860 matches
-
îl știu și eu, mă lucra și pe mine când eram mic.“ „Cine, mă, Guță?“ „Da, Gigi Guță. Unu’ înalt, cu ochelari cu dioptrii. Te-urca pe scaun, dădea la pedală ca la dentist și te strângea de gât cu șervetul, până te sufocai.“ „Ăsta avea vocație de criminal, l-am prins și eu o dată. Zice: Cum să te fac, tinere? Păi, așa și pe dincolo, acolo mai scurt, perciunii filați, la spate pierdut, doar din foarfecă. În regulă, tinere. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a sărit de pe scaun și-a început să strige după ospătăriță: „Băi-băi, șterge ma-masa, că-că mă-mă dau la tine!“ „Stai, mă, cuminte.“, l-a potolit Mihnea. „N-am venit aici să facem scandal.“ Ospătărița s-a apropiat cu șervetul în mână, pregătindu-se să curețe praful sau să-l plesnească pe Cezar. Am întâmpinat-o cu grijă, evitând conflictul: „Domnișoară, vroiam să vă rugăm să dați drumul la televizor.“ „Pe ce canal?“, ne-a zâmbit ea, încruntându-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mai bine-afară, decât în putoarea asta.“ „Serios?“, m-am iritat. „Unde să fugim? La Viena, tu să faci soft-uri pentru orarul gării, iar eu să car tava cu cești în cofetăria Universității? Să-i întreb politicos pe studenți, cu șervetul pe braț: ce doriți, kaffee und milch, kaffee und kuchen, kaffee und cognac? Jacobs, Mövenpick, Joseph Meinl? naturmild, klassisch, entkoffeiniert? Sau s-o-ntindem în Paris, tu să repari Montmartrain-ul, iar eu să-mi difuzez ideile prin metrou, alături de poeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ajuți cu tot ce Îți cer. Concentrează-te la ce Îți spun. Ești atentă? Fetița repetă gestul afirmativ. - Iei unul din pumnale și Îl rogi pe hangiu să-i țină vârful În foc. Aduci un vas cu apă și niște șervete. Nu pleci de lângă mine decât dacă te trimit undeva. Acum fugi. Până se Întoarseră Midori și hangiul, Oan-san dezveli umărul doamnei Kaori și presără un praf gălbui deasupra rănii. Apoi așteptă. După aproape două minute, făcu semn să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nevăzute în față de o mână invizibilă, dar vocea nu mai este a lui. Ar dori să glumească, dar nu poate, este depășit de situație. Omul își dă jos cu grijă de la gât desaga murdară. Din ea extrage mai întâi un șervet murdar. Apoi un aparat de radio distrus din care ies intestine electronice colorate. Își fac apoi apariția o pereche de mănuși de sudor, peticite, negre de oboseală, care îi ajung până la coate. Gigi-taximetrul nu mai râde deloc. Este chiar galben
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
așteptând hainele pe care el (sau ea) îmi promitea să le caute. Numai punându-mi amândouă mâinile peste sex, abia atunci am resimțit o mare rușine. Unei chelnerițe i s-a făcut milă de mine și mi-a dat un șervet pentru a-mi elibera mâinile, căci trebuia să mănânc, și pentru a mă apăra de privirile celorlalți. Abia am avut timp să mă acopăr cu șervetul că m-am trezit brusc. Vis ciudat și plin de semnificații. Îți dau o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Unei chelnerițe i s-a făcut milă de mine și mi-a dat un șervet pentru a-mi elibera mâinile, căci trebuia să mănânc, și pentru a mă apăra de privirile celorlalți. Abia am avut timp să mă acopăr cu șervetul că m-am trezit brusc. Vis ciudat și plin de semnificații. Îți dau o temă: interpretarea acestui vis pentru viitoarea ta scrisoare. Toate gândurile mele sunt îndreptate către tine - mă întreb ce faci la o anumită oră din zi, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cele două perii militare pe care mi le făcuse cadou. Am coborât cu liftul leneș și alb și, ajuns la parter, m-am îndreptat spre holul hotelului. Era vremea apusului, aproape de ora cinei, cu o apă lucitoare care se întuneca, șervete și meniuri deschise și așezate în picioare în sufragerie, trandafiri și ferigi în vaze prelungi, orchestra acordându-și instrumentele în spatele perdelei. Eram singur pe coridor, tulburat și agitat, și am pășit încet spre salonul de dans, unde la fonograf cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
