415 matches
-
ba?” Este, părinte, și iaca ce spune vodă la sfârșit: „Iar cine să va ispiti a le face cât de puțin val peste cartea domniei mele va fi de mare certare. Într-alt chip nu va fi.” „Nu era de șagă cu asemenea poruncă, dragule. Și acum, vreau să te întreb dacă îți mai amintești de acel Constantin grămăticul?” Îmi amintesc, părinte, cum să nu-mi amintesc. „Atunci, vezi ce spune Antioh Cantemir, la 8 iunie 1696 (7204), privitor la acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în Codrul Iașilor...” „Și oare cam pe unde venea bucata din locul <domnescu>”? Se pare că pornea de dincolo de mănăstirea lui Păun și mergea până hăt spre Vaslui... „De aici se vede că acest Codru al Iașilor era întins, nu șagă.” Poate că de asta îi și spune „Codrul Iașilor” și nu pădurea Iașilor, părinte. „Cred că ai dreptate. Să mergem mai departe, însă, pentru că puțin am cercetat, mult mai avem de călcat...” Să mergem, părinte, dar nu înainte de a spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce spune cartea asta domnească? Și spune ea ceva, după cât de mult este scris acolo. Citește, să aud și eu.” Luând manuscrisul în mână și uitându-mă prin el, i-am dat dreptate bătrânului, pentru că era scris cu nădejde, nu șagă. Te-aș ruga, părinte, să mă lași să-l dezleg eu întâi; pe urmă ți-oi citi și sfinției tale. „La așa o rugăminte nu m-oi împotrivi.” Am pornit să buchisesc literele întortocheate de pe manuscris. Când am terminat de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
precum ursul, de vulpe, știți povestea că i s-a cam dus vestea. Auziți minune: un băiat se juca pe plaiul cerului cu mingi de stele. Păcatele mele! Un îngeraș împărțitor de vise, pare-mi-se, nu e lucru de șagă. Dă-mi și mie unul, măi dragă! Unul frumos, maiestuos, cu Făt-Frumos. Să mi-l trimiți în amurg, călare pe-un murg. Ori pe-un cal țintat, că-i mai adevărat. C-un corn în frunte, mă rog, care-i
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
poți. Ai grijă! Nu cumva să anunțe, pe cineva, de pe undeva. Ăla o rupe la fugă. Ăsta, din nou, la bătrână. Hai, nu mai sta pe gânduri! Scoate tot ce mai ai pe unde mai ai. Nu-i timp, de șagă, acum. Dar, măi dulciule, măi, fie-ți milă de viața mea, și nu mă apăsa, atât de nemilos, pe gât. De ce să nu te apăs, dacă văd că nu scoți restul de bani? Adă-ți aminte, cum v-am alăptat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe covoare Moi cu micele-i picioare, Păru-i curge la călcîe, Iară luna zâmbitoare Poleind-o, o mîngîe. La picioare-i el s-aruncă, Lângă el să vie-o roagă, Ea s-așază dulce, pruncă, Lângă el în mândră șagă, Și el brațele și-ntinde, Rumenește și s-aprinde, Pe când ochii lui o sorb, Dar nimic în braț nu prinde - Căci frumoasa-i fără corp. Ah, gândi el cu turbare, Tremurând învăpăiet - Dulce zână, cum nu are Corp frumos, precum
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De ce te temi nu-i scăpa. 81 Auzit-am auzit Din două copile mici C-au trecut dorul pe - aici - Și s-au dus Și nu mi-au spus. 82 Doru de cine se leagă Nu-i paie lucru de șagă. Că s-o legat de-un voinic Ș-o lăsat plugul pe câmp, Și s-o legat de-o nevastă Și-o lăsat războiu-n casă, Și s-o legat de-o copilă Și-o lăsat lucrul din mână. 83 Badeo
