9,474 matches
-
stăteau de vorbă cu ei numindu-i respectuos: „don prefesur”, intrară într-o febră a cercetării și, într-adevăr, peste cam o săptămână, capturară monstrul. Îl comparară cu fotografiile colorate din carte, ajunseră la concluzia că da, exemplarul este un șarpe boa de nisip, o specie extrem de rară considerată dispărută încă de pe vremea agriculturii intensive și, iată, reapărută acum când câmpurile își reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase de centimetri ai săi, digestia unei râme îi îngreunase foarte mult mișcările. Fură fotografiați toți sătenii de vază din sat cu șarpele pe masa de consiliu, primarul fiind cu eșarfă iar moș Cotârlă, făcut pulbere din banii obținuți de la cei doi cercetători, stătea în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul a semnat în nume propriu lucrarea de cercetare și a publicat-o într-o revistă de știință din străinătate. A luat bani frumoși pentru asta și, destul de îngăduitor, nu i-
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
plătească unele utilități tăiate de mai multă vreme, ca să nu mai vorbim de faptul că se îngrășaseră cu un kilogram fiecare ceea ce le dădea un suspect aer prosper. Spre surprinderea tuturor acelora care știu cum sunt plătiți asistenții... Despre bietul șarpe boa de nisip, un fel de relicvă vie, nu mai știe nimeni nimic, dar nici nu este cazul să ne intereseze. Oricum, în Cochirleanca legenda balaurului se transmite deja pe cale orală către nepoți. Și când te gândești că, peste sute
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
un pumn în cap iar strigoiul spuse:- Băăă, eram io dimineață, așaa, în fundul curții ca tot omul și deodată aud fâșșș, fââșș... Ridic privirea și ce să vezi!? Prin fața ochilor, la cam doi metri, îmi trecea, bă, o bală de șarpe cum n-am mai văzut în viața mea. De frică, m-am blocat! Apoi, văzând că degeaba mai stau pe vine, mă ridic și mă uit în urma balaurului. Buruienile din grădină, pe unde trecuse jivina erau culcate la pământ de-
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
la o publicație în care apăreau cele mai năstrușnice aberații însă publicul țintă se înflăcăra pentru orice iar conversațiile de la coafor căpătau o tentă foarte intelectuală.A doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
ea. Oricum, ceea ce rămăsese le dădea impresia celor doi că au devenit egalii lui Bill Gates, prin urmare își cumpărată blugi noi, bascheți și tricouri de expediție, din talcioc, împrumutară un aparat de fotografiat, plus o carte cu poze de șerpi, șopârle și crocodili apoi, cu documentele de împuternicire din partea universității în mână, se prezentară la primarul din Cochirleanca. Primarul, bănuind că musafirii veniți fără nici o înștiințare prealabilă erau de fapt agenți acoperiți ai poliției economice, îi primi cu toate onorurile
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
stăteau de vorbă cu ei numindu-i respectuos: „don prefesur”, intrară într-o febră a cercetării și, într-adevăr, peste cam o săptămână, capturară monstrul. Îl comparară cu fotografiile colorate din carte, ajunseră la concluzia că da, exemplarul este un șarpe boa de nisip, o specie extrem de rară considerată dispărută încă de pe vremea agriculturii intensive și, iată, reapărută acum când câmpurile își reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase de centimetri ai săi, digestia unei râme îi îngreunase foarte mult mișcările. Fură fotografiați toți sătenii de vază din sat cu șarpele pe masa de consiliu, primarul fiind cu eșarfă iar moș Cotârlă, făcut pulbere din banii obținuți de la cei doi cercetători, stătea în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul a semnat în nume propriu lucrarea de cercetare și a publicat-o într-o revistă de știință din străinătate. A luat bani frumoși pentru asta și, destul de îngăduitor, nu i-
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
