859 matches
-
văzut mergând pe străzile Atenei în picioarele goale, îmbrăcat sărăcăcios, înconjurat de discipoli, învățându-i și îndemnându-i la viață cumpătată. Comedia "Norii" îl prezintă pe Socrate ca pe un personaj cu capul mare, chel, cu fața largă, nasul "în șea", scund, purtând barbă, aducând a satir. Conform acestei descrieri, Socrate avea privirea deschisă, senină, optimistă, trădând o căldură interioară. Cele două comedii, "Connos" și "Norii (autori Amipsias și Aristofan) ni-l fac cunoscut pe Socrate de după anul 423. "Norii" este
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
poate fi sesizat) comparând situația actual) a Americii cu cea a marilor puteri de dinainte. Atunci cand Marea Britanie era cel mai puternic stat din lume, din punct de vedere economic, procentul avuției investite de ea în str)în)țațe îl dep)șea, de departe, pe cel care reprezint) acum partea care-i revine Americii în lume. În 1910, valoarea investițiilor britanice totale în str)în)țațe era de o dat) și jum)țațe mai mare decât cea a venitului s)u național
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
raportul lui Henry Elliot către William Grenville, datat Terapia, 17.VIII.1876, la Veniamin Ciobanu, Problema orientala, p. 187). </ref>25. Or, din punctul de vedere al intereselor britanice În Europa Orientala, „the question of the neutralisation of the Black Șea was however one of a greater importance to Turkey than that portion of the insignificant strip of land” (s.n.), adică sudul Basarabiei <ref id="26">26 Căci, argumenta diplomatul englez, „a powerful fleet (rusă - n.n.) în that șea could be
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
the Black Șea was however one of a greater importance to Turkey than that portion of the insignificant strip of land” (s.n.), adică sudul Basarabiei <ref id="26">26 Căci, argumenta diplomatul englez, „a powerful fleet (rusă - n.n.) în that șea could be a standing menace to Turkey and to Turkey alone, for the Ships could not be entitled to pass the Straits” (s.n.). Ibidem. </ref>, deși, dorința Rusiei de a realiza cele două obiective era „calculated to give rise to
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sudul țării. Închegate ca formă, variantele reprezentative conțin imagini cu o mare putere de sugestie. Se folosesc unități sintactice cu caracter hiperbolic, cumulul de epitete cu valoare de formulă în momentele esențiale ale acțiunii, repetiția amplificatoare în construcția frazei („Au șeaua te apasă, / Au iarba nu-i grasă, / Pajiștea frumoasă?”) sau enumerări cu nuanță umoristică. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 62-68; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 490-500; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
mânji. Unde să fie sufixul cu diftongul ea? Cum scriem deci cuvântul «mânjeală 0╗? Nu cumva în două variante ca orășan, roșață, clujan? În treacăt fie zis... Fiindcă suntem la acest paragraf 11, de ce socoate autorul proiectului că pluralul de la șea este șele? Suntem convinși că dacă un căpitan comandă escadronului său «Puneți șelele pe cai!» oamenii lui ori n-ar pricepe nimic, ori ar înțelege, nu să puie doar șeile pe cai, și să-și pună «șalele» pe cai... adică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să fie sufixul cu diftongul ea? Cum scriem deci cuvântul «mânjeală 0╗? Nu cumva în două variante ca orășan, roșață, clujan? În treacăt fie zis... Fiindcă suntem la acest paragraf 11, de ce socoate autorul proiectului că pluralul de la șea este șele? Suntem convinși că dacă un căpitan comandă escadronului său «Puneți șelele pe cai!» oamenii lui ori n-ar pricepe nimic, ori ar înțelege, nu să puie doar șeile pe cai, și să-și pună «șalele» pe cai... adică să încalece
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
