3,279 matches
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IARNĂ TRISTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o mare de șesuri fardată de cețuri văzut-am pe cale nămeți impozanți ca niște amanți se-așează pe vale copaci risipiți de frunze goliți se-nchină agale o cioară pătează zăpezi ce pictează câmpiile goale ici-colo prin case lumini somnoroase și fum rotocoale doar
IARNĂ TRISTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384559_a_385888]
-
de la Vidra mai în jos pleacă Iancu călare coborând pe Arieș înspre Brad, care cu var coboară furtunos, iar sub var sunt puști ascunse, ca să nu mai deie greș, ei se duc mai jos de munte, pân la Deva, înspre șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
rutine. Simt în al meu sânge splendide vibrații de când în noi spații sufletu-mi nu plânge, ci tot timpul strânge rodnice pulsații din mari constelații ce par de pursânge. Simple înțelesuri, dar adânci, mă ară. Par o primăvară pe-nsorite șesuri. Nu sădesc eresuri, nu-mi mai fac sahară, las rod să răsară și aștept culesuri. Anatol Covali Referință Bibliografică: Deschizând fereastră / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
DESCHIZÂND FEREASTRĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382649_a_383978]
-
greu mă apasă, De căsuță și de mamă, De copilăria-mi verde Și de-a măicuții, dojană. Dor de pașii mei desculț, De prin iarba-nrourată, Și de urma tălpilor, De prin țărâna, plouată. Dor de halca din verdeața, De pe șesul meu de vis, Unde cerul se-apleca, Pentru-a se lăsa atins. Dor îmi e și sete seacă, Să beau apă din fântâni Și să aflu din nou gustul, Sătucului cu bătrâni. Dor îmi e de liliacul, Ce-mi înconjoară
DOR DE MAMA ȘI DE-ACASĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383873_a_385202]
-
cherchée timide țes lèvres, Pour leș donner un chaud baiser. J'aurais voulu te caresser, Mais leș etoiles ont vu mon entreprise Et mes pensées commencent à s'envoler, Comment te rendre une surprise. J'ai attendu la lune montante Șes rayons embrasser ton âme, Et ton visage, brillant charmante, Et sourisant, l'amour proclame. Maintenant je sais que cette musique, C'est la chanson de la mînuit, Quand le coeur chante mélancolique, En partageant désirs inassouvis. 30.01.2016 Referință Bibliografica
CHANSON DE LA MINUIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384078_a_385407]
-
arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă, Suflete și chipuri înveselind, Tristeți, prin magii le descântă, Spectacolul toamnei desăvârșind
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383411_a_384740]
-
dragoste mare de cerul cu păsări, de râuri, de câmpii, de podișuri și culmi de munți ai Banatului înfrumusețat de natură și doinit de om. Arta și muzica întrepătrunse cu toate acestea și cu Dunărea și pădurile, cu defileurile și șesurile ca raiul. Oglindirea lor în orice operă clasică nu ar genera o mai atentă luare aminte decât în cântecele lui Petrică Mâțu Stoian. Dacă nu cuvântul le ridică în slavă întotdeauna, în cântecele lui Petrică Mâțu Stoian, ele se oglindesc
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
-i de-ajuns într-o mistică noapte Când demoni străbat universul, gândirea, Când iele dansează, descântec în șoapte atinge sorocul din pântec...menirea... E timpul tăcerii urmași ai lui Ares... Nemesis renaște sub steaua dreptății, Coboară lumina din munte spre șes, E pacea secundei... un dar judecății. E timpul când frunza nu mișcă în ram Când pasărea-și strânge la trup aripa, E liniște-n tot... luna pare în geam... Un far ostenit din Muzeul Antipa... Doar pare, în ea e
LUNĂ PLINĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382878_a_384207]
-
Declamation manifeste dadaiste de Tristan Tzara par Nicole de X C 2. Le dadaisme - presentations : Ștefan Hentes et Irina 3. Dadadanse par Louis Florea 4. Des histoires de la modernite : le cinematographe, l’histoire de l’affiche et de la photographie et șes influences dans l’art moderne - eleves de XI E 5. Le Bucarest de la Belle époque - eleves de IX G 6. Film - creation d’une poesie dadaiste - XIIF 7. Leș eleves de Nicolae Tonitza presentent leurs creations 8. Solo de guițare
