1,046 matches
-
a copilăriei sale, evocată cu nostalgică duioșie „Rosturi mai găsim,/ Dar liniște nu-i decât acolo/ Prin locuri străbune,/ De unde venim./ Liniștea cerească,/ Numai acolo/ Poate fi găsită,/ În orice anotimp/. Urmează rotația anotimpurilor, într-o veșnicie ritualică - muncă, sărbători, șezători, clăci, - o bucurie a vieții, amintind de exclamația din Pastelurile lui Alecsandri: „Sfântă muncă de la țară, izvor sacru de rodire/ Tu legi omul cu pământul într-o sfântă înfrățire/”. Și după această fastuoasă enumerație poetică, a muncilor și sărbătorilor și
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi de iarnă, câte întâmplări nu s-au depănat aievea sau poate numai rostite. Ne-a povestit, apoi, de cântăreți mari de-odinioară, pe care-i mai apucase în tinerețe sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Ligi Scriitorilor, în colaborare cu filialele sale, și-au intensificat organizarea multiplelor acțiuni cultural-artistice ce au fost puse în slujba iubitorilor de cultură. În acest context în luna iunie la Bibliotecă din localitatea Moneasa, județul Arad, a avut loc o șezătoare literară cu scriitorii Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, la care s-a dat concursul și cantautorul Marian Bartha din Șerbia, în cadrul căreia cei doi poeți clujeni și-au lansat și ultimile cărți apărute. Tot în luna iulie aceiași
LA LIGA SCRIITORILOR- BILANŢUL UNEI VERI FIERBINŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343763_a_345092]
-
un sejur de 10 zile pe litoralul românesc a fost și poeta clujană Titina Nica Țene(Premiul I la Poezie din peste 8000 de participanți ). Din orașul de pe Someș a mai primit o Diplomă și scriitorul Iustinian Zegreanu. La această șezătoare literară, prezidată de Ligya Diaconescu (mă simt obligat să subliniez activitatea acesteia în domeniul promovării literaturii și culturii române în străinătate și străduința acesteia de câțiva ani de a reunii scriitori români de pretutindeni în sejururi de 10 zile în
LA LIGA SCRIITORILOR- BILANŢUL UNEI VERI FIERBINŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343763_a_345092]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > EVENIMENT.CENACLUL LITERAR M.SADOVEANU."ȘEZĂTOARE LITERARĂ",PAȘCANI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului EVENIMENT ( INVITAȚIE) Zilele municipiului Pașcani (4-6 iulie 2014). CENACLUL LITERAR M.Sadoveanu organizează o “ȘEZĂTOARE LITERARĂ” - 5 iulie 2014, ora 12.30 Locația
EVENIMENT.CENACLUL LITERAR M.SADOVEANU. ŞEZĂTOARE LITERARĂ ,PAŞCANI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343039_a_344368]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > EVENIMENT.CENACLUL LITERAR M.SADOVEANU."ȘEZĂTOARE LITERARĂ",PAȘCANI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului EVENIMENT ( INVITAȚIE) Zilele municipiului Pașcani (4-6 iulie 2014). CENACLUL LITERAR M.Sadoveanu organizează o “ȘEZĂTOARE LITERARĂ” - 5 iulie 2014, ora 12.30 Locația: Casa de Cultură M.Sadoveanu ( sala Arcadia); director - Daniela Calistru. Din program: Expoziție de pictură, grafică și artă decorativă( Tonalități) Autori: Andra, Codrin, Eugen Mircea. Prezintă: prof. univ. dr. Mihai Păstrăguș, critic
EVENIMENT.CENACLUL LITERAR M.SADOVEANU. ŞEZĂTOARE LITERARĂ ,PAŞCANI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343039_a_344368]
-
Horia Zilieru; Paul Gorban. Prof.dr. Ion Berghia ( Basarabia): fondatorul și coord. revistei „Dor de Basarabia”. Lista este deschisă! Ps. Vom încheia cu: „Deșteaptă-te, române!”... și, desigur, masa festivă. Vă așteptăm cu drag! Referință Bibliografică: EVENIMENT.Cenaclul Literar M.Sadoveanu. ȘEZĂTOARE LITERARĂ ,Pașcani / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1276, Anul IV, 29 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
EVENIMENT.CENACLUL LITERAR M.SADOVEANU. ŞEZĂTOARE LITERARĂ ,PAŞCANI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343039_a_344368]
-
de cer privesc aevea ecoul eternităților; ce'și coboară, domol, solfegii aldine în zbuciumul acestui prezent zgomotos! Le simt... asezandu'și cuminți iubiri, prea virgine, în ale noastre luturi pieritoare! Ascult glasul veacurilor invitându'și înțelepții, pe cărarea timpului, la șezătoare! Cât de frumos știu ele să ofere potecilor neumblate de soare blând verde de iarbă ce'și leapădă roua spălând cu lumina, de praf și de țină, a noastre picioare!... Cât de frumos știu ele să ofere timpului nesfârșire; renăscându
GLASUL PAŞILOR DESCULŢI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343335_a_344664]
