488 matches
-
Unii, ca Flaubert, întorc pagina sau trec imediat la ceva mai vesel sau mai productiv. Alții, după un răgaz al decenței, deschid vana de golire și-și dau drumul. Așa ceva nu se poate. Prea patetic. Și înseamnă a uita Ierusalimul. Șicanele și dedesubturile sale. Să strivim infamul*: "Urăsc ferocea imbecilitate a credințelor religioase, urăsc aceste sisteme de intoleranță care ne fac să luăm niște ciori drept porumbei și alter-ego-ul nostru drept un neprihănit contagios. Cer o contracarare a educației religioase. Cer
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ceea ce este colțuros în firea mea. Sau aș fi luat acolo tot atât de în răspăr ca și aici. Dar ce rost au întrebările? Vin, cât de repede pot, probabil chiar în zilele următoare... Căci nimic nu întrece mărginirea provincială a Iașului, șicana de vorbe înrădăcinată la Junimea, felul de a discuta, îndeajuns de stufos, cu care onorata societate întâmpină de la o vreme orice lucrare” (XVI, 185). Nu plecase încă din Iași și el se vedea, în aceeași scrisoare, dominându-l pe Hasdeu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
făcându-l băutor, afemeiat, nepăsător față de marile probleme ale țării. Din preajma lui Traian Băsescu, au pelcat consilieri de elită, făcând parte din elita intelectuală, precum Andrei Pleșu, soții Săftoiu, Cosmin Gușă, care n-au maai putut suporta jignirile și numeroaseșe șicane de la Palatul Cotroceni. Singura persoană care a rezista în preajma președintelui - jucător, a fost blonda din Pleșcoi, Elena Udrea. Pe seama acesteia au fost făcute o sumedenie de bancuri, de aluzii, care mai de care mai deocheate. Chiar dacă, unele nu s-au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în 2001, cu filmul său de debut Marfa și banii. Nu a luat premii răsunătoare, dar a fost foarte bine primit ca ntotdeauna, afară mai mult decât în țară. în țară, dimpotrivă, Marfa și banii a avut parte numai de șicane și piedici (și trebuie spus că, fără ajutorul casei de producție a lui Lucian Pintilie, filmul acesta nu ar fi putut să fie terminat) ; la 12 ani după Revoluție, Puiu încerca (și reușea) o revoluție în filmul autohton, căreia mulți
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și de remarcile pline de miez ale cineastei. Este un tandem elegant și eficient, în care Magda Mihăilescu știe să întrebe ceea ce trebuie, iar Malvina Urșianu știe să răspundă, cu doxă și pertinență, la întrebările cele mai dificile... Sunt amintite șicanele (nenumărate, se pare) de care a avut parte cineasta și sunt evidențiate succesele incontestabile (personal, consider și eu întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu ca fiind cel mai bun film al autoarei și totodată cel mai bun film românesc având ca subiect
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cantități apreciabile de alcool, mi-a reziliat, în scris, după ’72, contractul pe care-l semnasem înainte „de plecare”, pentru În absența stăpânilor, sub motivul că „acest roman nu se ridică la nivelul prestigioasei colecții!”. Amintesc doar „una” din nenumăratele șicane și mizerii pe care mi le făceau „partidul”, dar și unii colegi - mă rog, mai mult sau mai puțin! -, în speranța de a „mă aduce pe calea cea bună”, să scriu adică „cel puțin” vreo două-trei rânduri în Scânteia, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
atât mai puțin în valea mare și verde -, ideea că „noi“ am fi ceva mai de soi mi se părea în general un lucru de la sine înțeles. Ba mai exista chiar și o legătură cauzală între superioritatea bănățeano-șvăbească și toate șicanele făcute de stat: ne canonesc tocmai pentru că suntem mai de soi ca alții - așa-mi fuseseră explicate acasă lucrurile.În paralel cu ideologia de stat - o alta, bănățeano-șvăbească. Ea ar fi trebuit să compenseze stigmatul ce ni-l pusese Statul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
trei sute de ani încă să mai fii socotit musafir, asta - s-o recunoaștem - este o performanță a României. Se prea poate însă ca și Germania, în privința turcilor ei, s-ajungă să realizeze o performanță similară chiar fără a recurge la șicane socialiste. Plecând de la cazul turcilor din Germania, despre indieni s-ar putea spune încă de pe-acum: cel mai bun lucru pentru Germania ar fi indienii virtuali - cuvântul doar e atât de la modă azi. Poate că o fabrică de jucării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Administrației militare a Bucovinei, Damian Holban 16. Misiunea sa în capitala Moldovei nu a fost de loc ușoară, dat fiind faptul că, pe toată durata șederii sale, suspiciosul domn fanariot Constantin Moruzi, un devotat