niște femei bătute de vreme, îngreuiate de grăsime, lente, cu fețe inexpresive și împietrite, cărora nici măcar nu le adresa cuvântul. Am mâncat supă cu carne tocată pe fundul castronului și tortilla pe care ne-au adus-o învelită într-un șervet. Terminându-și porția în doi timpi și trei mișcări, Padilla m-a lăsat la masă și când m-am dus să vad ce face l-am găsit în pat deja, cu o pătură de campanie trasă până peste bărbie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dacă portarul negru n-ar fi sosit la timp să-l prindă în brațe. Ne-am așezat în fața oglinzilor uriașe în acele mașinării episcopale, acele scaune imense, și ne-am lăsat ferchezuiți și șamponați. Lui Simon i-au aplicat un șervet fierbinte pe față, i s-a făcut manicura, i-a fost lustruită fiecare părticică a corpului în timp ce el nu mă îndemna, ci mai că mă obliga să-i urmez exemplul. Voia să se bucure de toate serviciile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să duc până la capăt cacealmaua. Acești oameni nu erau singurii care ne țineau companie. Ne duceam să-i vizităm pe Simon și pe Charlotte la apartamentul lor - la început au avut doar trei camere - și să mâncăm din porțelanurile și șervetele pe care le primise Charlotte ca trusou. Familia Magnus se dădea peste cap să ia ce e mai bun pentru unul de-al lor, și aceste farfurii și căni fuseseră arse într-un cuptor englezesc, iar covorul era chiar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
posibil ca acest miros să fie datorat furiei care-l stăpânea și nu whisky-ului. Avea o josnicie de nestăvilit și părea capabil să facă tot atâta rău pe cât promitea. Și puteam dovedi acest lucru cu răbufnirile de sânge de pe șervetul de la nas și de pe cămașă, pe care nu le puteam opri, în timp ce ochiul care mă ustura mi se umfla. Totuși el era cel care avea legea de partea lui, fiind reprezentantul angajat de acei oameni. — Acuma, doamnelor, dați-vă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o supradoză de usturoi, așa cum mor toți frizerii din New York. (Gata, oprește chestia asta! Înăbuș-o în fașă, te rog.) Scaunele noastre erau alăturate și, când Mario isprăvea cu mine și era gata să-mi scoată și să-mi scuture șervetul de la gât, întotdeauna avea pe el mai mult din părul lui Seymour decât dintr-al meu. Puține lucruri în viață, înainte și după aceea, m-au sâcâit mai mult. Dar numai o singură dată m-am plâns și atunci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
înaintat încet de-a lugul mesei. Astfel am constatat că Palmer și Antonia luaseră cina. Masa fusese așezată pentru doi și sticla de vin, de data aceasta un Lynch-Gibbon Château Malmaison din 1953, era goală. Pe locurile lor rămăseseră două șervete în dezordine, iar suprafața lustruită a mesei era presărată cu firmituri sub care lumina reflectată a lumânărilor parcă ardea încă o dată. Apropiindu-mă am observat că, fără să-și miște capul, Honor Klein mă urmărea din priviri. Parcă era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
știu să fac spectacol, a răspuns și s-a apropiat din nou de masă. În depărtare clopotele își continuau dialogul de neînțeles. Resturile cinei luate de Palmer și Antonia zăceau părăsite pe masă. Honor Klein trase mai aproape cele două șervete mototolite și le privi îngândurată. Apoi, cu o mână aruncă în sus, spre plafonul înalt pierdut în întuneric, unul dintre ele. Pe când șervetul cobora, sabia se mișcă cu o viteză uluitoare. Cele două jumătăți ale șervetului căzură pe podea. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cinei luate de Palmer și Antonia zăceau părăsite pe masă. Honor Klein trase mai aproape cele două șervete mototolite și le privi îngândurată. Apoi, cu o mână aruncă în sus, spre plafonul înalt pierdut în întuneric, unul dintre ele. Pe când șervetul cobora, sabia se mișcă cu o viteză uluitoare. Cele două jumătăți ale șervetului căzură pe podea. Ea îl aruncă în sus și pe al doilea și îl decapită în același fel. Am cules de pe jos o bucată. Era tăiată perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai aproape cele două șervete mototolite și le privi îngândurată. Apoi, cu o mână aruncă în sus, spre plafonul înalt pierdut în întuneric, unul dintre ele. Pe când șervetul cobora, sabia se mișcă cu o viteză uluitoare. Cele două jumătăți ale șervetului căzură pe podea. Ea îl aruncă în sus și pe al doilea și îl decapită în același fel. Am cules de pe jos