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-a întors acasă”. Scriind unei persoane cunoscute și aflând că nu mai este în viață reflectează: „Iată așa se sting rânduri-rânduri oamenii... s-au stins toți cei cinci copii ai lui Mitrunea... erau eroi, frumoși, puternici, buni, oameni nu șagă! Dar nu mai sunt”. Este o lume a necazurilor și nevoilor, un neam de oameni obidiți din tată-n fiu. Un popor trecut prin sabie și foc, rupt de la vatră și împrăștiat prin lume ca puzderia. Sunt drumurile pătimirilor, a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru că nu este drept. 2. Nu sudui și nici nu arunca vorbe de batjocură, fie că sunt În glumă sau În serios; nu lua pe nimeni În zeflemea, chiar dacă Îți oferă ocazia. 3. Nu glumi atunci când nu e loc de șagă; nu râde de nenorocirea altuia, chiar dacă ți se pare meritată. 4. Nu te asocia decât cu oameni buni dacă vrei să fii și tu privit la fel; e mai bine să fii singur decât cu oameni nepotriviți. 5. Nu fi
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
neagă permisiunea de a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval al povestirii, o manifestă Grizilda și când este deposedată crud de al doilea copil, băiatul care ar fi trebuit să urmeze tatălui la conducerea cetății Saluce. Condiția de victimă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
printre toate celelalte litere nu au atâta importanță, cât faptul că merită un loc de cinste tocmai deoarece semnificăcifra 5, un număr de la care Învățații au derivat cuvântul pampazein”2. Toate acestea ni le spunea Eustrophos, (F) fără urmă de șagă, ci pentru că pe atunci mă dedicasem cu pasiune studiului matematicii. Dar, nu după mult timp, o dată devenit student la Academie, era de datoria mea să respect În orice Împrejurare evaluarea maximei „Nimic prea mult”. 8. Spusei atunci că explicația lui
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
neagă permisiunea de a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval al povestirii, o manifestă Grizilda și când este deposedată crud de al doilea copil, băiatul care ar fi trebuit să urmeze tatălui la conducerea cetății Saluce. Condiția de victimă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă voiu da eu; că, de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine, nu vă pară de șagă! De ne-ar da Dumnezeu tot atâta supărare, luminarea-voastră, zise atunci Flămânzilă, ținându-se cu mâinile de pântece. Și înălțimei-voastre gând bun și mână slobodă,ca să ne dați cât se poate mai multă mâncare și băuturică, zise Setilă, căruia îi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare: "Părul mi se ridică măciucă în vârful capului și sudori răci îmi cuprinseră tot trupul. Acum nu mai era de șagă; simțeam, de groază, că-mi venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă picioarele-mi erau paralizate; vrând, nevrând, trebuia să șed în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
with Fire / Till Generation is swallowd up în Regeneration" (E: 142-143). Chiar dacă nu suntem de acord cu afirmația lui Peter Butter, cum că Milton este cea mai valoroasă dintre cărțile profetice lungi (1978, p. 145), trebuie, totuși, să acceptăm că șaga marelui puritan constituie penultimul pas făcut de Blake pe scara înțelegerii vizionare a omului și a universului. 4.5. Nivelul religios (Jerusalem) Al patrulea (și ultimul) nivel este cel religios. Având ca obiect totalitatea constituenților ontologici ai universului, acesta traduce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
spirituală a lui Albion și a lui Jerusalem prin medierea spirituală a lui Isus, cât și cu unirea tuturor ființelor într-o formă totalizatoare, infinită și divină, care materializează o autentică pax messianica. Unificarea mistica aduce cu sine salvarea, iar șaga separării se oprește aici. Creația, care constituie, după cum am văzut deja, o prelungire a unei erori ontologice (diviziunea primordială), ia sfârșit, de vreme ce existența mundana este transmutata, integral, în Eternitate: "All Human Forms identified even Tree Metal Earth & Stone. all / Human
