832 matches
-
ușura munca a numeroși copii în procesul adaptării și integrării școlare. De exemplu, sunt cunoscute sau pot fi anticipate consecințele pe care tulburările motorii la nivelul membrelor superioare, ce limitează posibilitățile de scriere și exprimare grafică, le pot avea asupra școlarității. Calculatorul și programele pot contribui la ușurarea și economia gestului astfel: - apăsarea pe tastatură facilitează și economisește gestica scrisului, dificil controlată în anumite patologii cerebrale; mai mult, în anumite situații este posibil să se limiteze acționarea repetată a tastelor și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
indiene. Într-o succesiune de studii cu argumente fără echivoc, dublate de probe - acte mitrice, de stare civilă, scrisori olografe -, P.-C. comunică, de asemenea, importante clarificări și rectificări la biografia lui Tudor Arghezi, mai ales privind părinții, anii de școlaritate, împrejurările aderării și ale ieșirii din cinul monahal, ale primei căsătorii și ale primului său născut etc. Legendă și adevăr în biografia lui Tudor Arghezi („Manuscriptum”, 2/1975), primul din serie, a provocat o dispută aprigă, întinsă pe mai mulți
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
de muncă forțată (șantierul Reghin și la cariera de piatră Săndulești), în urma reținerii sale de către Securitate pentru atitudine antisovietică. Își susține doctoratul în 1972, cu teza Istoria revistelor școlare din România (1834-1974) și debutul literar al scriitorilor români în perioada școlarității. Subiectul era în concordanță cu preocuparea sa statornică, de inițiere și îndrumare a unor cenacluri literare pentru tineret: Poesis (1941-1945), Cenaclul studenților liberi (1946-1948), „Mihail Sadoveanu”, Cenaclului cadrelor didactice din România (1949), primul cenaclu al copiilor (la Palatul Pionierilor, 1950
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
în ultimul timp au scos în evidență existența unui număr foarte mare de factori care explică variația calității vieții între colectivități, între grupuri sociale și persoane: nivelul de dezvoltare economică, distribuția resurselor economice, opțiunile social-politice, tipurile de profesie, nivelul de școlaritate, stilurile de viață, orientările de valoare etc. Variația delincvenței poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre diferitele categorii socioprofesionale ce compun societatea noastră actuală: variația calității vieții și factorii ei (Zamfir et al., 1984). Încercând să identifice factorii care generează variația calității vieții, cercetările au scos la iveală că unul dintre aceștia este „nivelul de școlaritate”. Fiind asociat cu condiții mai bune de viață (surse financiare mai ridicate, bază materială a menajului - locuință, aparate tehnico-gospodărești - mai bună), nivelul școlar ar trebui să aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai bune de viață (surse financiare mai ridicate, bază materială a menajului - locuință, aparate tehnico-gospodărești - mai bună), nivelul școlar ar trebui să aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu cât crește nivelul de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin urmare, este: putem imagina o explicație care să seplaseze la un nivel strict obiectiv, echidistant sau, inevitabil, ea va trebui, conștient sau nu, să se angajeze în susținerea intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau, inevitabil, ea va trebui, conștient sau nu, să se angajeze în susținerea intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
angajeze în susținerea intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al profesiei etc.). Nivelul de școlaritate influențează pe acest circuit pozitiv calitatea vieții. Al doilea circuit: nivelul de școlaritate (inclusiv tipul de profesie asociatcu acesta) generează o ridicare a nivelului de aspirații. Crescând nivelul de aspirații, condițiile obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al profesiei etc.). Nivelul de școlaritate influențează pe acest circuit pozitiv calitatea vieții. Al doilea circuit: nivelul de școlaritate (inclusiv tipul de profesie asociatcu acesta) generează o ridicare a nivelului de aspirații. Crescând nivelul de aspirații, condițiile obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calitatea vieții. Al doilea circuit: nivelul de școlaritate (inclusiv tipul de profesie asociatcu acesta) generează o ridicare a nivelului de aspirații. Crescând nivelul de aspirații, condițiile obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute a vieții, a stării de satisfacție/insatisfacție cu viața, cu diferitele componente ale ei. Relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi deci rezultanta acestor două mari circuite. Dacă relația dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute a vieții, a stării de satisfacție/insatisfacție cu viața, cu diferitele componente ale ei. Relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi deci rezultanta acestor două mari circuite. Dacă relația dintre ele este pozitivă, înseamnă că impactul asupra condițiilor obiective este mai mare decât cel asupra nivelului de aspirații: deși nivelul de aspirații va fi mai ridicat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra condițiilor obiective este mai mare decât cel asupra nivelului de aspirații: deși nivelul de aspirații va fi mai ridicat, calitatea obiectivă a condițiilor de viață va fi afectată într-o măsură și mai ridicată. Dacă relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi negativă, înseamnă că influența asupra nivelului de aspirații va fi mai mare decât cea asupra calității condițiilor obiective de viață. În fine,dacă nu există nici o relație între ele, înseamnă că îmbunătățirea condițiilor obiective de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aspirații. Acest fapt, împreună cu explicația sa, deși în sine poate fi stabilit într-o modalitate neutră, are implicații practice directe în câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară cu cea constatată în cercetare: o inegalitate obiectivă relativ redusă în raport cu diferențierile de nivel de aspirații, consecința fiind că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și practice posibile în această privință și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bune reprezintă o condiție necesară bunei exercitări a profesiei sale; profesia însăși este asociată cu un anumit nivel de necesități. Din această teorie decurge o consecință practică: situația înregistrată în colectivitatea cercetată (calitatea vieții percepute scade pe măsură ce crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate în profesiile înalt calificate, care prezintă o mare importanță pentru colectivitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate în profesiile înalt calificate, care prezintă o mare importanță pentru colectivitate, ocupanții acestora trebuie stimulați cu condiții de viață mai bune. Din această teorie decurge
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui nivel al calității vieții mai ridicat pentru grupurile cu pregătire școlar-profesională mai ridicată. • Teoria consecinței nonfuncționale. Nivelul mai ridicat de aspirații nu este o precondiție necesară exercitării profesiilor mai calificate, dar este o consecință inevitabilă a ridicării nivelului de școlaritate, deși nonfuncțională în raport cu performanțele profesionale. Pentru a-și exercita bine profesia, un medic, un cercetător științific, un profesor nu trebuie să trăiască mai bine decât altecategorii; dar pentru că știe mai mult, pe măsură ce studiază mai mult, inevitabil va dori, va aspira
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acționeze (prin măsuri educative, de exemplu) asupra mecanismelor care produc o asemenea creștere excesivă. Pe de altă parte, în măsura în care o asemenea acțiune are un efect limitat,persistând deci inevitabil o tendință de creștere a nivelului de aspirații pe măsura creșterii școlarității și a pregătirii profesionale, ar trebui să se acționeze parțial și în sensul prescris de primele teorii: condiții ceva mai bune de viață pentru grupurile cu o pregătire profesională mai ridicată; altfel, sentimentele deinsatisfacție rezultate ar putea afecta negativ performanța
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sentimentele deinsatisfacție rezultate ar putea afecta negativ performanța. O anumită diferențiere a condițiilor de viață este acceptată mai mult ca „un rău necesar, inevitabil”, cu conștiința anormalității sale. • Teoria privilegiului autoinstituit. Nivelul de aspirații nu este determinat de nivelul de școlaritate sau de tipul de profesie, ci de poziția socială asociată cu profesiile înalt calificate și școlaritatea ridicată. Datorită calificării, persoanele ocupă poziții sociale caracterizate printr-un grad mai ridicat de influență socială. Influența asociată cu poziția socială acționează, în calitate de posibil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]