3,163 matches
-
trandafirului este luat de iris, floarea de cireș, floarea de prun, crizantema și nalba! Efectul sinestezic al paradisului este, însă, valabil atât în viziunea biblică, cât și în perspectiva doamnei nipone la trecerea dintre cel dintâi mileniu și al doilea. Șei Shōnagon este chiar tendențioasa în a înfățișa cromatică și miresmele paradisului terestru întruchipat de grădină nipona: văzul și olfactivul devin abilități estetice selective de performanță! Spre deosebire, însă, de Edenul biblic, în care cei aleși sunt nuzi, autoarea japoneză manifestă
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
manifestă, în sens tradițional previzibil, o pudoare extremă: întotdeauna trupul este ascuns sub variate straturi de vesminte, doar mâinile, chipul și părul fiind expuse. Simbolul suprem al acestei ascunderi și, în același timp, trofeul grădinii paradisiace terestre, în perspectiva lui Șei Shōnagon, este împărăteasa Sadako: într-atât de pură estetic, încât privitorul dinafară (cititorul adică, dar cel de astăzi) nu știe dacă să o perceapă ca pe o păpușă perfectă (vizual vorbind) sau ca pe un echivalent nipon al Fecioarei Maria
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Râșnov, Roșia Montană, Sighișoara - pe clavicordul istoric Samuel Maetz, 1825). Pe langă înregistrări pentru Radio România, TVR, Radio Vaticană, RĂI Radio 3 și pentru etichetele Sarx Records, Aliusmodum Records, Continuo Records, a realizat două compact discuri solistice: Invenzioni, Sinfonie e Șei Piccoli Preludi di J.S. Bach (2009) și Notenbüchlein für Anna Magdalena Bach (2015). Anul acesta a fost invitată în juriul Concursului internațional Wanda Lansowska și cu un recital în festivalul cu același nume, iar în urmă susținutei sale activități pedagogice
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Chris Wallace de la televiziunea Fox News, al cărei public este în special de dreapta. Numărul de telespectatori așteptat în Statele Unite era mai mic decât șa primele două confruntări între Clinton și Trump, potrivit Agerpres. Replicile în direct au curs în ritmul de una la două minute, după fiecare întrebare a moderatorului. Hillary Clinton: Curtea Supremă a SUA trebuie să stea de partea poporului american, nu
Hillary Clinton - Donald Trump CONFRUNTAREA FINALĂ LIVE () [Corola-website/Journalistic/104223_a_105515]
-
lui Ioan Mircea Pașcu, a devenit deja mod de acțiune oficioasă, ca să nu zic oficială, la nivel național. Așadar, noi tot cu micul și lipia tradiționale, tot cu uiaga de tărie contra vremurilor potrivnice, pe când vecinii noștri s-au săltatîn șaua europeană. Frumosul poster al unguroaicei pe pieptul căreia sclipesc stelele Uniunii Europene e plin de sugestii: el atârnă deasupra unuia dintre podurile de peste Dunăre, pe care mașinile circulăîn dublu sens: cele de pe dreapta intră, cele de pe stânga ies din spațiul
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
doua zi la scoala trebuie să știu o poezie în limba franceză că pe apă: “La Seine a de la chance Elle n’a pas de souci Elle se la coule douce Le jour comme la nuit Et elle sort de șa source Tout doucement, sans bruit, sans sortir de son lit...” iar eu nu știu o boabă în franceză. Ea îmi zice autoritar, că e sora mai mare. Foarte bine, pune mină pe carte și învață, eu te ascult! De mâine
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-si-tu-veux-un-ami-apprivoise-moi-2/ [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
fut éclatant. Dans la basse-cour, le coq qui chante Rappelle le retour des gens. Réjouis-toi d’avoir cueilli une pomme Le cœur plein de soleil, rouge et dorée Et que tout trébuchant, un petit bonhomme Ț’offre une fleur de șa main potelée. Réjouis-toi que dans une touffe de lilas Un cerisier tout blanc s’épanouit Et que dans leș champs tout flavescents Leș coquelicots s’allument comme des bougies. Que l’automne a rougi le bois Et que la lune
CHOSES SIMPLES, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Choses_simples_poezie_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/357981_a_359310]
-