-
de mângâierea caldă a mamei, a tatei, a bunicii, bunicului, fiind apoi culese, și, după modelul celor populare, au fost scrise basmele culte. Basme populare? Hopa! De ce le-au numit oamenii mari... populare? Dacă ne referim la cele comunicate în șezători și culese de persoane cu carte, e altă... poveste. Putem considera că sunt populare fiindcă au o largă circulație? Firește. Dar cele culte, odată tipărite, nu au o circulație și mai mare? Și atunci, cele culte nu sunt populare? Nu
CARTEA CEA MAI BUNĂ-ABECEDAR LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343481_a_344810]
-
de radio Timișoara, cu realizatorii emisiunii „Vârsta a Treia”. Am colaborat și la ziarul „Poștașul”, cât și la alte publicații. - 2008 colaborări la ziarele Săptămânalul Clisurii Drobeta Turnu Severin și Vocea Clisurii din Moldova Nouă. - 2011 Invitat de onoare la Șezătoarea literă ,, Flori de pe Șomuz” Bunești, județul Suceava Întrând în rândul NET-iștilor, activitatea mea a fost mult ușurată prin răspândirea cu repeziciune a scrierilor personale, dar și încurajarea celorlalți autori tineri, și mai puțin tineri, căutând să le promovez creațiile
PORTRET DE AUTOR ... MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340190_a_341519]
-
care, îți spune fiu și-i tată, Privește pâinea aburindă ce-mbie la hrănire, Te uită și-ai să vezi că-n toate, găsești desăvârșire. Să iei aminte la albina, ce zumzăie în floare, Ascultă cântecul viorii și doina-n șezătoare, Privește vrejul care suie, neobosit, spre cer, Te uită pe-ndelete prieten, căci totu-i efemer. Să iei aminte la cuvântul, ce-l spune-ndrăgostitul, Ascultă plânsul celui care, i s-a prezis sfârșitul, Privește ticăitul vremii, secundele-n cascadă, Te
SĂ IEI AMINTE ŞI SĂ CUGEŢI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377409_a_378738]
-
Petrov Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zăpada a umplut câmpul, Tot mai tare bate vântul, Pe o creangă înghețată, O vrabie îngrijorată, După ce dădu ocolul, Ciripi s-adune stolul: -Suratelor, adunarea! Să începem șezătoarea Și să spuneți fiecare Ce ați gătit de mâncare. Este tare frig afară Și hrana e tot mai rară! Astfel, stolul se încinse În dezbateri mai aprinse: -Eu, la al meu puișor, I-am gătit un viermișor! -Eu, am zburat
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
adăpostesc expoziția ce ni-l prezintă pe Liviu Rebreanu și creația sa în uiniversalitate, circulând în 37 de limbi ale mapamondului. În timpul călătorie prof.Antonia Bodea, prof. Vasile Sfârlea, Titina Nica Țene, Sandu Groza și Al.Florin Țene au ținut șezători literare și expuneri despre localitățile și oamenii de cultură trăitori în aceste zone. Ce-a de a doua zi de documentare s-a încheiat când autocarul a intrat în Cluj-Napoca, și ploaia spăla praful cu amintiri de pe parbriz. Al.Florin
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
ale acestora, să simtă umorul ascuns printre cuvinte, dar și pildele ori învățăturile pe care domnul Nicolaie Dincă le strecoară cu abilitate. Întâmplările relatate sunt caracterizate de realism profund. O parte dintre acestea sunt culese cu răbdare și atenție de la șezători și alte evenimente ale satului sau, prin atentă observație, din viața de zi cu zi a semenilor săi, iar o altă parte sunt preluate din povestirile acestora ori trăite de autor sau izvorâte din bogata sa imaginație. Important este faptul
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
odată un Cenaclu - literar Care funcționa pe strada Umbrelor Și primea lumină De pe străzile Luceafărul și Luminii. Aici, s-au plămădit multe cărți c-o semnificație aparte. Iată, cum era tratată pe vremuri(azi în bar, atunci în cafenea) o șezătoare literară, de mas-media de pe atunci, nu prea departe de Buzău, la Rm. Sărat, cu protagoniștii Cincinat și Ion Pavelescu. Fratele, Ion Pavelescu după o experiență în Franța, (poetul umblat prin lume, așa cum reiese din povestea lui Octavian Moșescu) se întoarce
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
mai mult A fost odată un Cenaclu - literarCare funcționa pe strada Umbrelorși primea luminăDe pe străzile Luceafărul și Luminii.Aici, s-au plămădit multe cărțic-o semnificație aparte.Iată, cum era tratată pe vremuri(azi în bar, atunci în cafenea) o șezătoare literară, de mas-media de pe atunci, nu prea departe de Buzău, la Rm. Sărat, cu protagoniștii Cincinat și Ion Pavelescu. Fratele, Ion Pavelescu după o experiență în Franța, (poetul umblat prin lume, așa cum reiese din povestea lui Octavian Moșescu) se întoarce