Ziua Internaţională a Francofoniei [Corola-blog/BlogPost/92937_a_94229]
-
Solo de guițare par Cristian Alexandrescu 9. Presentation de poesies roumaines et francaises - eleves de XI D 10. Marcel Proust et l’epoque du dandy - XI G 11. Atelier de creation de poesie - manifeste DADA, conduit par Cristian Galatanu et șes collegues 12. Recitation de poesies DADA par Cristian Galatanu, Alexandra Muclea et Andrei Gheorghe 13. Presentation sur le poete dadaiste Tristan Tzara - Adriana et Georgiana de XI G 14. Măcel Iancu l’architecte des maisons du Petit Paris - Cristian Sima
Ziua Internaţională a Francofoniei [Corola-blog/BlogPost/92937_a_94229]
-
de a citi în suflete, să învăț rostul vieții și să învăț a fi om... Câtă dreptate are acest Fiu demn de viță veche românească, ieșit înspre lumină, nu are importanță de unde-anume - dintr-o văgăună de munte, deal ori șes - sau din inima vreunui cartier mărginaș al unui mare-mic oraș, dar care nu poate uita - și nu are dreptul a uita - care-i sunt rădăcinile! Acest Fiu se numește George Mihail Zamfirescu (1898-1939) și, pare-se, l-am cam uitat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
timpurile. Dar pentru tema noastră de început ne-am îndreptat atenția spre cartea lui Ion Rusu Abrudeanu - MOȚII Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit, de unde am spicuit: ,,Mergând spre Abrud cum ieși din Zlatna, ochiul călătorului este atras de un șes frumos, unicul de acest fel prin părțile muntoase ale Apusenilor, numit de localnici ,,Troian”, unde se zice că și-ar fi făcut tabăra împăratul Traian după ce a bătut pe daci”. ranistorum 1O alta carte, Românii din Munții Apuseni (Moții) de Teofil
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
un seul recueil de poèmes pârâit de son vivant (1884), le consacrant en tânt que poète național. Influencés par Schopenhauer et la philosophie indienne, construits sur l’opposition irréductible entre l’imperfection du réel et le rêve de l’absolu, șes thèmes de prédilection șont l’amour impossible, la solitude du génie, la nature consolatrice, l’âge d’or opposé à un présent corrompu et vil. Leș mêmes motifs se retrouvent dans să prose fantastique (le Pauvre Dionis, 1972 ; Cesara, 1876
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
dintr-un veac zbuciumat și întunecat. A bătut la ușa multor suflete, le-a vorbit ca un părinte, a vindecat răni adânci, a adus multă speranță și lumină, până când suferințele și anii i s-au adunat ca norii lungi pe șesuri. Părintele Cleopa Ilie a fost, după cum mărturisea, la un moment dat, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan - Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „omul lui Dumnezeu printre oameni“, „trâmbița Duhului care mărturisește Adevărul celor care iubesc Adevărul, dar și celor care-L urăsc“. Glasul său
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
în suflet, țara părinților părinților săi. Și-a luat urmele, iubirile, dorurile, gândurile, prietenii... totul a luat cu sine, deși totul a rămas neurnit. Inima domnului John Banu nu este strămutată din România, locuiesc în ea frumusețile țării, munții, podișurile, șesurile, râurile, Dunărea, marea, așezările omenești rustice ori moderne, urbane, cu oamenii ce le populează, istoria României, cultura, arta, tradițiile, folclorul ei, tot ce e românesc și statornic între frontierele acestui spațiu latin sud-estic european este clădit în inima domnului John
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]
-