satul Căpâlna, al comunei Săsciori, pe un deal de 610 m înălțime față de nivelul mării, numit Dealul Cetății, poziționat pe malul stâng al râului Sebeș, între valea Gărgălăului și pârâul Râpii. Pantele dealului sunt abrupte, cu excepția legăturii sub formă de șa prelungă, care-l leagă la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
calcar ale zidului, a unor siluete de animale incizate, a căror semnificație este incertă. În zona sudică a zidului au fost ridicate două turnuri, de unul amintind mai sus. Ele se aflau în apropierea drumului de acces care urcă dinspre șaua de legătură. Probabil că intrarea principală în cetate s-a făcut prin turnul de sud-est, zidul său exterior fiind chiar zidul de incintă al cetătii. O altă intrare se afla în zona de nord-est, printr-o deschizătură în zid la
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de fortificare suplimentare Până la zidurile masive din piatră, existau și alte piedici în calea inamicului. Practic, elementele de fortificare a cetății sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urcă, cum spuneam, dinspre pârâul Râpii până pe șaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
un cosmos cu puzderie de planete gravitând sub mantaua folk-ului și a poemului. Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva sub cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii și frumoasele cu chitări și blugi au răscolit împreună cu Adrian Păunescu țara, de-a lungul și de-a latul, ca păsările libere către toate zările
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429163099.html [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
din Săliște, cu care eram eu obișnuită. I-am dat și săcăteul țesut de mama mare, care se potrivea grozav costumului ei. Eu am participat cu câteva lucruri de artizanat, un țol pe care ciobanii îl puneau pe cal în loc de șa, plosca pe care o luau după ei plină cu apă și alte comori de suflet țesute la război de mama mare. Lume multă. Alături de gazde am întîlnit o mulțime de români, de la doamna consul, Antonela Marinescu și domnul consul al
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
lumina-n descânt/ și apoi din apa cea tare să bea...// Cineva mă pândea... Mă pândea/ cu otravă spre ierburi răsfrânt.../ N-am știut că-n mine cineva/ are puterea pe sare și vânt/ să-și clădească un frâu pentru șa,/ temei pentru același veșmânt,/ eram prea aproape și, vai, de abia/ se zărea prefăcut în Cuvânt.../ N-am știut că-n mine cineva...” (N-am știut). Încă din această perioadă identificăm temele și motivele creației, dar și complexitatea stărilor existențiale
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
html Mulțumesc, domnule Olaru. O să încerc să scriu despre despre poeziile și valoarea poetului Baki Ymeri, care este concis și metaforic prin excelență („Cu sânii tăi străpungi nopțile,/ Cu pântecul tău rotești soarele”); de obicei, în poezia modernă, se bate șaua ca să priceapă iapa, care este la păscut; glumeam! e bine că se scrie multă poezie... pe mine mă bucură orice poet, mai ales cei „aleși"(„Și te-neci tot mai goală/ Și nu-i nimeni să-ți prindă/ În agrafa
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Cronica_baki_ymeri.html [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > DON QUIJOTTE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Don Quijotte Depozitarul de idei naive, El vine înspre noi de peste vreme, Fără ca nimeni astăzi să îl cheme, În șaua unei gloabe costelive. Cu scut, cu lance, paloșe și steme, Cum ne apare-n scene succesive, În susținute șarje ofensive, E semnul, totuși, unei mari dileme: El reprezintă oarecum sublimul? Ori e ridicol, caraghios de-a-ntregul? Nu-i ultimul, dar
DON QUIJOTTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Don_quijotte.html [Corola-blog/BlogPost/356987_a_358316]
-
rămâne ceva”, poate să aibă efect . Îm pare rău de timpul pierdut cu răspunsul la lătratul... javrei .Insistența acesteia m-a împins la un răspuns. Poate v-a înțelege, într-un final, proverbul “Zgâlție lesa să priceapă câinele”, sau “Bate șaua să priceapă iapa”. Păcat că nu este iapă, ar fi fost mai înțelept . Oare, mă întreb, javra noastră știe să citească ? Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cânile moare de drum lung și prostul de grija altuia / Al Florin Țene : Confluențe