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
mereu printre fruntași, fiind decorat cu medalii pentru muncă și multe cadouri de preț.. unul dintre primele cadouri a fost un televizor REKORD-64. În sat erau 3 televizoare: electricul satului, directorul școlii si tata...Fiecare seară la noi era ca șezătoare, veneau sătenii să privească ... Mama a muncit în colhoz vre-o 20 de ani, iar după ce i-a interzis medicina să lucreze în soare a devenit lucrător tehnic la școală- locțiitorul directorului pentru curățenie-cum iubea ea să se numească. A
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
Nicolae” la Râmnicu-Vâlcea, le continuă la Roman, după care revine la Vâlcea. Este hirotonit preot pe seama parohiei Oltenița-Ilfov la 23 Decembrie 1928, parohie unde a ridicat o nouă Biserică, un cămin cultural cu bibliotecă și sală de festivități unde organiza șezători populare, dispensar, s-a ocupat pentru elecrificarea comunei, fiind cu adevărat Păstorul comunității. Părintele Dumitru-Palanca a fost un zelos slujitor al Domnului și al comunității sale, prin predică, liturghie și condei. A publicat articole, broșuri, nuvele, poezii, schițe, traduceri, fondând
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
și regretata interpretă Mina Pâslaru, ale cărei cântece le fredonam în copilărie și pe care le-am preluat mai târziu în repertoriul propriu, a fost un idol. La ce festivaluri ai participat? „Maria Tănase”, de la Craiova, „Maria Lătărețu”, de la Târgu-Jiu, „Șezătoarea”, de la Fălticeni, „Alină-te dor, alină”, de la Cicărlău, Maramureș ,,Cântecele pădurenilor”, de la Ghelari, Hunedoara, „La izvor de cânt și dor”, de la Lipova, „Toamna muzicală bacăuană”... și altele. Nu ai evidențiat ce roade ai cules pe aceste scene... La Festivalul Concurs
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
ani am avea în urma noastră! Fără s-o uităm pe Maria cea mică, tămânjită de sus până jos cu ouă masacrate și să o cunoaștem pe Maria, adolescentă, frumoasă, voioasă, sprințară, pe când prindeau suflet în comuna ei răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Lumina-n zare Te așteaptă ca să vii Când în lut încă tresare Frigul în trăiri târzii. Câte stele s-or mai duce Tot atâtea vor privi Cum voi vreți să faceți cruce Cu trăirea de copii. Nu mai stați la șezătoare, Așadar nu ezitați, Faceți viața sărbătoare, Pe Isus să-mbrățișați. Referință Bibliografică: Nu ați înțeles nimic... / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Manuela Cerasela Jerlăianu : Toate
NU AȚI ÎNȚELES NIMIC... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375425_a_376754]
-
a cultivat limba după normele graiului țăranului care își petrecea viața de la asfințitul și până la apusul soarelui, de la semănatul și până la recoltatul roadelor pământului ca urmare a muncii sale neobocite și de la horele din zilele de sărbătoare ale verii, până la șezătorile sau clăcile unde oamenii satului se întâlneau, sporind priceperea într-un altfel de muncă, descoperindu-și și apreciindu-și talentul artistic al fiecăruia dintre cei ce erau dăruiți cu har creativ și interpretativ. Acolo, în mediul acela al întovărășirii sufletelor
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Dezlegarea tainei cuvintelor vechi românești este substituită cu prezentări de acțiuni fantastice care corelează imaginația cu realul imaginii posibilei întâmplări. Mihai Eminescu este un păstrător al structurii tradiționale a acestei specii literare, fapt regăsit în toate basmele culese de la povestitorii șezătorilor satului. El le-a cules și le-a încadrat schemei specifice acestor creații literare populare, unde personajele sunt lăsate să își asume planul misiunii lor: trecerea ”probelor”, treptele inițierii care vor duce la maturizarea deplină a eroului basmului, la victoria
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
de taine în tot ceea ce reprezenta acest port. Cunoașterea folclorului a fost etapa aprecierii și apropierii nedesăvârșite de poporul român, a înseninării conștiinței lui artistice la aducerea aminte a timpului în care se lăsa vrăjit de întregul conținut sincretic al șezătorilor serilor lungi de iarnă, extaziat de prezentarea textelor memorate ale talentaților interpreți ai satului: ghicitori, povești, basme, doine și cântece vechi de vitejie sau de haiducie. Cele 400 de texte, care însumează lirica populară, în manuscrisul 2260, 315-328 ce se
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]