o bucată. Era tăiată perfect. Ținând pânza în mâini, mi-am ridicat privirea spre Honor Klein și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mi-am ridicat privirea spre Honor Klein și mi-am amintit de momentul când am intrat împreună în salon și ea a dat ochi pentru prima dată cu cei doi, ca un căpitan tânăr și nemilos. Am pus jumătatea de șervet pe masă și am spus: — Grozavă scamatorie. — Asta n-a fost scamatorie, a răspuns Honor. Stătea în fața mea ținând încă în ambele mâini mânerul sabiei și uitându-se la șervetul tăiat. Am observat că respiră greu. Apoi își apropie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ca un căpitan tânăr și nemilos. Am pus jumătatea de șervet pe masă și am spus: — Grozavă scamatorie. — Asta n-a fost scamatorie, a răspuns Honor. Stătea în fața mea ținând încă în ambele mâini mânerul sabiei și uitându-se la șervetul tăiat. Am observat că respiră greu. Apoi își apropie din nou scaunul de masă și se așeză. Ridică sabia ca și cum ar fi fost un obiect foarte greu și-și răcori fruntea lipind-o de lamă, rotindu-și încet capul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
trenul spre Cambridge, era acela de uimire în fața sursei dragostei mele și a naturii sale. Când începusem, fără știrea mea, să o iubesc pe Honor Klein? Oare atunci când o trântisem pe jos în pivniță? Sau poate atunci când o văzusem tăind șervetele cu sabia de samurai? Sau poate chiar mai de mult, în clipa aceea stranie când o văzusem, ca pe un cavaler cu pinteni și zale, înfruntându-i pe cei doi suverani aureolați care mă oprimau? Sau poate fusese momentul profetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
țin minte, o bucată chiar frumoasă de damasc albastru cu margini brodate. Nu-i un lucru pe care mă aștept să-l cumpere mama, așa că întreb, i-a dăruit-o cineva? Mama tocmai se trage spre masă și-și despăturește șervetul din damasc albastru cu toate aburind între noi: ea, eu și tata. Cartofii dulci sub stratul lor de ciuperci. Curcanul mare și maroniu. Pâinișoarele sunt înăuntrul unei învelitoare vătuite cusută în așa fel încât să semene cu o găină. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
clopoței și gonguri metalice. — Scuze, cred, zice Brandy. Îs tot soiul de prostii pe podea și-au intrat sub pedala de frână când am încercat să opresc. Muzică luminoasă ca argintul se rostogolește de sub scaunele noastre de mașină. Inele de șervete și lingurițe de argint năvălesc în picioarele noastre. Brandy are sfeșnice între picioare. Un taler de argint strălucind în lumina stelelor e pe jumătate ieșit de sub scaunul lui Brandy, uitându-se în sus între picioarele ei lungi. Brandy mă privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
spate și apucă altceva. Un sfeșnic de argint. — Asta-i moștenirea mea, zice Manus. Azvârlit peste cap în întuneric, sfeșnicul se rotește prin aer, tăcut, așa cum îți imaginezi că zboară sateliții. — Știi - Manus azvârle o mână scânteietoare de inele pentru șervete -, părinții tăi sunt un fel de Dumnezeu. Sigur, îi iubești și vrei să știi că există pe lume, dar nu-i vezi cu adevărat decât atunci când vor ceva. Vătraiul de argint zboară sus, sus, sus, către stele și-apoi cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dispăruseră în camerele lor, iar Richard făcea cafea în bucătărie. Sheba și cu mine ne-am dus în living și imediat Richard a venit cu tava de cafea. A făcut un întreg circ din asta - mimând o fanfară și cu șervetul pentru ceainic pe cap. Din asta și din felul exagerat în care Sheba i-a mulțumit, am tras concluzia că contribuția lui Richard la gospodărie era mai degramă nesemnificativă. Am stat toți trei de vorbă aproximativ patruzeci de minute. Conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
prietenos cu mîna din ușă, ți-am lăsat banii pe masă. În clipa În care ajungeți În stradă, o luați la picior rîzÎnd, un pic afumați. I-ați tras o țeapă internațională, Îl vedeți de la distanță cum Își agită furios șervetul alb, Încercînd să vă zărească În mulțimea de turiști din stradă. E de rîs, dar e și de plîns. Acum, e mai mult de rîs, pentru că sînteți un pic matoli, așa că nu vă puteți opri din rîs. Și pentru că e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]