plătească unele utilități tăiate de mai multă vreme, ca să nu mai vorbim de faptul că se îngrășaseră cu un kilogram fiecare ceea ce le dădea un suspect aer prosper. Spre surprinderea tuturor acelora care știu cum sunt plătiți asistenții...Despre bietul șarpe boa de nisip, un fel de relicvă vie, nu mai știe nimeni nimic, dar nici nu este cazul să ne intereseze. Oricum, în Cochirleanca legenda balaurului se transmite deja pe cale orală către nepoți. Și când te gândești că, peste sute
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Miraculoasa cale Cu iubire am trezit mereu bucuria Triumful vieții cu iubire din mine a țîșnit Dăruită meditației, tăcerii, percep feeria Unui fantastic vis ce aievea am trăit! Din dragostea mea, pândă, șarpe veninos Am pregătit tainice leacuri și am adus Aproape de mine, păsările cu cântul lor pios Să-mi înalțe gândul spre ceruri tot mai sus De prigoana secetoasei singurătăți M-am apărat neîncetat numai cu iubire Ani întregi am răscolit colbuite
MIRACULOASA CALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429469968.html [Corola-blog/BlogPost/353931_a_355260]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Ajunsesem într-un câmp de lavandă și mă opream să privesc luna... atât de aproape, dacă întindeam mâna, o culegeam ca dintr-un pom, roade bogate. Liniștea îmi picura ceară în sânge și ca un șarpe galben mă încolăcea, un copil se auzea în mine cum plânge și l-am strigat îndată, dar nu mă auzea. Ajunsesem într-un câmp de lavandă și nu știam dacă îl mai văzusem vreodată pe pământ, aveam aripi de dor
AJUNSESEM ÎNTR-UN CÂMP DE LAVANDĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1463545371.html [Corola-blog/BlogPost/380179_a_381508]
-
Toate Articolele Autorului Pe ce planetă vrei să emigrăm? Pe care continente să te duc? Hai să fugim iubito, să zburăm definitiv, spre-un rai puțin caduc. Să te îmbraci în frunza de măslin hrănindu-te cu mere ionatane. De șarpele ce-ți șuieră în sân, Nu-ți fie teamă. Are și el toane. Le plac și îngerilor și lui Dumnezeu iubirile cu iz de păpădie. Și mentă creață ce doar la muzeu o mai găsim captivă-n colivie. Pe umerii
ANALITIC de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470154960.html [Corola-blog/BlogPost/374065_a_375394]
-
unde Grigore Vieru a fost prezent și a rostit la deschiderea cursurilor „un strălucit cuvânt prin care și-a mărturisit dragostea aparte ce o avea pentru Nicolae Iorga, inclus de el în Abecedarul basarabean prin următoarea frază a înțeleptului savant: Șarpele este primejdios nu pentru că mușcă, ci pentru că se ascunde să muște”. Autoarea studiului menționează faptul că izvorul inspirației lui Grigore Vieru se află în vechimea și bogăția limbii, „dar și în straturile folclorice ale culturii românești.” Întreaga creație a poetului
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
lucid și expert al artistei surprinde veghea necruțătoare a reptilei de la începutul vremii și al vremurilor. Să se observe, spre exemplu, în Cafea cu papagal, similitudinea izbitoare dintre privirea personajului situat în stânga tabloului (din perspectivă frontală) și teribila căutătură a șarpelui din Primul păcat. (Și dinții aceluiași șarpe pot fi întâlniți frecvent la ipochimenii din anume scene, inclusiv în pomenita Cafea cu papagal). Ar mai trebui adăugat că privirea personajelor, în multe împrejurări, este un puternic semn indicial, orientând atenția celui
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
necruțătoare a reptilei de la începutul vremii și al vremurilor. Să se observe, spre exemplu, în Cafea cu papagal, similitudinea izbitoare dintre privirea personajului situat în stânga tabloului (din perspectivă frontală) și teribila căutătură a șarpelui din Primul păcat. (Și dinții aceluiași șarpe pot fi întâlniți frecvent la ipochimenii din anume scene, inclusiv în pomenita Cafea cu papagal). Ar mai trebui adăugat că privirea personajelor, în multe împrejurări, este un puternic semn indicial, orientând atenția celui ce contemplă spre nucleele de sens. Așadar
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