al turcilor, l-a supus "unor șicane din cele mai dificile și periculoase". La baza suspiciunilor domnului stătea faptul că, așa cum declara Balș, "era proaspăt întors de la Viena", iar "boierii îi erau prieteni și rude". Prin alegerea locului șederii sale în Bucovina și prin poziția pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe 21 decembrie 1781, Vasile Balș îi trimitea din Cernăuți un lung raport în franceză contelui Hadik, șeful Consiliului Aulic de Război, descriindu-i în cele șase pagini ale sale felul în care a decurs misiunea sa în capitala Moldovei, șicanele ce i s-au făcut de către principele Moruzi și care au dus la eșecul misiunii. Pentru a putea da explicații mai detaliate autorităților imperiale centrale, el solicita permisiunea de a veni la Viena 18. În nota Consiliului Aulic de Război
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
von Schröder, cu scrisori de acreditare către domnul de atunci, Moruzzi, sub forma unui însărcinat cu afaceri obișnuit. Misiunea sa viza adunarea diverselor informații și explicații necesare organizării Bucovinei. Cu acest prilej, prințul de atunci, Moruzzi, l-a supus unor șicane din cele mai dificile și periculoase, de care acesta a luat aminte și cărora le-a rezistat în scurta sa ședere, de doar câteva zile. Suspiciunile care au stat la baza acestor șicane i-au părut prințului Moruzzi, prieten al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de atunci, Moruzzi, l-a supus unor șicane din cele mai dificile și periculoase, de care acesta a luat aminte și cărora le-a rezistat în scurta sa ședere, de doar câteva zile. Suspiciunile care au stat la baza acestor șicane i-au părut prințului Moruzzi, prieten al turcilor, cu atât mai întemeiate, cu cât subsemnatul eram proaspăt întors de la Viena, boierii îi erau prieteni și rude, iar recenta călătorie a Maiestății Sale defuncte în Rusia, în anul 1779, iritase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai penibilă din pricina comportamentului vameșilor, a chinurilor copleșitoare, a proceselor de contrabandă din care sărmanul supus nu înțelege nimic și pe lângă toate acestea își pierde și timpul -, a nenumăratelor sentințe în aceste procese și a mizeriei sporite de șantajele și șicanele exercitate de vameșii de dincolo. Această masă de inimaginabilă suferință a dus la fuga celei mai mari părți a supușilor și la sărăcirea celor rămași. Aceștia ar fi urmat, din disperare, exemplul celor dintâi dacă subsemnatul, cu mijloacele de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dintre cei care au slujit în servicii străine, nu și-a putut salva viața. Subsemnatul a aflat în anul 1781 atunci când, așa cum am mai spus, a venit cu scrisori de acreditare la Iași, la prințul Moruzzi, prietenul turcilor de toate șicanele și stratagemele care îl amenințau în mod evident; boierii, rudele sale cele mai apropiate, au rupt orice legătură cu el, natura însăși se renega. Domnitorul Cantemir și câțiva boieri au părăsit Moldova, în anul 1711, retrăgându-se în Rusia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
est de pârâu, restul continuând să respecte sărbătorile din datele prevăzute în vechiul calendar. Hotărârea acestor oameni avea dezavantajul că la sărbătorile religioase, mai puțin duminica, nu aveau posibilitatea să meargă la biserică. De asemenea, biserica începuse să facă unele șicane celor care nu consimțeau să respecte hotărârea marelui sinod, așa cum ar fi botezul, cununiile religioase, sfințirea meselor la parastase, fântânilor, locuințelor, spovedania și împărtășania oamenilor și altele de acest gen. Aceste măsuri au provocat nelămuriri în rândul enoriașilor care nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
toate acestea unii nu se țineau de cuvânt și din această cauză, în aproximativ doi ani, au fost angajate mai multe persoane. Funcția de dascăl a fost îndeplinită de Iuspescu Mihai și Gheorghe Alisavetei. Această stare de lucru, cu multe șicane din partea autorităților, a durat până în anul 1933 când au apărut unele zvonuri prin care autoritățile bisericești județene și locale, puneau la cale unele măsuri de lichidare a credinței pe stil vechi, necunoscându-se modul și data precisă. Printre măsurile preconizate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pașaportul, carnetul de serviciu (în cazul militarilor în termen), legitimația de serviciu, livretul militar, carnetul de student, carnetul de conducător auto. Măsura legitimării trebuie luată numai în cazurile absolut necesare pentru cunoașterea identității unei persoane, evitându-se, pe cât posibil, abuzurile, șicanele etc., fapte ce pot atrage răspunderea celor care fac legitimarea. Întotdeauna agentul de pază are obligația de a explica persoanei oprite pentru legitimare motivele acestei măsuri și consecințele care ar putea surveni dacă persoana nu se supune legitimării (refuzul legitimării