0╗? Nu cumva în două variante ca orășan, roșață, clujan? În treacăt fie zis... Fiindcă suntem la acest paragraf 11, de ce socoate autorul proiectului că pluralul de la șea este șele? Suntem convinși că dacă un căpitan comandă escadronului său «Puneți șelele pe cai!» oamenii lui ori n-ar pricepe nimic, ori ar înțelege, nu să puie doar șeile pe cai, și să-și pună «șalele» pe cai... adică să încalece (...). Textul proiectului așa cum a fost publicat, cu toate lipsurile lui este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ea aude - plânge. - Parcă Îi venea să plece-n lume, Dusă de pustie gânduri Și de-un dor fără de nume. {EminescuOpI 66} Și plângând înfrînă calul, Calul ei cel alb ca neaua, Ii netează mândra coamă Și plângând îi pune șeaua. S-avîntă pe el și pleacă Păru-n vânturi, capu-n piept, Nu se uită înainte-i, Nu privește îndărăpt. Pe cărări pierdute-n vale Merge-n codri făr-de capăt, Când a serei raze roșii Asfințind din ceruri scapăt-. Umbra-n
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
i-atinge părul Și atunci c-obrazul roș Ea apleacă gene lunge Peste ochii cuvioși. Iar pe buze-i trece un zâmbet Înnecat, fermecător, Care gur-abia-i deschide Cea uscată de amor. Când cu totului răpită Se-ndoi spre el din șele, El înceată din cântare Și-i grăi cu graiu de jele, Ș-o cuprinde de călare - Ea se apără c-o mână, Însă totuși lui se lasă, Simte inima că-i plină. Și pe umărul lui cade Al ei cap
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
la treabă, la modul serios cu aplicațiune direct pe obiect. Pentru a mări suspansul eu te sfătuiesc ca după citire și după ce pui la loc ferit notițele luate, volumul să-l faci cadou soției, așa după vorba românului, să bați șeaua ca să priceapă iapa. Dacă nu este chiar blondă sadea și la creier, va înțelege aluzia și va începe imediat să-și chivernisească de una singură, bani de tămâie, de colivă și alte alea. În felul acesta scapi tu, post festum
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
la foc, da, și s-a t'ansfo'mat în abu'i. Și pe u'mă a me's pe unde voia el și a me's și pe la locul unde a t'ăit el; și-a încăledat pe-o șea, și-am 'pus poiestea-așa!... 2 ani și 5 luni Despre timp, la doi ani și jumătate ...Eu nu v'eau să t'eacă timpul!... Știu cum să facem ca să nu mai t'eacă timpul și bunica să nu îmbăt'ânească
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
dădu mâna cu popa, apoi privi un răstimp pe străin. Nu-l cunosc, zise el după aceea; îl cunoaște cineva? Nu-l cunoaște nimeni! răspunse Neculai. —Ce-i de făcut? Tocmai atunci intră și baba Catinca, uscată și adusă de șele, dar voinică încă. Sărăcuțul de el! vorbi ea, cu glas moale, după ce pipăi pe bolnav și se uită la el cu luare-aminte; necuratul, dragul mătușii, necuratul, el i-a luat mânile, și picioarele, și glasul! Alt chip nu-i: să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
răcnind, pocnind din bice, mânându-le la vale, cătră iaz. Pulberea neagră îndată se stârni și se revărsă în valuri în toate părțile. Acu, măi băietane, grăi Faliboga, încalică pe căluțul ista sur. Iaca, ai măciucă și măciucăriță la botul șelei, ai harapnic; - și cu băieții iștia vezi de păzește bine averea boierească și n-o risipi... Încălecară amândoi pe cai și se luară după vite. Cu glasul lui neprietinos, Sandu Faliboga îi dădea toate lămuririle și învățăturile. — Măi Niță! grăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe cai!... Noi în vremea noastră am avut meserie cu primejdie... adăogi mai încet vătaful zâmbind, cuprins parcă de-o mare plăcere. Mai băură vin: în lumina focului ochii lui Sandu sclipeau aprig. Cu ulcica în mână, se îndreptă din șele și începu a cânta răgușit: Hei, Iano și iar Iano... — Du-te, dragă, și-mi așterne La răscrucea uliții, La gârliciul pivniții — S-aud cepul scârțâind Și vin roșu zurăind... Îți aduci tu aminte, Iano? vorbi el c-o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