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mal, la mică distanță de mine. M-a întrebat, căci nu dormea:Ce-i, domnule? I-am spus că am auzit vocea fratelui meu. S-a gândit un pic, apoi a spus:Apoi, domnule, cu lucruri de-aeste nu-i de șagă. Să știi că a fost adevărat. Să pui lumânări la biserică. Am scris această scrisoare deschisă mai puțin pentru voi, cititorii, și mai mult pentru împăcarea și liniștirea sufletului meu. Fantezie pe o temă veche Treaba începuse la început în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
holeră: "Sus pe malul Oltului/ La casele Vîlcului/, Vâlcu bea și veselește,/ De holeră nici gîndește", cu toate că maică-sa l-a prevenit: "Tu bei și te veselești/ Și de holeră nu gîndești". Dar "eată holera că sosia", Vâlcu întrebînd-o, cu șagă vicleană: He, Holeră, ce cauți pe la noi?/ Am venit să-ți iau copilele", răspunde ea, sub înfățișarea unei babe încîrpuite. Vâlcu știe că "poate să moară și nu-i păsa/ Dar de copile nu gîndea". El începe să plângă și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe raport, când pe uliță... Ulițele erau ceva de spăriet. Iașul, cu cinci zile mai înainte strălucitor de trăsuri, livrele, toalete, uniforme aurite, Iașul în care se plimba sările pe toate ulițele cu ghitara și muzicile regimenturilor, cu râs, cu șagă și amoruri, acum se sbuciuma în ceasurile cele de pe urmă. Se auzia numai un vuet înădușit pe care glasul clopotelor de moarte [îl] covîrșia înfiorător. În toate părțile se întindea bolnavii, cerând agiutor, mame despletite strângând copiii lor morți, scene
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adăpostea butoaie pântecoase pline cu vin de soi. Și tot nu am priceput cum vine treaba cu pusul bețelor în roate. Dumirește-mă. Ei, n-o lua și tu chiar așa. Am șuguit și eu, vere. Dacă-i numai o șagă, atunci ia-o după mine, pe urmele unei conducte pentru apă, făcută din olane - când, nu se știe - care pleca din sudul-estul Cetățuii, urma creasta dealului și se oprea deasupra mănăstirii Hlincea. De unde până unde ai aflat tu de conducta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
rânduri la Divan niște veri de-ai lui Gealalău, spunând că acesta nu a fost vinovat și că ei sunt moștenitorii lui. Vodă însă i-a „dat rămași pre rudele lui Vasilie Gealalău”. Dar... Da’ știu că te pricepi nu șagă să-l faci pe om curios Curios lucru, dar Stamatie, marele postelnic, era om cu suflet mare și „n-au vrut să lase pre rudele Gealalăului așea fără de nemică, ce de voia lui le-au dat... casăle din Iași, pre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pomenirea sa, a soției și a socrilor. Apoi, zece pogoane de vie le-a vândut lui Iordache, logofătul Mitropoliei. Și nici n-a cerut prea mulți bani, ci numai 2500 de lei! Apoi aceștia erau bani la vremea aceea, nu șagă, vere. Acuma, socotind suprafața viilor vândute și dăruite aici în podgoria Copoului, ar cam ieși vreo 32 de fălci și jumătate, plus 142 de pogoane. Îl ascultam pe ieșean făcând aceste socoteli, dar priveam peste întinderea dealurilor Copoului, dincolo de care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cam trebui s-o luăm pe Valea Cozmoaiei. Fie pre voia ta, ieșene. Pornim către cetate ușor dezamăgiți că n-am putut afla prea multe despre viile și stăpânii acestora de la Șorogari. Și pe aceste dealuri sunt vii întinse nu șagă! Ajunși în Târgu Cucului, ne luăm rămas bun, cu promisiunea ca mâine dimineață să ne revedem la Bariera Socolei. * Soarele abia a făcut ochi. Mi-am luat rucsacul și bastonul - fiindcă astăzi avem oarece cale de străbătut - și am pornit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]