453 matches
-
desprindem un element de certă valoare, Loredana Țaga, în rolul servitoarei stăpâne, cu reale calități vocale și actoricești. Prestația scenică din spectacolul amintit o recomandă să poată sta oricând alături de profesioniști cu experiență. Tinerețea ei cuceritoare, prezența fizică agreabilă, zâmbetul șăgalnic, gesturile autoritare ilustrate cu convingere (la nivel profesionist), în momente de hotărâre când vrea să-și impună voința, exprimându-se firesc și cu dezinvoltură, o recomandă și pentru alte roluri din aceiași familie de personaje cum ar fi spre exemplu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
timp, trecute printr-un filtru afectiv neistovit. În preajmă, la îndemână, exemplarul din Duminică seara, pus pe raftul bibliotecii, cu coperta la vedere: de după ochelarii fumurii, protejându-i ochii de o lumină prea brutală, autoarea trimite lumii un zâmbet discret, șăgalnic, învăluitor, poate de abandon al deziluziilor, poate de asigurare că iubirea ei, interesul și capacitatea de înțelegere a celuilalt nu vor fi fost niciodată alterate. Printre diversele interpretări și ipoteze plauzibile, de ce n-ar fi de identificat, în aceeași fotografie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Mă ridic, o sărut pe obraz, apoi ies pe hol, îmi îmbrac scurta de velur îmblănită și-mi trag ghetele în picioare. Iubito, îți urez o zi bună! îi spun, luîndu-i mîna să i-o sărut. Ne facem un semn șăgalnic, de dragoste, cu ochii îmbătați de plăcere. Spun un "sărut mîinile" șoptit și ies. Aud în urma mea ușa închisă încet, cu grijă, și mă cuprinde o mare părere de rău că nu am renunțat azi la serviciu. Trebuia să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pentru a-și muia labele picioarelor în râul acela care șerpuia prin defileu, ca un vierme alb. Însă acum era iarnă, fosta vară trăia doar prin posterele din benzinării și trimitea clienților bezelele fotomodelelor cu picioare lungi, sâni siliconați, priviri șăgalnice de pseudo-actrițe promovate (jumulite, tăvălite, penetrate, alegeți termenul care vi se pare cel mai potrivit, oferta e bogată - fluieră satisfăcut) ba de unul, ba de altul, în funcție de chef, potență, imaginația perversă sau dorința fiecăreia dintre ele de a ajunge cât
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
s-o întrebe, să stea cu ea de vorbă, iar când l-a văzut pe Ianache ieșind din conacul lui Dudescu, n-a mai stat pe gânduri. A oprit trăsura și s-a dus glonț către acesta, care privea încă șăgalnic spre Zoe. L-a luat repede în stăpânire și a urcat din nou în trăsură, ținând-o pe Zoe de braț. - Spune-mi măcar un cuvânt că altfel am să mor. Acum mă crezi? Zoe care abia se dezmeticise a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
un surâs larg, spunând: "Mersi, dragă! Ești un scump". "Cum dracu' să nu fiu dacă-ți sar cu cinzeci dă mii dă euroi, jean-cote, la tot momentu'!", își spuse Relu. Zise cu glas tare: "Sunteți dumneavoastră prea drăguță...". Ea râse șăgalnic, dându-și ușor capul pe spate. Revenind în poziția inițială, îi zâmbi subtil: "Zăăău tu? Îmm, ești și cavaler, care va să zică. Mersi de compliment!". "Asta să dă la mine sau ce? Hm! De tras, se trage, asta-i clar. Da' parcă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
inventar al tipurilor de discurs în textele Irinei Nicolau arată o diversitate pe care orice scriitor de meserie ar invidia-o. Cele mai numeroase sînt probabil articolele cu ton direct, care constată cu ochi critic și în același timp cumva șăgalnic fețele unei lumi în mișcare. De cele mai multe ori există un dialog deschis și explicit cu cititorul, care e îndemnat să sară pagini, să revină, să deschidă o carte de povești, să aibă răbdare. Din munca de teren cercetătoarea reține mai
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
Perrault însuși - aceasta toarce lîna și deapănă totodată caierul poveștii, seara) este ceva mai complicată. S-a spus, pe drept cuvînt, că Perrault ne propune un joc-joacă cu povestea tradițională, într-un echilibru foarte schimbător între tradițional și modern, joc șăgalnic care, printr-o ironie a sorții, se perpetuează și acum, cînd autori contemporani repovestesc, recitesc, rescriu, sau, cu un termen mai snob, foarte la modă în alte părți, “revizitează” poveștile lui Perrault, devenite între timp clasice, dîndu-le amprenta modernității lor
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
da o descriere a prietenului public, patrupedul Leutu', decât să recunoască ănfătisarea rectorului sau a primului ministru. Leutu' an sus, Leutu' an jos; Leutu' an față, la P5; Leutu' lângă fabrică de pâine; Leutu' pe malul Dâmboviței; Leutu' luând șuturi șăgalnice, parcă date cu ăncetinitorul, semănând mai mult cu o saltare leneșa din fund; Leutu' primind mângâieri; Leutu' ănconjurat de muște; Leutu' beat crița, ăn aplauzele mulțimii; Leutu' băgat an seama de toată lumea. Dar marea lui calitate este că nu și-