unde lega mama naratorului motoceii la un capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei. Aici oamenii sunt tăcuți, serioși, cu liniile feței puțin cam obosite și-i salută respectuos pe Domni, iar nu slabi și ogârjiți ca cei de la șes. Ici, o femeie mănâncă un măr, dincolo șerpuiește Ozana cea frumos curgătoare din care nu se vede calul și călărețul, iar alături te afunzi într-o mare de grâu și porumb în care ursul se plimbă în voie. Episodul 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sud, servindu-le ca un îndepărtat punct de reper tot timpul la dreapta lor. Ținând cont de asta, tot ce se întindea în fața ochilor săi cam pe treizeci de kilometri începând din acel loc ar fi trebuit să fie un șes nesfârșit presărat cu pietre; de aceea fuseseră avertizați că vehiculele trebuie să înainteze cu foarte multă prudență, ca să nu riște să-și distrugă cauciucurile. Acum însă, era obligat să-l parcurgă fără nici un alt însoțitor decât o cămilă proastă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cîțiva pași, mai privesc În urmă, așteptînd parcă să-i cheme cineva Înapoi. „În vremea aceea era În tot pămîntul o singură limbă și un singur grai la toți. Purcezînd de la răsărit oamenii au găsit În țara lui Senaar un șes și au descălecat acolo. Apoi au zis unul către altul: «Haidem să facem cărămizi și să le ardem cu foc!» Și-au folosit cărămida În loc de piatră iar smoala În loc de var. Și au zis iarăși: «Haidem să ne facem un oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Uite, dumneata mărești din ce în ce mai puțin și stai tot mai mult în bibliotecă. Iar eu sunt deosebit de bucuros de asta, dar acum n-ai dreptate. Dacă aș vrea să te menajez, ți-aș da niște bani și o casă undeva la șes, pentru cel puțin un secol de acum înainte. Vrei? În curând vei fi mare. Hai să calculăm. — Să nu calculăm nimic. Ce vrei? Mă pui să aleg? Nici vorbă. Numai că aș vrea că mă înțelegi exact. Mi-e teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
conspectasem la repezeală, cu degetele Înghețate, În noaptea aceea, de fapt În dimineața aceea. Fuseseră doi ani plini, oarecum monotoni, În care G.M., din mai pînă În noiembrie, precum haiducii, Își căra teodolitul și trepiedul pe cărări de munte și șes, anotimpurile se schimbau, rîurile se umflau și iar intrau În matca lor, frunzele Înverzeau ca apoi să se Îngălbenească ; tata stă la umbra unui prun În floare, apoi se trage sub o streașină, fulgerele luminează priveliștea serii, bubuitul tunetelor răsună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
iar misteriosul document privind conspirația - că ar fi autentic, căci prin gura mediumului, grăia Însuși diavolul. Prințul N.D. Jevahov (care va ajunge la Novi Sad prin Istanbul, aflînd sub cerul Frușkăi Gora un ținut aidoma celui din copilăria sa, unde șesul urcă lin panta colinei, ca un talaz verde) nu se Îndoise o clipă În argumentele Conspirației, ca fiind „creația hulitorului, scrisă sub dictatul Necuratului, căruia i se arătase felul În care puteau fi distruse statele creștine și modul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea instabilității versanților, distrugând culturile, așezările umane și căile de comunicație. în satul Lunca, datorită instabilității solului îmbibat de apa ploilor, s-a produs o alunecare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
populației locale (nu numai românești!), se observă că în secolul al XIIIlea cele mai multe așezări ale comunităților locale polarizează spre centrul și nord-vestul Moldovei, unde condițiile naturale de apărare oferite de dealuri și munți erau mult mai favorabile față de zonele de la șes.38 Descoperirile arheologice din așezările bazinului inferior al Berheciului și al Dunavățului, în apropierea confluenței acestor ape, la hotarul dintre moșia satului Fruntești - Filipeni și Oncești, în satul Lozinca, pe versantul drept al pârâului Berheci și pe cel stâng al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci de-a bușilea), După Vie (deal cu expunere la soare, prielnic pentru cultura viței de vie, era plantat cu nuci și alți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]