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a explicat dictatorului circumstanțele accidentului, dar Mussolini nu a încetat să-l considere vinovat pentru accident. Regimul fascist a declanșat o anchetă, al cărei rezultat îl dădea de asemenea vinovat pe Nobile pentru dezastru. Exploratorul a continuat să facă față șicanelor autorităților până în 1931, când Nobile s-a hotărât să părăsească țara plecând în Uniunea Sovietică, unde a cerut ajutor pentru programul său de cercetare cu ajutorul dirijabilelor. Relațiile dintre statul italian și Biserica Romano Catolică s-au îmbunătățit în mod semnificativ
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
vorba lui Vasile, după un mic accident, la Malbork, cu rama mea de ochelari. Dezagremente banale, dar destul de supărătoare, care intervin inevitabil într-o călătorie: este reversul „spectacolului lumii”, consemnat cu predilecție într-un jurnal de călătorie, în timp ce partea umbroasă - șicanele, enervările, problemele de sănătate, surprizele neplăcute, rutina „frecușului cotidian” - rămâne în penumbra memoriei diarist-ului. Totuși, nu și furtișagurile cărora le-au căzut victime câțiva colegi de-ai noștri pe drum. „Să nu caști gura!” - este dezideratul imperios pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Müller, o scriitoare foarte apreciată astăzi în Germania... Această coabitare „pașnică” cu Securitatea ceaușistă, care nu era altceva decât o pândă reciprocă, a continuat până prin anul ’83, când am fost atacați din nou. Nu ne-au arestat, dar au început șicanele mai mari și mai mici. Țin minte că eram corespondent în Banat pentru un săptămânal de limbă germană care apărea la Brașov. Prin intrigile Securității, am fost nevoit să părăsesc postul acela. Redactorul-șef m-a obligat să scriu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-n următoarele clipe voi fi invitat să ies. Băiatule, începe Graur, o piesă despre uzină nu poate fi decît o poveste cu un inventator și o invenție Să enumerăm cazurile posibile; unu: drama inventatorului care a realizat ceva, dar din cauza șicanelor s-a retras într-un post de funcționar ăla sînt eu. Doi: drama inventatorului paranoic, care decretează că numai ce spune el e sfînt. Trei: inventatorul care a realizat ceva, a fost recunoscut, a ajuns șef de secție, dar care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
semnau condica un fel de salariate ale combinatului. Asta iar n-o mai știi! În schimb, știi altele... A avut grijă Teodoru să te prelucreze, să-ți argumenteze că nu-s de nici un viitor, să-ți spună că, făcîndu-mi-se mereu șicane, voi sfîrși prin a pleca din combinat o, ce bine le-ar părea unora! Erau atît de siguri că voi pleca ori voi fi dat afară, de ce nu?! că s-au și interesat dacă mă poate înlocui un alt inginer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fost așa, n-am știut nimic mai mult despre tine. Închipuiește-ți ce-am simțit cînd ți-am văzut locuința, apoi, cînd mi s-a spus despre... Acum ți-e clar totul. Ca și mie, dealtfel. N-am nici un amestec în șicanele care ți s-au făcut! Nici măcar n-am știut că lucrați amîndoi în aceeași secție. Iartă-ne, Doamne, pentru fărădelegile săvîrșite în numele ori spre binele nostru! mă rog eu, împreunîndu-mi mîinile. Gîndește ce vrei, șoptește Livia, eu ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bărbatul repetă cu seninătate. Ea se înroși și începu să urle. Îl făcu în fel și chip, ridicând caietul de pe care copia să i-l izbească în cap. Gheorghe Ereș se simți teribil de ofensat. Timp de o săptămână o șicană și-i întoarse toate jignirile, cu vârf și îndesat. Scoasă din fire, Luana i-o trânti de la obraz: Uite ce e, nene Gicuță, am mai trecut prin asta într-un moment al vieții când nu eram decât o fetiță prostuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Araki Murashige a dat de Înțeles că Seniorul Nobunaga Începuse să mă suspecteze. Le-a spus oamenilor că ar trebui să trec de partea lor, având În vedere cel fel de om e Nobunaga, dar am zâmbit la auzul acestei șicane. Surâse trist, forțat, iar Hanbei Încuviință tăcut, din cap. La vremea când toate Întrebările și povestirile se sfârșiră, cerul nopții Începuse să pălească. Oyu pregătea supa În bucătărie. Oamenii erau obosiți, după ce stătuseră de vorbă toată noaptea, așa că, luară micul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]