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
convingem că o ducem într-o joacă - de-a teatrul, de-a literatura, de-a universitatea..., bătîndu-ne joc cu fineță de Apus, strîmbînd Apusul, dîndu-i cu tifla, căci sîntem națiune veselă, șugubață, cu talent comic, Ťtoți cu inime ușoare, toți șăgalnici și berbanțiť...") Tot despre duel, în nr. 146, din 18 decembrie 1897, p. 1. (Despre discuțiile din Camerele Legiuitoare în legătură cu interzicerea duelului, în urma nefericitei "ieșiri pe cîmp" soldate cu uciderea lui G.Em. Lahovary, directorul ziarului "L'Indépendance roumaine", de către
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
dragoste a poetului privită din perspectiva lucidă a defectului principal: superficialitatea. Spune dl Liviu Grăsoiu: "În lirica erotică el rămâne așadar un romantic, un romantic minor", și mai departe " Topârceanu nu realizează o metafizică a iubirii, preferând jocul cuminte, grațios, șăgalnic". În schimb, capitolul despre fabule este remontant, deși încă i se reproșează o oarecare superficialitate ținând de motivație: "Superioare prin economia limbajului, prin poanta inspirată, subțire - în sensul subtilității, nu al sărăciei - prin capacitatea de a broda inteligent pe o
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
c-o știi și Tu?" Acesta e tonul greu de definit ca intensitate a poeziei și afecțiunii dintre cei doi corespondenți, Lucian Blaga și Domnița Gherghinescu-Vania, în perioada 1941-1948, Domnița fiind un "personaj" blagian clasic, de o enigmatică feminitate "runică", șăgalnică Domniță pentru care poetul nutrește sentimente și mai greu de definit. Să fi fost înalta prietenie intelectuală care îi anima, hrănită de pasiunea comună pentru poezie și inspirația permanentă din ființa Celuilalt? Să fi fost iubire ceea ce apare sublimat în
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
și-a refuzat creația, socotind cu luciditate că "mediocritatea în creație nu dă niciodată ascendent asupra excelenței în receptare"? Corespondența dintre cei doi are adesea tonul îngrijoratei preocupări pentru sănătatea șubredă a Domniței, preocupare pe care poetul o împletește cu șăgalnice scuze și amânări ale vizitelor poetului sau cu umorul dezolat al acestuia, citindu-și poemele apărute cu greșeli de tipar ce schimbau radical sensul. Sufletele lor se simt apropiate și Blaga îi scrie minunat: "Ce mai faci, Domniță, de nu
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
Ghica a fost guvernator, dând astfel peste scrisori. Dar să o lăsăm pe d-na Filitti să relateze: „În 1995, am cercetat acolo câteva dosare, extrăgând, între altele, și cele două piese ce publicăm mai jos. Una relatează, în formă șăgalnică, osteneala ce și-a dat (Ion Ghica, n.n.) ca administrator imperial ; cealaltă cuprinde considerații pe marginea hotărârii Congresului de la Paris referitoare la români”. Să adăugăm că d-na Filitti a tradus scrisorile din franceză, că una este din 1855 iar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4395_a_5720]
-
acordat la TVR Timișoara, în direct. Seara concertului avea să fie una cu-adevărat specială. În deschiderea trupei, au evoluat cele două fete ale trupei Funny, care au încălzit atmosfera cu câteva cover-uri celebre, printre ele numărându-se și unul șăgalnic „executat“ după Boney’M intitulat „Mai șmecher“, după - ați ghicit - „Ma Baker“... La intrarea celor patru în scenă, atmosfera a devenit incendiară chiar din prima clipă. Prima piesă prezentată a fost „Let It Be“, un cover după melodia celor de la
Agenda2005-43-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284342_a_285671]
-
decât Robinson Crusoe? - Da: Tom Sawyer, d'Artagnan, căpitanul Nemo, contele de Monte-Cristo, Arsčne Lupin, hobbitul Bilbo, Svidrigailov etc. Dar mai ales am multe prietene, sau amante, sau cum vreți să le spuneți! Fetița notarului Thatcher, inubliabila Becky, cea logodită șăgalnic cu Tom, păguboasa Emma Bovary, teribila Anna Karenina, isterica Nastasia Filippovna, lenta și preafrumoasa Eula a lui Faulkner, tebecista cronică și rusoaică, Clavdia Chauchat etc. Femeile lui Turgheniev mă dau gata prin posibilitatea lor de a discuta bazaconii politice, umanitare
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