mine, nevoie mare, îmi iau motănelul și plec la culcare. Bunicii se scoală când cântă cocoșii, amnarul scânteie, țigara s-aprinde, în tindă miroase-a tutun. Mă-ntorc iar pe-o parte, ș-adorm ... “SĂ NU CUMVA SĂ TE MUȘTE ȘARPELE DE INIMĂ SĂ COMIȚI FAPTE REPROBABILE!” Împreună cu părinții mei petreceam concediul la bunicii din Coslugea. Copil fiind îmi făcea plăcere să-i ajut în fiecare zi, implicându-mă plenar. Uneori, duceam oile la adăpat la cișmeaua satului, călare pe cal
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
mâncăm dulceața de tranfiri ce a mai rămas în borcanul de pe noptieră și să bem un pahar cu apă. Bucuroasă am sărit din pat să iau carafa cu apă de pe masă, dar ochii mei au descoperit în acea clipă un șarpe mare, galben încolăcit în jurul piciorului mesei și scaunului, care tocmai își ridica amenințător capul. Am strigat: șarpele! și am rămas încremenită, cu brațele în aer; în acea clipă, tata m-a luat în brațe și l-a strigat îngrozit pe
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
cu apă. Bucuroasă am sărit din pat să iau carafa cu apă de pe masă, dar ochii mei au descoperit în acea clipă un șarpe mare, galben încolăcit în jurul piciorului mesei și scaunului, care tocmai își ridica amenințător capul. Am strigat: șarpele! și am rămas încremenită, cu brațele în aer; în acea clipă, tata m-a luat în brațe și l-a strigat îngrozit pe bunicul ce trebăluia prin curte: tată, vino repede, avem un șarpe în casă! Cu biciușca din piele
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
își ridica amenințător capul. Am strigat: șarpele! și am rămas încremenită, cu brațele în aer; în acea clipă, tata m-a luat în brațe și l-a strigat îngrozit pe bunicul ce trebăluia prin curte: tată, vino repede, avem un șarpe în casă! Cu biciușca din piele împletită în mână, bunicul l-a pocnit în cap pe șarpe, apoi l-a luat pe băț și l-a dus în curte. Până către seară, la apusul soarelui, șarpele s-a tot zvârcolit
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
clipă, tata m-a luat în brațe și l-a strigat îngrozit pe bunicul ce trebăluia prin curte: tată, vino repede, avem un șarpe în casă! Cu biciușca din piele împletită în mână, bunicul l-a pocnit în cap pe șarpe, apoi l-a luat pe băț și l-a dus în curte. Până către seară, la apusul soarelui, șarpele s-a tot zvârcolit deși avea capul sfărâmat. A doua zi, bunicul a încărcat șarpele mort în roabă și l-am
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
vino repede, avem un șarpe în casă! Cu biciușca din piele împletită în mână, bunicul l-a pocnit în cap pe șarpe, apoi l-a luat pe băț și l-a dus în curte. Până către seară, la apusul soarelui, șarpele s-a tot zvârcolit deși avea capul sfărâmat. A doua zi, bunicul a încărcat șarpele mort în roabă și l-am dus la groapa cu gunoi de la marginea satului. Acea imagine și ulterior icoana Sfântului Gheorghe (care-l reprezenta călare
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
l-a pocnit în cap pe șarpe, apoi l-a luat pe băț și l-a dus în curte. Până către seară, la apusul soarelui, șarpele s-a tot zvârcolit deși avea capul sfărâmat. A doua zi, bunicul a încărcat șarpele mort în roabă și l-am dus la groapa cu gunoi de la marginea satului. Acea imagine și ulterior icoana Sfântului Gheorghe (care-l reprezenta călare pe un cal, omorând un balaur cu sulița), m-au impresionat negativ, inspirându-mi frică
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
am dus la groapa cu gunoi de la marginea satului. Acea imagine și ulterior icoana Sfântului Gheorghe (care-l reprezenta călare pe un cal, omorând un balaur cu sulița), m-au impresionat negativ, inspirându-mi frică și vise de coșmar cu șerpi, de-a lungul vieții mele. Unii ziceau că acel șarpe era șarpele casei și nu trebuia omorât. Ulterior, de câte ori intram în acea casă, controlam din priviri toate ungherele să descopăr un eventual șarpe, înainte ca el să mă atace. Am
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]