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Canile_moare_de_drum_lung_si_prostul_de_grija_altuia.html [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
Dumnezeu Deși nu merită cuprinsă-n file, A scris o poezie-n șapte zile. Iar asta e marota lui din greu - Cum că L-ar egala pe Dumnezeu. O zicală... incompatibilă A auzit și el zicala cea vestită: “A bate șaua, să priceapă calul”. Da-n cazul lui cică-i nepotrivită, Căci el sub șa are... măgarul. Unuia care-i cântă-n strună nevesti-sii De ce îi cântă Gheorghe-n strună Nevesti-sii (de-un an, aproape), Aflat-am asta de vreo lună
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1485701298.html [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
Iar asta e marota lui din greu - Cum că L-ar egala pe Dumnezeu. O zicală... incompatibilă A auzit și el zicala cea vestită: “A bate șaua, să priceapă calul”. Da-n cazul lui cică-i nepotrivită, Căci el sub șa are... măgarul. Unuia care-i cântă-n strună nevesti-sii De ce îi cântă Gheorghe-n strună Nevesti-sii (de-un an, aproape), Aflat-am asta de vreo lună: Nu știe a cânta... la clape. Referință Bibliografică: CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI... EINSTEIN
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1485701298.html [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
Toate Articolele Autorului Într-o zi, mă chiamă doamna X să-i ajut la treabă, că avea o petrecere, făcea nuntă de argint acasă, si cică să-i facă o supiză lu’ bărba-su. Cre'că o știț', ie aia de șa uită ia cam cruciși, de are ia strungăreața aia mare. Mă duc io, mă pune la bucătărie, une ierea una voinica, de-o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1430230497.html [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
e în jurul tău și să te oprești, când vrei, fără să cazi. Toate acestea nu se învață deodată, ci cu timpul, exersând conducerea bicicletei. Pentru aceasta ai nevoie de ajutorul cuiva, mai mare decât tine, care să țină bicicleta (de sub șa, în spatele tău), uneori mai iei și unele căzături... Este, așadar, de înțeles că primele exerciții de mers cu bicicleta nu se pot face nici pe trotuar, nici pe stradă, fiindcă astfel s-ar stânjeni circulația normală a pietonilor și
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
despre un oraș ciudat / cu tramvai tras de poeți», nu de cai / pegași, ci de unii poeți dintre cei «fără cine știe ce nume», pe când Steaua Polară «era mușchiul / ce-ți creștea pe mușchiul inimii», pe când «carnea ta se frăgezea în mers / sub șaua visului sălbatic», finalul așezându-se sub „trilobata“ frază-interogație epico-liric-existențială: «...ce-i poezia, unde-i tramvaiul / și de ce tot îngheață fonta / în sângele albastru al legendei?» (p. 166). Paradoxistul erou ars-poetic-esc din Piscina cu pioneze Stradivarius, identificându-se în Poet, „scrie
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos. Referință Bibliografică: Ametist lucid
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_untaru_1478527549.html [Corola-blog/BlogPost/376991_a_378320]
-
aude întîi doar un băiat ce nu poate vorbi. mutul gălbejit ocolit de toți care se furișează pe lîngă zidurile fermei și se ascunde în tufișul de merișor să-și pîndească fratele cînd încalecă pe zephyr. un tînăr pan în șaua cea nouă din piele roșie cumpărată numai pentru el. așezat la geam pe bancheta din compartimentul șefului de gară wasyl închide ochii. umbra tatălui pregătit să-l lovească pe neașteptate cu dosul palmei acoperă clopotul pe care doi grăjdari îl
Poezii by Cornelia Maria Savu [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
5. Art. 9 se modifică după cum urmează: (a) la alin. (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: "(2) Raportul de securitate conține cel puțin datele și informațiile enumerate în anexa II. Acesta indică denumirea organismelor competente care au participat șa întocmirea raportului. De asemenea, conține inventarul actualizat al substanțelor periculoase prezente în unitate." (b) la alin. (3), între a treia și a patra liniuță se inserează următoarea liniuță: "- pentru unitățile care intră ulterior sub incidența prezentei directive, fără întârziere, dar
jrc6033as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91205_a_91992]