la sertarul cu fișe de documente și lucrări ale unor autori cu nume ce încep cu litera S, dând întâmplător peste textul lui N. Steinhardt și tentat să-l citesc am fost cucerit, mai ales, de tonul dezinvolt și uneori șăgalnic al notațiilor. Ca, de pildă, descrierea neplăcerilor cauzate de frâna mașinii cu care călătoreau, de vremea nefavorabilă sau, dimpotrivă, de impresiile culese în popasurile la diverse hoteluri, cu precizări de genul: "Dejun în cameră cu whisky", "Masă la rest(aurant
Primim by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9212_a_10537]
-
dicționarul lui Bianu e o piesă nu atît de istorie medicală, cît literară. Un elogiu adus înțelegerii, comunicării, într-un Babel încă fericit. Un dicționar de limbi străine, între două lumi nu încă separate, în care credințele, numele familiare, aproape șăgalnice, care trag, ca o cataplasmă, din iuțeala bolii, făcînd-o mai acceptabilă, își găsesc loc printre franțuzisme pretențioase, care vor face legea, multă vreme, pînă azi, într-o nomina anatomica niciodată românizată. O carte prietenoasă, enciclopedie practică și culegere de reguli
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
-te cu lumină... O rază de soare scăpăra în vitrină peste tăvi cu plăcinte, prăjituri, sucuri, iar vînzătoarea-ospătăriță întîrzia zgîindu-se la mine după ce-i spusesem ce să aducă. Pe fața ei tînără înflorea un surîs ce s-ar fi vrut șăgalnic. Nu vă supărați, îmi spuse pe un ton candid, de o politețe perversă, toți copiii ăștia sînt ai dumneavoastră? Am plecat privirea. Bine că apucasem să-i spun ce să aducă, fiindcă de-acum încolo nu mai era nimic de
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
pentru spiritualitatea atât de sublimată a Virginiei Woolf sunt scenele de incitantă senzualitate trăite de Orlando în diversele lui ipostaze. Lectura cărții lasă un gust de farsă ludică; creează aparența (și subliniez cuvântul aparența) că autoarea s-ar fi jucat șăgalnic. Într-adevăr, cartea a fost scrisă inițial glumeț pentru și despre prietena ei iubită Vita Sackville-West, moștenitoarea unei familii aristocratice deținătoare de mari proprietăți, femeie cu oarecari veleități literare, cunoscută însă în societatea contemporană pentru atitudinile libertine, marcate de personalitatea
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
se coborî, grilajul se ridică. Avu noroc. Regele tocmai își bea cafeaua, iar regina citea ziarul. “Știu răspunsul, Majestățile Voastre!”, strigă Arthur, dând ușile de perete. “Stai jos, tinere, ia o cafeluță din Bizanț, să-ți mai tragi sufletul”, zâmbi șăgalnic regina. Apoi, cu subînțeles: “Poate vei avea nevoie de el de-acum încolo...” Se întoarse către Edward. “Dragul meu, trebuie să apreciem că s-a prezentat de bună voie, n-am mai cheltuit banii contribuabilului pe comando. De aceea propun
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
e să te reguleze o țigancă? Să-ți lingă buduna tov. Istrate, la ancheta de la trei dimineața? Știi ce-i aia futai cu săculeți de nisip? Știi? Se rezemase de ușa sălii de așteptare, mă privea cu acel licăr blând, șăgalnic în ochi. Parcă îi era milă de mine. - Hamlet, pufni ea. Eu știu. în trei ani le-am învățat ca la carte. Frontieristă, cică... M-am apropiat. Am dat s-o mângâi. S-a ferit. - Lasă, nici mie nu mi-
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
și sunete relativizatoare. Mircea Mihăieș Flori vorbe și întâmplări la Wolfsberg Domnul Ludwig ne-a avertizat misterios că florile vineții din curte ce au ajuns până la ferestre sunt otrăvitoare și a subliniat asta cu o clipire discretă a ochilor: poate șăgalnică, poate tristă. Meticulos, Herr Ludwig a scos, mai apoi, din credenț harta turistică a județului și ne-a arătat cu degetul gălbejit de tutun drumul de taf de pe lizieră care intră în pădure după jumătate de oră de mers bun
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
de o parte din obidă. Marea trăncăneală care a urmat "rotației la vârf a cadrelor" din '89 și "fugii șobolanilor de pe corabia ce se scufundă" - rog revedeți cu ochii minții celebra scenă a balconului de la CC al PCR, când niscai șăgalnici acoliți ai cuplului prezidențial se fac urgent nevăzuți, cu o pudoare de fete mari jignite în tot ce au mai sfânt, lăsându-i absolut singuri pe Tovarăși - a dat întregii lumi senzația de stinghereală pe care o resimți în fața unui
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
cai Iubita mea cu ochi mari verzi Cînd eu te cert tu mă dezmierzi Focul din noi e-n pălălăi Sfîrîie roua-n aspre clăi Asmute-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea surîsul tău Șăgalnic rău și derbedeu Mă leagă-n minți rostu' mi-l strînge În frînghioare moi de sînge De ce alături trist ne plînge Înger trimis de Dumnezeu Iubita mea-nfundată-n Flandre De catifea sfarmă verande Rupe zefiri distruge raze Dă fluturilor
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]