negre. Și sări la urmă ușurică, ajutată de brațele lui Avrămeanu, și subțirica cea balaie, cu căciuliță albă pe-o sprânceană, și c-o blăniță ca puful în jurul ochilor ș-a urechiușelor. Intrară în casă. Călugărița-i urmă plecată din șele și cuviincioasă. Oamenii stăteau în loc. Priviră întăi sania, și caii, și vizitiul cu blana-i albastră și cu căciula-i buhoasă căzăcească; pe urmă, după ce sania trecu spre grajduri, ei rămaseră vorbind despre boieri și despre minunatele ținuturi din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pumnale, străpungându-i platoșa și zalele; atunci Rolando i-a mai înfipt o dată sabia în trup, cu furia deznădejdei și aceasta a fost lovitura de grație. Rinaldo a intrat apoi în peștreă unde a găsit calul minune, cu frâul și șeaua pusă. Animalul era negru ca noaptea cu excepția unei stele în frunte și a unuia dintre picioarele dindărăt care erau albe. N-avea seamăn de iute ce era, dar ca forță i-o lua înainte lui Bayard. Rinaldo a încălecat pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
lui Sacripant care nu putea da decât lovituri în vânt, calul sărind îndărăt atunci când el ar fi vrut să meargă înainte, plecându-și capul, arcuindu-și spinarea, azvârlind din picioare, ca și cum ar fi vrut să-l trântească pe cavaler din șea. Sacripant, văzând că nu-l mai poate manevra, prinse un moment prielnic și se ridică în șea, sărind jos; apoi scăpat de piedicile ce i le punea calul, reluă lupta pe picior de egalitate. Dibăcia lor în a ataca și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
vrut să meargă înainte, plecându-și capul, arcuindu-și spinarea, azvârlind din picioare, ca și cum ar fi vrut să-l trântească pe cavaler din șea. Sacripant, văzând că nu-l mai poate manevra, prinse un moment prielnic și se ridică în șea, sărind jos; apoi scăpat de piedicile ce i le punea calul, reluă lupta pe picior de egalitate. Dibăcia lor în a ataca și a para era aceeași; unul se ridica, celălalt se pleca; cu un picior înfipt solid în pămânr
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
căreia i se pusese astfel capăt. Bradamanta și Rogero s-au revăzut cu nemăsurată bucurie. Ei au coborât de pe munte la locul unde se dăduse lupta. Acolo, l-au găsit pe Hipogrif cu scutul magic în învelitoarea sa atârnat de șea. Bradamanta a înaintat să-i ia frâul; hipogriful părea că-i aștepta apropierea, dar mai înainte ca ea să fi ajuns, animalul și.a întins aripile și a zburat pe undeal vecin; la fel a făcut și la cea de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
loc veleitarismul. Doar cu preocupări rutiniere, redactorii uitau că menirea lor era să ajute, nu să persecute pe cei mai talentați. Dispărea gustul pentru delectarea artistică ca să se impună cel pentru funcții. Nume indistincte își forjau trivial cariera, călărind pe șeaua lingușirii și pretinzînd la rîndul lor să fie adulați. Încet, încet se instala banalitatea. Din cauza grijii excesive pe care mi-o arăta mama, în mine se curmase nevoia firească de cruzime. Nu eram un luptător. Războaiele mele rămîneau imaginare. Așa cum
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
albi argintau zăvoiul care mărginea o gîrlă. Toamna era începută: în coloarea mai lîncedă a frunzelor cobora tristețea iar tăcerea mirosea a moarte; din vîrful plopilor se auzeau foșnete. Urcam pe coasta ca un pîntec de bivol culcat. Sus, în șea, dintre spini izbucni un popîndău. Era un copil care își înălța gîtul, oprindu-se cu degetul în gură. Pe cer, în spatele său, alunecau nori destrămați. Cînd m-am apropiat, băiețelul fugi scărpinînd parcă pămîntul. O căruță mă ajungea din urmă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
din scaunul domniei din tărgu din București, noembre 11, cu toată casa lui și-l duse în cetate, în Sibiu. După care pis-a în gând și pentru noi ca să ne e și a trimis pe un Franțo căpitan Vetia șea co samă de nemți și catane, multă adunătură ce a strânsu ei din susu Moldovei și munte. Ș-așe fără de veste lovindu-ne în curte, în zioa gioi, ghenari la 8 ciasuri den zi, cu războiu eșind din curte, apărându-ne
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
her grave, and, oh, The difference to me! (1799-1800) Samuel Taylor Coleridge FromThe Rîme of the Ancient Mariner The fair breeze blew, the white foam flew, The furrow followed free; We were the first that ever burst Into that silent șea. "Down dropt the breeze, the sails dropt down, 'Twas sad aș sad could be; And we did speak only to break The silence of the șea! "All în a hoț and copper sky, The bloody sun, at noon, Right up
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]