. Brunețică și cu trăsături fine. Aprigă la vorbă. Nu acceptă niciun fel de compromis. Ori zici
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
sîngerii ale flăcărilor se-mperechează cu umbre prelungi? Și cum din văzduhul amurgului cad cristale albastre - de gheață -? Cum gîndurile viscolite aduc amintiri grele... și le leapădă în aceleași încăperi preapline de-acum? Cine?... Focul rupe din mine... cu mînie și-nverșunare rupe... Și tu ?... Tu, plîngi că te doare imaginea flăcării? Referință Bibliografică: Cine mai are timp? / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorela Codreanu Tiron : Toate
CINE MAI ARE TIMP? de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367101_a_368430]
-
următorul pas, creasta valului luminiscent te-arunca încolo și încoace “izbindu-te” de stăvilare umane ce-ți ieșeau de peste tot în cale parcă oprindu-te să admiri, să pipăi, să auzi și să-ți reiei “ciupicăturile” cu și mai multă înverșunare pentru a realiza evanescența. Atât cât putea percepe ochiul și priceapă mintea nu văzusem simetrii perfecte decât minunățiile cerești făcute de mâna Dumnezeului nostru, însă ce iscodeau privirile se apropiau de acestea copiindu-le în nenumăratele lor forme în mod
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
din partea celui, care întâmplător aude ... , e drept, aude, nu și ascultă, dau rezultatul unei coborâri voite a intelectului prin faptul că cel audiat nici nu mai trebuie să gândească, ci doar să expună cuvinte. Cuvintele sunt spuse cu o atâta înverșunare excitativă încât cel care vorbește își desăvârșește în același timp virilitatea, devenind impetuos. De aceea, vom observa la exprimator o stare nervoasă, plină de dorința de a lovi, însăși pronunția gravă, prelungită, cu rotunjirea buzelor la exprimarea cuvântului ce-i
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
Sa și toți sfinții și îngerii cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile...” (Matei 25, 31-32). Politica mondială modernă, autoritaristă și totalitară, ecumenicistă s-a zbătut și se zbate cu înverșunare și violență nihilistă să desființeze: Națiunea, Biserica, Tradiția, Neamurile, Morala, Cultura și să aleagă o serie de lideri care să conducă popoarele, transformându-le, fie într-o masă amorfă, debusolată, dezrădăcinată, pierdută, fie într-o turmă manipulată, îndobitocită și manevrată
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
legitimă față de cei care uită că românul are în el sânge de dac și nu va suporta la nesfârșit să fie asuprit. Glasul de tribun al poetului e plin de mânie și se ridică la ceruri, cerând dreptate. Cu toată înverșunarea, poetul înmoaie glasul când se gândește la șirul lung de Ioni din înlăcrimatul Ardeal, cărora le adresează un cuvânt de îmbărbătare: „Din lăcrimatul meu Ardeal, / Cu suflet pur, fără prihană, / Din cuibul lunii de pe deal, / Și neînchisa noastră rană, // Din
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
inteligent, frumos, de care credea că s-a îndrăgostit și a fost nevoie doar de apariția unei imagini agreabile, frumos construite, pentru ca gândurile sale să se detașeze de la scopul călătoriei și să viseze la „cai verzi pe pereți”. Dorind cu înverșunare să nu se mai gândească la asta, părăsi culoarul vagonului, revenind pe locul său, reluând cititul din cartea Danielei Grosu, pe al cărei text încerca să-și concentreze întreaga atenție. Nici nu trecu de Ciulnița, când legănatul trenului o conduse
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]